10,591 matches
-
Curs de enciclopedie literară", tentativă care premerge cu 126 de ani "Dicționarul de idei literare", realizat de Adrian Marino. Înainte de aceasta, tot Heliade publicase în "Curierul" lecții lămuritoare despre stil sau încercări de definire pentru publicul larg, așa cum proceda și "Albina" în definirea unor specii literare. De reținut este faptul că procedând astfel, redactorul "Curierului " este conștient că face nu numai educația literară a unor cititori neavizați în problemele de cultură, dar și educația lor politică. Discutând despre satiră, I. H.
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
mai bine scopului unor gazete cu caracter complex, cum erau gazetele "politico-literale" românești din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Impuse de profilul acestor publicații, informațiile literare interne și externe vor deține întâietatea. Literatura nu se putea oglindi în "Albina" și nici în "Curierul", atât printr-o activitate critică propriu-zisă, cât mai ales prin mișcarea ei editorială sau în momentele legate de biografia scriitorilor intrați în atenția gazetarului, numai ca personalități ale vieții publice. După știrile culese din gazetele străine
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și nici în "Curierul", atât printr-o activitate critică propriu-zisă, cât mai ales prin mișcarea ei editorială sau în momentele legate de biografia scriitorilor intrați în atenția gazetarului, numai ca personalități ale vieții publice. După știrile culese din gazetele străine, "Albina" își ținea la curent cititorii, cu o regularitate surprinzătoare, și cu știri destul de amănunțite, uneori din izvoare franceze îndeosebi, asupra marilor personalități literare ale epocii (moartea lui Goethe, alegerea lui Victor Hugo în Academia Franceză etc.). Din aceeași dorință de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
dări de seamă asupra mișcării literare din alte părți ale lumii, cu încercarea, plină de merite, de a populariza literatura unor popoare puțin cunoscute la noi: literatura egipteană, literatura polonă, sârbă. Asachi a intuit, cât se poate de bine, rolul "Albinei" în popularizarea literaturii universale, care decurgea din specificul ei de ziar de informație largă, în raport cu publicațiile periodice literare propriu-zise. Interesul pe care redactoru 1 foii încerca să-l trezească pentru literatură, chiar și prin cultivarea rubricii de "varietăți", și mai
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
specificul ei de ziar de informație largă, în raport cu publicațiile periodice literare propriu-zise. Interesul pe care redactoru 1 foii încerca să-l trezească pentru literatură, chiar și prin cultivarea rubricii de "varietăți", și mai ales a anecdotei, apropie unele pagini ale "Albinei" de acelea ale unei publicații de tip magazin. Într-o foarte temeinică publicație, de astă dată numai literară, și aproape în exclusivitate consacrată criticii și istoriei literare, G. Călinescu va reactualiza astfel de mijloace, după o sută de ani, în
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
astfel de mijloace, după o sută de ani, în "Jurnalul literar", din 1939. Nu mai puțin întinse sunt știrile privitoare la mișcarea literară națională și universală, pe care le publică gazeta lui I. H. Rădulescu. Cu aceeași râvnă, ca și "Albina", "Curierul românesc" își informează cititorii despre adunarea "Societății pentru încurajarea literaturii" din Londra, despre licitarea dreptului de a edita opera lui Byron etc. De remarcat și în cazul acestor știri literare, o anumită înclinație spre senzaționalul gazetăresc. Multe din aceste
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
edita opera lui Byron etc. De remarcat și în cazul acestor știri literare, o anumită înclinație spre senzaționalul gazetăresc. Multe din aceste știri apăreau la rubrica "Varietăți", menită să întrețină și să stimuleze imaginația cititorului. In astfel de rubrici din "Albina românească" și "Curierul românesc" se află începuturile revistelor magazin în limba romană . Recenziile publicate în "Albina" sunt, de cele mai multe ori, exterioare operei analizate, cu considerații de ordin foarte general, în care se vorbește de prelucrarea limbii și de idealurile morale
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
spre senzaționalul gazetăresc. Multe din aceste știri apăreau la rubrica "Varietăți", menită să întrețină și să stimuleze imaginația cititorului. In astfel de rubrici din "Albina românească" și "Curierul românesc" se află începuturile revistelor magazin în limba romană . Recenziile publicate în "Albina" sunt, de cele mai multe ori, exterioare operei analizate, cu considerații de ordin foarte general, în care se vorbește de prelucrarea limbii și de idealurile morale și instructive pe care trebuie să le urmărească literatura, definită la 1829, într-un mod care
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
o epocă, în care valorile estetice nu puteau înflori. Se urmărea, deocamdată, prin toate mijloacele (școală, presă, literatură, teatru), instruirea cititorilor, cultivarea adevărului și a virtuților. Acestor imperative, care erau ale epocii, a căutat să li se supună cu fermitate "Albina", din momentul apariției și până la ultimul număr: "Cine nu sîmte în țara noastră, lipsa așezămintelor prin a cărora lucrare, precum sîntem politicește să ne putem face și moralicește mădulari folositoare ale familiei europiene, a căror raze de învățătură de atîtea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
număr: "Cine nu sîmte în țara noastră, lipsa așezămintelor prin a cărora lucrare, precum sîntem politicește să ne putem face și moralicește mădulari folositoare ale familiei europiene, a căror raze de învățătură de atîtea veacuri se răsfrîng pre orizontul nostru ?". "Albina" este, între toate publicațiile noastre, reprezentanta tipică a acestei trăsături dominante în cultura românească a epocii, care rezultă din necesitatea lichidării decalajului dintre noi și alte popoare. Literatul român este invitat să-și aleagă modele celebre din literatura universală: "Pentru
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
noi și alte popoare. Literatul român este invitat să-și aleagă modele celebre din literatura universală: "Pentru o asemenea ureche sună armonia poeziilor lui Virgil, a lui Tasso și a lui Racine..." Cu astfel de principii, este firesc ca recenziile "Albinei" sau scurtele prezentări care preced versurile unui poet să fie mai mult invitații la lectură, decat observații critice propriu-zise. De altfel, I. H. Rădulescu urmărea, în recenziile și prezentările din "Curierului românesc", cam aceleași scopuri. Nu trebuie neglijat însă faptul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
invitații la lectură, decat observații critice propriu-zise. De altfel, I. H. Rădulescu urmărea, în recenziile și prezentările din "Curierului românesc", cam aceleași scopuri. Nu trebuie neglijat însă faptul că atitudinea critică a "Curierului românesc" apare, câteodată, mai accentuată decât a "Albinei". Este cazul poetului Gr. Alexandrescu. I. H. Rădulescu, după ce-i semnalează debutul în "Curierului românesc", va critica volumul său de Poezii (1838). Oricâte motive personale îi puteau separa pe cei doi, criticarea versificației defectuoase a lui Gr. Alexandrescu nu-i
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
debutul în "Curierului românesc", va critica volumul său de Poezii (1838). Oricâte motive personale îi puteau separa pe cei doi, criticarea versificației defectuoase a lui Gr. Alexandrescu nu-i lipsită de temeiuri. Cu un program mai mult cultural decât literar, "Albina românească" nu propunea, nici nu putea urmări un astfel de scop, puncte de cotitură literaturii române. Revista atrăgea atenția asupra modelelor, în paginile ei nu au avut loc înfruntări literare, nu s-au purtat discuții aprinse. Gazeta lui Asachi nu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
principala sursă de inspirație a redactorului, atât în ceea ce privește caracterul gazetei politice pe care o conducea ("Gazeta de Transilvania"), cât și în privința celei literare, care avea rolul unui supliment al celei politice, erau periodicele din Muntenia ("Curierul românesc") și din Moldova ("Albina românească"), din care Barițiu a reprodus adesea, cu acordul lui I. H. Rădulescu și Gh. Asachi, articole și scrieri beletristice. La redactarea revistei din Brașov, alături de inițiatorul ei, au participat Andrei Mureșanu și Iacob Mureșianu. Curierul român Lipsa redactorului din
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cătră scoposul cel adevărat și atunci sînt prea gata a ne da mînă de ajutoriu cu fapta și cu cuvîntul. Numele Foii de duminecă va înceta, iar în locul acestiia va ieși: Dacă privim întreaga activitate a "Curierului românesc" și a "Albinei românești", atât de întinsă și de diversă, nu putem să nu reținem pasul mare pe care îl înscriu, alături de "Gazeta de Transilvania" și "Foaie pentru minte, inimă și literatură", în cultura românească, oricâte naivități am descoperi astăzi în coloanele lor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
LITERARĂ" “Geniul se află în toate națiile și în tot pământul, are trebuință numai de slobozenie, ocrotire și prilejuri ca să se arate”. Mihail Kogălniceanu După punerea bazelor presei în limba română de către I. H. Rădulescu ("Curierul românesc", 1829), Gh. Asachi ("Albina românească", 1829) și Gh. Barițiu ("Gazeta de Transilvania", 1838), Kogălniceanu editează prima revistă literară, în înțelesul modern al cuvântului. "Dacia literară" a apărut la Iași, în 1840, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu. Cu toate că pe coperta tomului I (care însumează cele
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lois", par Montesquieu, "Le genie du christianisme", par Chateaubriand....?" De altfel, în lupta aceasta împotriva invaziei traducerilor proaste, "ucigătoare a duhului național", campania avea să fie mult mai largă; Alecu Russo, atașat vederilor "Daciei literare", avea să reia lucrurile în "Albina românească" (1846), aproape în aceiași termeni, ca și Mihail Kogălniceanu. Că mentorul "Daciei literare" nu era, cum a crezut Petre V. Haneș, împotriva traducerilor, ne dăm seama și dintr-un fragment din romanul "Tainele inimii": Nu este iertat nici unei nații
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
aplicare practică temeinică și imediată, mai ales în Moldova. Iradiind în Transilvania (prin Bariț), în Muntenia (prin Ghica, Bălcescu și, în parte, prin Eliade), programul revistei a căpătat dimensiuni naționale, estompându-se prin el și unele tendințe regionaliste, manifestate prin "Albina românească", "Curierul românesc" și "Foaie pentru minte, inimă și literatură". De asemenea, printr-un inițiator strălucit (Kogălniceanu), un teoretician pasionat, care vine mai târziu (Alecu Russo), un mare prozator (Negruzzi), un poet și un dramaturg productiv (Alecsandri), programul și spiritul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
aga Asachi și de I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstra în inima lor focul luminător a științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împregiurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829, în Iași, ALBINA ROMÂNEASCĂ văzu lumina zilii pentru întăiași dată. Puțin după ea se arătă și CURIERUL ROMÂNESC în București. De atunce unsprezece ani sunt aproape; între alte multe înaintări ce s-au făcut în îmbele principaturi, literatura n-au rămas în lenevire
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
patrioți adevărați, a cărora numi vor fi trainice ca veacurile, înlesnită prin miile de școli ce s-au făcut în tîrgurile și satele Moldo-Vlahiei, literatura noastră făcu pasuri de urieș, și astăzi se numără cu mîndrie între literaturile Europei. După Albina și după Curier, multe alte gazete românești s-au publicat în deosebitele trii mari provincii a vechei Dacii. Așa, în puțină vreme am văzut în Valahia: Muzeul Național, Gazeta Teatrului, Curiozul, România, Pămînteanul, Mozaicul, Curierul de ambe sexe, Vestitorul bisericesc
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
început mai statornic, trăiesc și astăzi; celelalte au perit sau din nepăsarea lor, sau din vina altora. Cele mai bune foi ce avem astăzi sunt Curierul românesc, subt redacția lui d. I. Eliad, Foaia inimii a lui d. Bariț și Albina românească carea, în anul acesta mai ales, au dobîndit îmbunătățiri simțitoare. Insă în afară de politică cale li ia mai mult de jumătate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai puțin o coloră locală. Albina este prea moldovenească. Curierul, cu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a lui d. Bariț și Albina românească carea, în anul acesta mai ales, au dobîndit îmbunătățiri simțitoare. Insă în afară de politică cale li ia mai mult de jumătate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai puțin o coloră locală. Albina este prea moldovenească. Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne bagă în seamă. Foaia inimii, din pricina unor greutăți deosăbite, nu este în putință de a avea împărtășire de înaintirile intelectuale ce se fac în îmbele principaturi. O foaie dar carea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
XIX-lea, avea o temeinică și veche tradiție umanistică. Înființarea Academiei Mihăilene marchează o etapă superioară în evoluția spiritului științific în Moldova. Presa timpului a lucrat și ea, cu stăruință, pentru consolidarea spiritului științific. Deși o gazetă politică și literară, „Albina Românească” face loc, în paginile sale, și informațiilor cu caracter științific, popularizării progreselor diverselor ramuri științifice.Pentru lumea satului, opera de difuzare a științei a fost întreprinsă de calendare, almanahuri și chiar de unele suplimente ale buletinelor oficiale, cum este
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
revendicări politice și culturale, periodicul din 1840 poate fi considerat fructul copt al unui proces de dezvoltare și de înflorire a culturii românești, un moment esențial dintr-o lungă și consecventă luptă națională și socială.” Curierul românesc’ din Țara Românească, „Albina românească” din Moldova și „Foie pentru minte, inimă și lioteratură” din Transilvania, stimulate de evenimente, au acționat pentru ” înaintirea” națiunii și culturii române, aflate în plin proces de afirmare.Pe terenul pregătit de acești „campioni ai civilizației „ și cu concursul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
poate lecui ochii puilor ei prostănaci cu rostopască? Cine îndeamnă pe șarpe să mănânce mălură, când năpârlește și vrea săși limpezească vederea? Cine a învățat pe barză să facă clistir, pe pelican să-și lase sânge, pe urs să silească albinele să-i pună ventuze?” Că medicina tradițională reprezintă rezervorul principal al medicamentului vegetal rămâne totuși o realitate. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cercetările unui colectiv condus de profesorul F. Sandberg și care, analizând 198 specii vegetale provenind din
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]