6,939 matches
-
se situează această categorie de părinți,care trebuie depistați și demascați, iar copiii, victimele agresiunii lor, ocrotiți de protecția minorului. Copilul maltratat este victima agresivității nebănuite și disimulate a familiei. Se definește drept copil maltratat orice copil care a suferit agresiuni fizice repetate din partea părinților sau a fraților. Maltratarea copilului este de obicei o „afacere de familie” și ambii părinți subscriu la ea. Copii mici sunt cei mai susceptibili la agresiune fiind incapabili fizic să evadeze în fața violenței părinților, iar prin
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Se definește drept copil maltratat orice copil care a suferit agresiuni fizice repetate din partea părinților sau a fraților. Maltratarea copilului este de obicei o „afacere de familie” și ambii părinți subscriu la ea. Copii mici sunt cei mai susceptibili la agresiune fiind incapabili fizic să evadeze în fața violenței părinților, iar prin vârsta lor fragedă fiind și cei mai vulnerabili. Studiile psihologice și sociale au adus date interesante referitoare la personalitatea părinților agresivi. Cel mai contestat element întâlnit este experiența personală dezastruoasă
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cele care își abuzează copiii. Descoperirile lor corespund în mare măsură cu descoperirile mai sus menționate. În grupul abuziv au găsit mai puțină interacțiune, semne de devotament și joacă decât în grupul de control. În schimb au găsit mai multă agresiune verbală în grupul abuziv decât în cel de control și în cel al familiilor care își neglijează copiii. S-a constatat mai puțină interacțiune în grupul de familii ce-și neglijează copiii. Descoperirile subliniază necesitatea recunoașterii importanței tipului de interacțiune
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
nevoie să fie ținut? Sunt ei de gardă? Cum răspunde copilul inițiativelor adulților? Evită contactul? Cu cine are contact mai mult? Cu adulții ? Sau cu copiii ? Au mai mult contact cu persoane înlocuitoare decât cu personalul permanent ? Ce rol joacă agresiunea și retragerea în relația cu adulții atât în ceea ce privește inițiativă cât și în ceea ce privește "răspunsul" ? Interacțiunea copilului cu alți copii În legătură cu contactul copilului cu alți copii ne concentrăm asupra felului cum ia copilul inițiativa și contactul și reacțiile pe care aceste inițiative
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
foarte variată. Dintre acestea amintim doar pe cel mai frecvent întâlnite în rândul elevilor cu dificultăți: nesiguranță, teamă, neîncredere în forțele proprii, deprimare, tensiune emotivă, ostilitate față de copii și adulți. Insuccesele repetate și prelungite favorizează generarea a diverse forme de agresiune care dezvoltă noi reacții inadaptabile sau le considera pe cele existente, inhibând astfel învățarea normală. T. Kulcsar remarcă anxietatea școlară, hiperemotivitatea, ambivalenta afectivă, asemenea fobiei școlare la 30% din elevii care au insuccese școlare, deși inteligența lor este relativ normal
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
trei faze (Abul-Haj și colabolatorii 1963); Larcan și colabolatorii 1979 ) asemenea cu simptomele clinice ale infecției cu virusul H.I.V.-S.I.D.A.. Faza de latență: se desfășoară fără semne clinice importante durând între 6 si 40 de ore . Faza de agresiune: începe după 2 până la 5 zile, și bolnavul prezintă simptomele și semnele unei gastroenterite severe cu debut brusc vărsăturile sunt abundente și repetate, însoțite de greață și de intoleranță gastrică totală. Diareea ce se instalează după câteva ore de la debutul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
după rezecția curativă în cancerul precoce gastric, unii pacienți mor de recidive deoarece au micrometastaze oculte în ganglionii perigastrici din momentul diagnosticului inițial. 58 Capitolul III. Principii de tratament Cancerul esofagian a. Selectarea și pregătirea pacienților Rezecția esofagiană constituie o agresiune fiziologică importantă. De mare importanță este starea respiratorie și nutrițională a pacientului. La o pierdere în greutate mai mare de 10% și / sau o valoare a albuminei anormală este necesară o suplimentare nutrițională. La pacienții care efectuează tratament neoadjuvant cu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
puțini chirurgi, întrucât nu este concludent beneficiul supraviețuirii față de numărul mai mare de complicații. Există avantaje și dezavantaje pentru fiecare abord. Tehnica transtoracică permite vizualizarea directă a tumorii, disecția mai largă a țesuturilor periesofagiene și ganglionare. Dezavantajul este reprezentat de agresiunea cardio pulmonară consecutivă toracotomiei și morbiditatea crescută prin defecte anastomotice intratoracice. Abordul transhiatal minimalizează afectarea respiratorie iar complicațiile anastomotice sunt în general ușor de tratat. În schimb prezintă dezavantajele imposibilității disecției ganglionare complete și vizualizarea completă a tumorii. În ciuda controverselor
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
goale de medicamente, numărul pilulelor absente, bilet de sinucigaș • Cercetarea istoricului medical al pacientului - antecedente personale patologice, antecedente psihiatrice, alte tentative autolitice, medicație cronică • Istoricul medical al familiei cu medicația existentă În locuință • Căutarea mărcilor la nivelul tegumentelor - urme de agresiune, Înțepături sau hainelor pacientului - o sigură pilulă găsită Într-un buzunar poate constitui un indiciu de diagnostic • Contactarea medicului de familie 5 C ai toxicologiei 1. Cine - vârsta, greutatea, relația cu ceilalți 2. Cât - denumirea și dozele medicamentelor, coingestii și
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
produs de două tipuri de toxine: amatoxine și falotoxine. Produce necroză intestinală, hepatică și tubulară renală potențial fatale. SPECII: Amanita phalloides (pălăria morții), A. Verna, A. Virosa. PERIOADA DE INCUBAȚIE: 5-24 ore. TABLOU CLINIC: • Faza de latență: asimptomatică • Faza de agresiune: semne și simptome de gastroenterită acută urmată de deshidratare. Este prezentă hipertermia (DD: enterocolitele acute unde febra precede fenomenele digestive) • Faza parenchimatoasă: 171 o hepatită toxică: hepatomegalie, icter, sindrom de citoliză hepatică o insuficiență renală: funcțională (secundară pierderilor digestive) sau
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
5 factori enumerați mai sus. De asemenea, puteți provoca apariția sau escaladarea conflictelor prin așteptări exagerat de înalte față de elevi, conducând clasa prin reguli inflexibile, bazându-vă în permanență pe utilizarea autorității, instaurând o atmosferă de teamă și neînțelegere. Între agresiune și inacțiune există o gama foarte largă de răspunsuri. A câștiga sau a pierde, ca individ, nu sunt singurele ieșiri posibile dintr-un conflict. Cea mai bună soluție este cea în care ambele parți câștigă. Utilizarea repetată și consecventă a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
parte de o atenție mai mică în beneficiul părții ce a utilizat tactica; * “rezumarea incorectă” - în timpul prezentării stadiului la care s-a ajuns, se face o eroare în interes propriu; În desfășurarea oricărei negocieri trebuie evitate câteva erori comportamentale: * agresivitatea (agresiunea și furia întunecă înțelegerea fenomenelor); * personalizarea (legarea unei situații conflictuale de o anumită persoană); * neînțelegerea (înțelegerea greșită a unor gesturi, afirmații care țin de un anumit specific cultural); * uni-raționalismul (să se considere ca unic adevărul propriu); * neascultarea (lipsa abilităților de
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
52% infecții abdominale, 23% infecții respiratorii, 9% infecții urinare, 4% infecții cutanate, 4% infecții mediastinale. 8.6. EVOLUȚIE Trecerea de la o infecție localizată la o stare septică este un proces complex, pe care abia începem să-l descifrăm. În fața unei agresiuni bacteriene, virale, parazitare sau printr-o toxină, organismul reacționează bimodal. Într-o primă fază survine o eliberare locală sau în torentul circulator a mediatorilor cu originea în diferite celule (leucocite, celule endoteliale, trombocite etc.), destinate producerii unor efecte „în cascadă
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
timp, apare un răspuns ce asociază disfuncții ale mai multor organe, a cărui expresie clinică reprezintă Sindromul de Disfuncție Multi-Viscerală (SDMV). Prognosticul final al stărilor septice grave 170 este dictat cel mai adesea de intensitatea și eficiența răspunsului organismului la agresiune, independent de evoluția focarului septic inițial. Modalitățile evolutive ale unei stări septice rămân imprevizibile pentru un anumit bolnav. Amplitudinea răspunsului de tip inflamator declanșat de infecție pare responsabilă în mare parte de evoluția bolnavului, fie spre vindecare, fie spre un
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
datelor experimentale că pedeapsa nu este atât de utilă pe cât cred în mod frecvent părinții. Întărirea pozitivă a comportamentelor dezirabile este mai eficientă decât pedepsirea celor inadecvate. În plus, pedeapsa are o serie de efecte nedorite precum: reacțiile de evitare, agresiune sau depresie. Valoarea contribuției teoriei behavioriste constă în sublinierea posibilității modificării comportamentului. Spre exemplu, mulți părinți cu copii deficienți au aplicat metoda întăririi comportamentului, obținând unele rezultate notabile. Părinții care nu au capacitatea de a corecta comportamentul greșit al copiilor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca o reacție de refuz inconștient din partea copilului, de a accepta constrângerile, cu alte cuvinte, ea reprezintă o modalitate de protest. Enurezisul creează copilului o stare caracterială particulară de inferioritate, profund umilitoare, ceea ce poate determina prin contrapondere o atitudine de agresiune împotriva mediului ambiant și, eventual, diverse situații conflictuale care îngroașă și mai mult trăsăturile caracteriale reprobabile apărute în conduita copilului. I.Srăchinaru crede că cele mai multe din asemenea manifestări sunt reacții de tip nevrotic și că numai în condiții cu totul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
minciuna este foarte puțin patologică. Ea se poate datora mai curând imitării părinților care mint în fața copilului. Dacă la vârsta antepreșcolară, minciuna copilului se poate confunda cu spiritul său specific de fabulație, mai târziu se conturează, minciuna de apărare contra „agresiunilor" adulților. Minciuna, se dezvoltă acum ca reacție la teama de pedeapsă.Fiecare reușită contribuie la fixarea gestului respectiv într-o trăsătură constantă de conduită care se poate exprima în formă pasivă („nu știu cine a făcut"), negativă („nu eu am făcut".) sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
individul se sustrage tuturor categoriilor de probleme care i-au provocat o suferință psihică de neîndurat.Atunci când elevii încep să lipsească sistematic și generalizat de la școală, această conduită reprezintă un semnal tardiv al existenței problemelor ; absenteismul constituie o formă de agresiune pasivă împotriva școlii, indicând că elevii fug de la școală chiar cu riscul de a fi pedepsiți. Reacțiile negative ale școlii și ale părinților întrețin mecanismele de apărare ale elevului, creând un cerc vicios, în care abandonul tinde să apară drept
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și școlile în care se pune un mare accent pe supraveghere și testare. Vandalismul școlar în sensul cel mai general, vandalismul reprezintă actele de violență specifice orientate către obiecte, bunuri, proprietăți. În cele mai multe cazuri, vandalismul nu este un act de agresiune lipsit de sens și motive, ci, dimpotrivă, reprezintă un act ce are și semnificație, și coerență pentru vandali, transmițând în același timp un mesaj pentru societate. Cercetătorii au încercat să găsească un motiv comun pentru toate tipurile de vandalism. S-
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
plan emoțional, teama, depresia. Violențele verbale, psihologice, afectează în principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, își pierd încrederea în posibilitățile proprii, devin anxioase. O altă tipologie a conduitelor de violență în școală, care combină mai multe criterii -planul agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
școală, care combină mai multe criterii -planul agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
agresiunii (verbal/fizic), gradul de deschidere (directă/indirectă), și tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
tipul de implicare a agresorului (activă/pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
pasivă) -, a fost realizată de J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
J. Hebert <footnote C.Neamțu, Devianță școlară ,Editura Polirom, 2003 footnote> și include : agresiuni active fizice directe: lovirea unui coleg ; agresiuni active fizice indirecte : lovirea unui substitut al victimei; agresiuni active verbale directe: injuria,, amenințarea ; agresiuni active verbale indirecte : calomnia; agresiuni pasive fizice directe : împiedicarea producerii unui comportament al victimei.; agresiuni pasive fizice indirecte : refuzul de a realiza o sarcină, o activitate, de a da curs unei rugăminți; -agresiuni pasive verbale directe : refuzul de a vorbi; -agresiuni pasive verbale indirecte: negativismul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]