7,836 matches
-
politica economică cu privire la pătrunderea și activitatea desfășurată pe, și respectiv, ieșirea de pe o piață a firmelor străine s-a cristalizat și a devenit mai explicită prin clarificarea condițiilor. O altă tendință importantă a acestei perioade este reprezentată de apariția și afirmarea corporațiilor transnaționale din țările În curs de dezvoltare, precum și de Înmulțirea alianțelor strategice internaționale, Însă, cea mai importantă tendință a dezvoltării transnaționalelor este transformarea lor Într-un tip diferit de instituție, respectiv transnaționalele În proces de globalizare. Până acum, corporațiile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dumping-ul și taxele compensatorii În acest sens, multe dintre restricțiile practicate de Statele Unite vizează concurența din partea Japoniei și a țărilor Uniunii Europene, și vice versa. Acest lucru explică, În opinia lui Rugman, de ce a avut loc acest proces de afirmare În prim-plan a celor trei puternice blocuri comerciale și investiționale. Pe de altă parte, dacă evoluția În profil regional a transnaționalității marilor corporații este benefică pentru multinaționalele ce Își au originea În unul din cei trei poli triadici, nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
mobilității capi talului; analiza fluxurilor de capital internațional, atât în perioada dinaintea crizei actuale, cât și evoluția acestor fluxuri în contextul crizei actuale. Obiective le cercetării din acest capitol: 3.1. Sfera piețelor financiare internaționale În general, piața reprezintă arena afirmării li ber tății, modalitatea prin care indivizii, organizați mai mult sau mai puț in formal, își evaluează, trans feră și valorifică produsele de orice natură al e a ctivității lor. Constituindu se pe piața transferurilor, a schimburilor dire cte , benefi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
legilor în același moment în care Consiliul Europei instituia acest mecanism la nivel supranațional. În momentul în care se puneau bazele Europei interguvernamentale, toate aceste state au văzut slăbirea funcțiilor de șef de stat, intrarea în declin a bicameralismului și afirmarea guvernelor ca instituții centrale. Toate caută astăzi un echilibru între reprezentarea proporțională și majoritară, între parlamentarism și personificare a guvernului, între unitate și descentralizare... Statele europene converg către un model constituțional comun și spiritul timpului arată că ele caută, de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
modelul politic și social european, fără însă a-l preciza cu claritate. Între aceste două seturi de drepturi, nume-roase principii au o influență juridică mediană, susceptibile de a subordona actele politice, fără însă să aibă o directă putere de constrîngere. Afirmarea drepturilor comune nu se face după modelul rigid al Bill of rights care impune limite acțiunii politice, ci după modelul suplu al principiilor regulatoare care lasă un orizont deschis. În acest orizont se vede imaginea a ceea ce cetățenia europeană ar
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
operă pedagogică care constă în a explica logica republicii, cu scopul de pune capăt conflictelor care-i amenință în mod continuu existența. Din punct de vedere istoric, exercițiul nu a fost lipsit de utilitate. Bineînțeles, războaiele religioase au continuat, în pofida afirmării principiilor de suveranitate și de laicitate. Dar, oare aceste războaie s-ar fi stins ele vreodată dacă aceste principii nu ar fi fost enunțate? Mai tîrziu, cînd statul a devenit reprezentativ, conceptul de suveranitate a servit la introducerea democrației în
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
devenit reprezentativ, conceptul de suveranitate a servit la introducerea democrației în conștiința cetățenilor (pedagogia democrației). Reamintind în permanență că " noi, poporul " sîntem fundamentul constituției, principiul suveranității populare explică logica repartiției puterilor. Astfel, el supraestimează o parte a propriei sale realități: afirmarea suveranității populare a servit adesea de fațadă pentru regimurile autoritare sau oligarhice. Așa cum a demonstrat Marx, suveranitatea populară ascunde raporturi de forță reale în spatele mitului națiunii unite. Dar, din nou, absența prin-cipiului ar fi schimbat ceva? Democrația ar fi fost
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ar împiedica parlamentele naționale să continue în mod separat să controleze Consiliul, care reunește guvernele. Într-o Uniune cu structură post-națio-nală, ideal ar fi ca deliberarea să se desfășoare într-un plan dublu: european și național. Primul plan ar permite afirmarea unui limbaj politic comun, care ar fi explicat în contextele culturale naționale de cel de-al doilea, național. 2. În acest fel deliberarea ar fi temporalizată. În zilele noastre, momentele de dezbatere între instituții sînt atît de numeroase, încît ele
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
procesul invers, de extindere a influențelor diplomatice și militare americane în lume. Fenomenul din urmă, spun unii autori, va fi de mai scurtă durată, atât din cauza transformărilor interne prin care trece America în urma costisitoarelor ei acțiuni armate, cât și prin afirmarea de noi puteri politico-militare și economice în lume. Printre ele, crearea "Statelor Unite ale Europei", sub denumirea adoptată la Maastricht de "Uniunea Europeană" (prescurtat UE), și extinderea atribuțiilor Tratatului Nord-Atlantic. Dar nici Tratatul de la Roma din 1957, nici cel de la Maastricht nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt majoritare în centrul și nordul continentului. Etica rigoristă promovată de protestanți a contribuit la disciplinarea comportamentelor umane și la accelerarea întăririi și prosperității burgheziei, a noilor clase de mijloc, la modificări cantitativ-numerice ale unor clase precum tradiționala țărănime, la afirmările muncitorilor industriali și la încurajarea teoriilor socialiste și comuniste utopice și "științifice". S-au schimbat relațiile și atitudinile față de state, atât ale burgheziei, cât și ale celorlalte clase și categorii. Creștinismul răsăritean, îngăduit de otomani să funcționeze sub anumite condiții
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
referă: Nord și Sud, "dezvoltați"-"subdezvoltați", "centru"-"periferie", "progres"-"stagnare"-"înapoiere". Teoria modernizării Ca toate lucrurile din lumea aceasta, și teoria în atenție a avut un timp ciclic de naștere, maturizare și ieșire din circuitele comunicațional-ideologice. (16) Prima fază de afirmare a ei a fost între anii 1950-1960, după boom-ul (perioada de succes) a Americii de Nord și a țărilor vest- europene, pe de o parte, și persistența înapoierii economice și sărăciei în majoritatea țărilor celorlalte continente, cu mici excepții, pe de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu interese ideale, "care trăiesc pentru filosofie (...) și educație culturală". (Idem. p. 48). În religie, s-a trecut de la politeismul puterilor mitice, la fel de reale "ca și animalul sau omul", la conceptul de Dumnezeu, "purtător al Logosului absolut". (Id. p. 50) Afirmarea filosofiei și a cercetărilor științifice, rafinarea continuă a credinței religioase nu au fost lipsite de sancțiuni politice nedrepte și de persecutarea promotorilor ridicării culturale a oamenilor prin credința că "știința îl face pe om înțelept", susținută de raționalismul iluminist din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în genul lansat de Thomas Morus în 1516 cu Utopia sa, preluat întâi de Erasmus, Rabelais, Campanella, apoi apărut și în proiectele socialiste din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, susținute de Saint-Simon, Fourier, Babeuf, Proudhon, Marx, odată cu afirmarea primei forme a capitalismului mașinist. Motoarele electrice, cele cu explozie internă, chimia industrială pe baze organice au dus la a doua fază a revoluției industriei capitaliste. După al Doilea Război Mondial, ea a început să fie completată și treptat înlocuită
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
componentă a experienței hermeneutice din sfera istoriei, și mai puțin a experiențelor estetice și lingvistice asupra cărora s-a oprit acest filosof. În tradiție se exprimă distanțarea, înstrăinarea interpretului față de faptul istoric cercetat (în cazul nostru, ar putea fi însăși afirmarea științelor sociale în cadrul revoluțiilor științifice ce au loc de circa trei secole), precum și de prejudecăți și de credința în autorități. Progrese în înțelegerea acestor modalități de manifestare a tradiției s-au făcut atât odată cu filosofiile iluministe, cât și prin criticile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cât și după anul 1944 au constat în contribuții constructive importante ale semiților, nu numai în comerțul intern și extern al țării, dar și în literatură, arte ori filosofie. Unii evrei au participat timp de peste două decenii la înființarea și afirmarea noilor catedre de socialism științific, filosofie marxistă, materialism istoric din 1948 până prin anii 1980, când s-au pensionat și au emigrat în număr mare. Schimbările din 1989 au găsit o populație evreiască rarefiată. Antisemitismul fusese interzis prin lege de vechiul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lege de vechiul regim, iar după 1989 a apărut mai curând "antiromânismul" unor aspiranți la rolurile unei "noi burghezii" sau cum s-o mai fi numind clasa conducătoare în societatea postdecembristă. Cele câteva mii de evrei au astăzi condiții de afirmare superioare românilor dimprejurul României. Cei din Transnistria și Găgăuzia din Republica Moldova, din Transcarpatia ucraineană sau cei de pe Valea Timocului din Serbia, care sunt supuși la multe interdicții și sancțiuni. Printre români, mari suferințe îndură indivizii și familiile foștilor muncitori, tehnicieni
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
intercultural. Domeniile antrenate sunt artele vizuale, artele spectacolului și patrimoniul. Brâncuși, Enescu, Cioran, Eliade și alte personalități românești de succes în secolul trecut nu au beneficiat de asemenea înlesniri. Rămâne o problemă de lămurit: ce contribuții aduc noile mijloace la afirmarea unor personalități comparabile cu cele pe care le-am avut în trecutul recent? Se pare că hiatusul se manifestă nu numai la noi, ci și în alte locuri din Europa și din lume. Probabil că s-a intrat într-un
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
traducătorii au rezerve față de standardele de apreciere ale activităților lor. Libertatea de mișcare pe toate căile de transport permite realizarea unor contacte directe fructuoase ale creatorilor estici cu cei din vest ori de pe alte continente. Deși ne aflăm în epoca afirmării industriilor comunicării, cu care creativitatea se împletește, operele scriitorilor și poeților sunt difuzate mai greu. Pentru că scriitorii de astăzi nu mai pot trăi cu veniturile din tipărirea și publicarea creațiilor literar-artistice, ei sunt nevoiți să accepte posturi normate, pe bază
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
modernizate, cu miile de silozuri nucleare instalate, s-au reluat discuțiile la summit-ul NATO din 19-20 noiembrie 2010 pentru scăderea cantitativă a armamentelor de distrugere în masă. Relațiile acestei puteri cu România au trecut, uneori, prin agitațiile produse de afirmarea independenței Republicii Moldova, iar în cadrul ei, a provinciei găgăuze și a unei alte republici separată de cea dintâi, în Transnistria, teritoriu apartenent Republicii Moldova, recunoscută de comunitatea internațională ca stat autonom, cu limbă și cultură romanică în varianta "română". Instituțiile politice și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din Răsărit, prăbușită în 1991 și refăcută sub două forme: Federația Rusă și CSI. Revenirea la modernitatea experimentată mai bine de două secole prin liberalism și alte mișcări democratice presupune educarea discernământului valoric și găsirea celor mai potrivite mijloace pentru afirmarea originală a românilor alături de popoarele Europei Unite, precum și din celelalte continente. Varianta izolaționistă, a neutralității, nu s-a discutat public la noi. Au dominat vechile angajamente în instituții și acorduri internaționale, nevoile schimburilor de bunuri, servicii și oameni. Or, decalajele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
republici, culminând cu dizolvarea URSS-ului la finele anului 1991, s-a vorbit despre "lumea unipolară" dominată de SUA și UE din anul 1992, urmate de Japonia, Canada, Australia, precum și "economii emergente" ca cele din China, Brazilia, India, Rusia, Mexic. Afirmarea "țărilor emergente" și restrângerea contribuțiilor Occidentului la creșterea economică mondială a impus reprezentarea pluralistă asupra lumii, în care existența mai multor centre de putere politico-militară și culturală (apar termenii de multipolară și multiculturală) se împletește cu devenirea lor. Dar și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în modernitate din motive complexe. Cu toate acestea, în lucrare sunt vizibile tendințele pentru conceperea unitară a episoadelor mari din evoluția Europei. Luate drept fugitive configurații temporale ale unei narațiuni mai savante a trecutului continentului european, ele devin treceri de la afirmarea la creștinarea, cuceririle, dominările și crizele Europei din a doua jumătate a secolului trecut, care au dus la situațiile anilor '90, peste care s-au așternut evenimentele a încă două decenii, încheiate cu o nouă criză a civilizației occidentale. Schimbările
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
deschise șansele de a redeveni "mare putere". Aversiunile de astăzi ale unor transilvăneni (de etnie română și "de alte naționalități"), chiar și ale unor munteni față de moldoveni sunt reacții însoțite de ignoranță ori de rea-credință despre astfel de tradiții ale afirmării spiritului autohton. Sunt stânjenitoare prejudecățile despre incapacitățile moldovenilor de a se moderniza, care justifică distribuțiile inechitabile de astăzi ale resurselor unei țări românești unite sub sceptrul aceluiași ultim înțelept domnitor de origine română, Al.I. Cuza, originar din Moldova de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Mondial și de secetă. Un nou început de civilizație modernă în această parte de Românie l-au generat industriile extractive și de prelucrare a metalelor apărute în Transilvania mai de timpuriu ca în celelalte două provincii. Metalele rămân mijloace de afirmare a modernității alături de cărbune, petrol și gaze naturale. Tehnologiile au fost nu numai importate de șvabii, bavarezii și sașii de neam germanic ai Imperiului Habsburgic din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, dar au fost și produse de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în timp ce simbolul are o importantă funcție anagogică, ce se atașează la rolul său tradițional, de recunoaștere reciprocă a membrilor unei comunități. Gadamer analizează fundamentul acestei distincții, mai exact al preferinței esteticii secolelor XVIII-XIX pentru simbol, în detrimentul alegoriei. Este vorba de afirmarea autonomiei artei în raport cu teologia, pe de o parte, și a autonomiei creației artistice în raport cu „producerea“ ei în orizontul tradiției, pe de alta. Criteriul trăirii (Erlebnis) devine decisiv și, astfel, alegoria intră în umbră. Conștiința estetică, având ca reper creația genială
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]