15,786 matches
-
de lecturi, unde se întâlnesc, după o logică îndreptățită de structura însemnărilor, numele lui Ludwig Büchner, V.G. Korolenko, Alfred de Musset, Paul Verlaine, Jacques de Lacretelle, Charles Maurras și, înainte de toate, sensibile pagini dedicate lui Alphonse Daudet. Acestora li se alătură, în chip firesc, aduse de fluxul memoriei, figurile unor personalități ieșene: profesorii de la Liceul Național - V. Burlă, A. Philippide, A. Brandia, A. Weitzecker ș.a., apoi Petre V. Missir, Petre P. Carp, A.C. Cuza, colegul și prietenul Mihai Codreanu, Spiru Prasin
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
și se naște în suburbia botoșăneană Târgul Calicilor. A absolvit cursurile primare la școala din cartier și le-a început pe cele secundare la Liceul „A.T. Laurian”, întreținându-se din lecții date elevilor mai înstăriți. Din acea vreme se alătură cercurilor de orientare socialistă care activau în zonă și o face cu atâta convingere, încât în 1898 este eliminat din toate școlile din țară, sub acuzația de a fi făcut propagandă anarhistă. În 1905, chemat la București de C. Mille
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
dulcile înșelăciuni” ale tinereții primește „ca o onoare invitația de a colabora [...], iar nu ca un calvar al profesiunii”. Poezie semnează Eusebiu Camilar și George Dumitrescu, proză, Doru Belimace și din nou sectorul criticii și al opiniilor este cel remarcabil. Alăturați îndrăzneț în pagină sub genericul Literatura de avangardă, adversarii E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu exprimă succinte opinii, parțial convergente; cel dintâi subliniază că susținerea sa pentru estetica și dinamica inovatoare din „toate mișcările literare de după război” respectă principiul teoretic al
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
poziții materialiste, critică vehement Sic cogito de B.P. Hasdeu. D.A. Teodoru, în studiul Clasificarea genurilor literare, și Al. Vlahuță, în articolul Onestitatea în artă, se ocupă de probleme mai generale. Gherea continuă polemica sa cu Titu Maiorescu, căruia i se alătură P. Th. Missir, A. Philippide și P.P. Negulescu, dar nici criticul socialist, și nici preopinenții lui nu aduc argumente noi, ci reiau vechii termeni ai disputei. În articolele sale Gherea este preocupat mai ales de aspectele teoretice ale literaturii, și
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
alte localități din zonă. Primele versuri, iscălite cu numele real, îi apar în „Dorința” (1928), revista normaliștilor vășcăuțeni, în „Moldova literară” (Mihăileni), „Zorile Romanațului” (Caracal) și în „Voința școalei”, unde publică ani în șir. Alegându-și pseudonimul Teofil Lianu, se alătură grupării literare din jurul lui Mircea Streinul și colaborează la periodicele bucovinene „Argonaut”, „Glasul Bucovinei”, „Orion”, „Junimea literară”, „În preajma gândului”, „Pana literară”, „Flux”, „Timpul”, „Iconar”, la unele fiind și redactor, dar și la „Frize” din Brașov ori „Lanuri” din Mediaș. A
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
20 de zile”), de la 15 octombrie 1908 până în octombrie 1910, cu o întrerupere între aprilie și august 1909, având subtitlul „Publicațiune bilunară pentru literatură, artă, teatru, muzică, mode, sport și vilegiatură”. Editor-proprietar: M. Faust-Mohr. De la numărul 7/1909 i se alătură H.F. Valentin, iar de la 11/1910 este anunțat ca prim-redactor George Grant. În ultimul număr (17-18) pe frontispiciu va fi trecut și I. Rusu-Abrudeanu (director), ca urmare a fuziunii cu „România ilustrată”. Periodicul își propune să dea „cititorului român
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]
-
Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul general al Societății Academice Române) au fost desemnați pentru comitetul redacțional. După cum se precizează în numărul 2/1963, redactarea este asigurată la început de Mircea Popescu; la numerele 11 și 12 i se alătură Constantin Sporea, iar după moartea lui Mircea Popescu îngrijirea revistei revine lui C. Sporea pentru numerele 13-15, apoi unor grupuri redacționale din care mai fac parte Mihai Cismărescu, Gh. Drăghicescu, Constantin Nagacevschi, Ion Cicală, Mihnea Romalo, Ioana Angelescu; ultimul număr
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
cărui apariție încetase cu numărul 12, din octombrie 1961. Cu întreruperi, figurează rubricile „Tălmăciri”, „In memoriam”, „Pagini pentru Mircea Eliade” (24/1987) și „Așezăminte culturale românești”. Aici au fost prezenți aproape toți scriitorii aflați peste graniță, celor din primul exil alăturându-li-se, de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Nicu Caranica, Aron Cotruș, Antoaneta Bodisco, Al. Gregorian, Yvonne Rossignon, Nicolae Novac, Vasile Posteuca, Paul Miron, Mihai Niculescu, George Uscătescu
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
din Argeș neprezentând mari abateri de la limba literară. Metoda de cercetare și de editare a poveștilor populare promovată de Ovidiu Bârlea se regăsește în colecția lui R., care notează gestica povestitorilor, raportează textele la contextul socio-cultural din care au provenit, alătură un indice tipologic al narațiunilor, pentru încadrarea în basmul universal urmând tipologia lui Antti Aarne, pentru basmul românesc catalogul lui Corneliu Bărbulescu, pentru snoave tipologia Sabinei Cornelia Stroescu, iar pentru legende pe aceea a lui Tony Brill. La fel ca
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
alte intervenții, precum acelea semnate de I. Al. Bran-Lemeny (Problema artei, Religie și artă) și Ion Focșeneanu (Neoromantism sau neoclasicism?). La rubrica „Poezii originale” se impun atenției G. Bacovia (Pantofi, Toamnă, Psalm) și Emil Isac (Vară, Cântare, Medalion). Li se alătură George Voevidca, Alexandru Călinescu, Ștefan Stănescu, Pavel Nedelcu, G. Șt. Cazacu, Ion Iordache, Mia Cerna (Maria Florescu), Lucian Costin, Ecaterina Pitiș, Dumitru Olariu și Cincinat Pavelescu (Sonet) ș.a. Proza aparține lui Ion Focșeneanu, George Acsinteanu, Miei Cerna și lui Alexandru
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
din ianuarie 1972. Inițial, redactor-șef este Ioan Crăciun, iar secretar general de redacție Corneliu Simionescu. De la numărul 4/1972 redactor-șef devine Pop Simion, iar de la numărul 5/1972 redactor-șef adjunct e Toma George Maiorescu, căruia i se alătură ulterior Augustin Sandu. Din 1990 componența redacției se modifică sensibil, redactor-șef fiind Anda Raicu, redactor-șef adjunct Alexandru Condeescu și, începând cu numărul 12/1990, Traian Caraciuc, iar secretar general de redacție Mihai Ogrinji, căruia îi succedă Dan Constantinescu
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele lui Virgil Ierunca, a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai târziu în jurnalul său
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
fac parte, printre alții, alături de Vintilă C.A. Rosetti și Take Ionescu, G.I. Ionnescu-Gion, Gr. G. Tocilescu. De la întemeiere și până prin 1870 greutățile muncii de redacție cad pe umerii lui Eugeniu Carada, anunțat în câteva rânduri ca redactor. I se alătură, mai târziu, Emil Costinescu, răspunzător de gazetă în perioadele când C.A. Rosetti lipsea din țară, el având dreptul, de care uzase și Carada, de a scrie editoriale, de a angaja polemici, într-un cuvânt, de a alcătui și conduce
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
prestanță în anii de început ai publicației, când Mihail Sadoveanu e prezent cu fragmente din Nada Florilor și Nicoară Potcoavă, Petru Dumitriu cu secvențe din Drum fără pulbere, iar Tudor Arghezi cu pagini din Cu bastonul prin București. Li se alătură Zaharia Stancu, Radu Tudoran, Eugen Barbu ș.a. Sporadic sunt incluse și texte dramaturgice, sub semnătura lui Aurel Baranga. În publicistică subiectele, temele propuse și impuse oficial sunt acelea cu încărcătură ideologică, ele privesc și arta, literatura, reușind rareori să se
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Aurel Baranga. În publicistică subiectele, temele propuse și impuse oficial sunt acelea cu încărcătură ideologică, ele privesc și arta, literatura, reușind rareori să se desprindă din încorsetarea dogmei. Reportajul este reprezentat de Geo Bogza, F. Brunea-Fox, Eusebiu Camilar. Li se alătură, în anii ’60, Eugen Barbu, Ion Caraion, Ion Istrati, Fănuș Neagu, în anii ’70 Corneliu Leu și Pop Simion, iar în deceniul următor - Florentin Popescu. Secțiunea interviurilor este bine ilustrată, îndeosebi de inițiativele Tiei Șerbănescu, care dialoghează de-a lungul
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
istoriei culturii sunt furnizate informații asupra începuturilor Tipografiei Arhidiecezane de la Sibiu. Compartimentul de beletristică e reprezentat prin versuri de Mircea Ivănescu și Rodica Braga, un fragment din romanul Lupul și Catedrala de I. D. Sîrbu, pagini memorialistice de Titu Popescu. Se alătură câteva tălmăciri din creația poetei americane Judith Viorst (în românește de D. Ciocoi-Pop), dar și versiuni în engleză din Mihai Eminescu. În deschiderea numărului următor Ion Dur semnează articolul Rezistența la cultură sau Intelectualizarea kitschului, în care stabilește o diferență
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
Constantin (pseudonim al lui Constantin Grasu; 28.VIII.1910, Salcia, j. Teleorman - 21.XI.1994, București), poet. Este fiul Stancăi și al lui Radu Grasu, țărani. A urmat patru clase la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele, apoi s-a alăturat familiei la cultivarea pământului, dându-și examenele în particular. La douăzeci și unu de ani vine în București. Se înscrie la Facultatea de Drept, dar renunță după doi ani, lucrând ca funcționar la Academia de Educație Fizică, șef de serviciu în Ministerul
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
nu mai cred În visul american. În timp ce visul american stagnează, spune Jeremy Rifkin, autor de bestselleruri, un nou vis european Începe să capteze atenția și lumii. Douăzeci și cinci de țări, cu o populație totală de 455 de milioane de oameni, sau alăturat pentru a crea Statele Unite ale Europei. Produsul intern brut, de 10,5 trilioane de dolari al Uniunii Europene Îl eclipsează acum pe cel al Statelor Unite ale Americii, astfel Încât Uniunea are cea mai mare economie din lume. Uniunea Europeană este deja cel mai mare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politicilor de imigrare și azil pentru Întreaga Uniune 23. Statele au fost de asemenea de acord să lărgească numărul membrilor Uniunea Europeană, Începând să ia În considerare cererile țărilor Europei Centrale, de Est și Mediteraneene. (Austria, Suedia și Finlanda s-au alăturat Uniunii În 1995, iar zece țări din centrul, sudul și estul Europei - Republica Cehă, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia au devenit membre În mod oficial În mai 200424.) Tratatul a creat noi entități. Pentru prima
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că aceste culturi locale se vor opune procesului de europenizare și, prin urmare, nu le-au făcut loc la masă negocierilor. Odată cu anii ’70, totuși, multiculturalitatea a suferit o schimbare la față. O nouă generație de cărturari postmoderni s-a alăturat cauzei, argumentând că proiectul iluminist, cu accentul sau pe mari metanarațiuni, pe hegemonia statului-națiune și pe ideologii monolitice, era adevăratul obstacol În calea schimbării. Postmoderniștii susțin că accentul asupra unei perspective unice și asupra unei viziuni unificate, suportă doar o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În continentele americane și izolaționistă În restul lumii. Statele Unite ale Americii nu au intrat În primul război mondial până În 1917, la trei ani de la Începutul ostilităților și cu numai un an Înainte de terminarea conflictului. Asemănător, Statele Unite ale Americii s-au alăturat Aliaților În al doilea război mondial la doi ani de la Începutul acestuia și atunci numai după atacul japonez surpriză asupra flotelor navale și aeriene americane la Pearl Harbor În Hawaii. Înainte de al doilea război mondial, majoritatea țărilor subscriau la doctrina
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au lăsat-o În urma În cenușa ultimului război mondial. Unii ar putea răspunde: „Până la urmă... nu au acționat multe dintre națiunile membre ale Uniunii Europene În posibila violare a legii internaționale, ca să nu menționăm principiile de guvernare ale Uniunii Europene, alăturându-se Statele Unite ale Americii În «coaliția internațională» din Irak?” Poate. Dar ceea ce este interesant este că diviziunea În interiorul Uniunea Europeană a făcut subiectul multor procese de conștiință după invazia din Irak. Dar, În loc să ducă la fisuri ireconciliabile și la dezagregarea Uniunii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sprijinul aliaților săi28. Aș sugera totuși că sentimentul american În această chestiune nu este atât de puternic ca cel al prietenilor noștri europeni. La numai șase săptămâni după ce acest sondaj a fost realizat, o majoritate solidă a americanilor s-au alăturat hotărârii președintelui Bush de a trimite trupe În Irak fără o rezoluție ONU. În momentul invaziei americane În Irak, 72% dintre americani au spus că sunt după cum arată trimiterea trupelor și numai 25% au spus că se opun invaziei 29
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alone, atunci când este necesar, pentru a asigura interesele americane În lume. Asemănător, raportul companiei German Marshall Fund a arătat că 75% dintre americani cred că Încălzirea globală este o chestiune serioasă, iar majoritatea vor ca Statele Unite ale Americii să se alăture Uniunea Europeană În ratificarea Protocolului de la Kyoto 30. Totuși, chiar și aici realitatea este oarecum diferită. Alegătorii americani se opun legislației care ar forța producătorii de automobile să mărească standardele de eficiență la consumul de benzină, dacă aceasta ar Însemna ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lumi72. Mulți oficiali guvernamentali americani și analiști militari, ca să nu mai menționăm politologii și-au pierdut răbdarea cu ceea ce ei consideră o politică externă prostească a Uniunii Europene, sprijinită pe o prezență militară aproape inexistentă. Observatorii politici britanici s-au alăturat corului crescând de nemulțumire din Statele Unite ale Americii referitor la filosofia de politică externă difuză a elitelor europene. Comentariile acide ale conservatorului britanic Michael Gove sunt tipice pentru cei din anturajul „realpolitik”. În opinia sa... Liderii europeni Încearcă să rezolve
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]