7,965 matches
-
cele mici la cele mari, de la cele dezvoltate numai în munte la cele din câmpie. lacuri cu mărime, geneză (naturală sau antropică) și evoluție deosebite (în munți lacuri glaciare, vulcanice; în regiunea de dealuri și câmpii iazuri, heleștee, limane etc.). Alcătuirea geologică a favorizat acumularea de pânze de apă la adâncimi diferite, din care râurile primesc prin izvoare cantități de apă variate, și o compoziție chimică a apei variabilă (de la ape dulci, în majoritate, la ape sărate în arealul sâmburilor de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și a silvostepei pentru creșterea suprafeței agricole, desecarea unor bălți și mlaștini din luncile râurilor mari, construirea barajelor pe râuri, creșterea localităților și a numărului de fabrici etc. constituie câteva din intervențiile omului în natură. Ele au produs schimbări în alcătuirea diferitelor unități de mediu, însoțite adesea de dezechilibre și dezastre. Multe specii de plante și animale s-au redus numeric sau chiar au dispărut, numeroase peisaje au avut de suferit, porțiuni de mediu natural au fost parțial sau VEGETAȚIA, FAUNA
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a implicat diferit, de la foarte puțin, acolo unde condițiile naturale n-au permis activități antropice permanente, zonele fiind nefavorabile locuirii sau prezenței omului — de exemplu, pe crestele alpine ale munților, cheile sălbatice etc., — la foarte mult, producând schimbări profunde în alcătuirea inițială a locului (prin amplasarea orașelor, centrelor miniere și petroliere, câmpurilor agricole etc.). Ca urmare, în prezent, nu se mai poate vorbi de medii naturale în sens strict decât dacă ne referim la spații extrem de mici (crestele alpine, unele peșteri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
operei și să le proiecteze pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă ntorc, dacă nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
iar acum îl recunosc. Cât despre creație, aceasta mi se pare suverană, își alege singură timpul, ritmul, prioritatea sau anvergura. Încă de la începutul activității scriitoricești v-ați exersat și ca editor, mai întâi prin editarea revistei Jurnalul literar, apoi prin alcătuirea și tipărirea culegerilor cu același generic, iar din 1992 și ca editor atestat, în fruntea Editurii „Aristarc”, pe care ați inițiat-o și o conduceți. Alături de ediția anastatică a celebrei Istorii călinesciane, care sunt celelalte izbânzi ale acesteia? Am publicat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pentru a mi face o selecție de debut la Cartea Românească. După toată tărășenia, în aprilie '82 m-am dus și i-am luat manuscrisele, din care lipseau multe poeme și nu e exclus să-1 fi ajutat pe Gane la alcătuirea „Metior”-ului, care-i din vreo patru părți, din care cea mai mare, vreo 52 de poeme, figurau în volumul meu „Livada din vii”, copiate aproape ad-literam. Debutul a fost, în consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mare comparativ cu organismul în vârstă. Repartiția apei în organismul animal: -compartimentul extracelular cuprinde “apa liberă” existentă în circulația intravasculară (sânge, limfă) precum și “apa lacunară” din spațiile interstițiale; compartimentul intracelular cuprinde apa de constituție sau “apa legată" care participă la alcătuirea structurii celulare și a mediului celular, la imbibiția sistemelor coloidale și la hidratarea diferiților ioni sau biomolecule. Între diferitele forme de apă din organism și substanțele pe care le transportă există un schimb continuu,pe baza legilor generale ale difuziei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
sau glucide. Din punct de vedere chimic sunt esteri sau amide ale acizilor grași superiori. Lipidele complexe care conțin în moleculă un rest de acid fosforic se numesc fosfatide sau fosfolipide. Lipidele complexe predomină în organismul animal unde intră în alcătuirea lipidelor de constituție din membranele celulare, având un rol important în reglarea permeabilității acestora din urmă. În organismele vii lipidele complexe apar asociate cu proteinele sub formă de complexe lipoproteice cu rol fiziologic important. Lipidele complexe sunt insolubile în acetonă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari cu un înalt grad de organizare structurală. Numărul mare de aminoacizi componenți formează lanțuri polipeptidice diferite ca lungime și ca alcătuire, ceea ce crează o mare varietate a proteinelor. Proteinele se caracterizează printr-o mare diversitate structurală, dată atât de dimensiunea mare a macromoleculei, cât și de aranjametul spațial al acesteia. Multiplele funcțiuni biologice ale proteinelor se datoresc complexității lor structurale,legată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
legăturii peptidice, în urma căreia apare legătura dublă C = N cu toți cei 4 atomi coplanari, atomul de O și cel de H al grupei amino situându-se, de regulă, în poziția trans, mai stabilă din punct de vedere energetic. În alcătuirea unei proteine aminoacizii pot participa de mai multe ori, fără a exista o periodicitate în succesiunea lor. În organismele vii proteinele biosintetizate se diferențiază prin lungimea catenei și prin anumite secvențe de aminoacizi. Din această cauză proteinele naturale se caracterizează
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
duce la îmbolnăvire. În unele boli de carență, cauzate de lipsa totală sau parțială a vitaminelor din organismul animal, cauza propriu-zisă a îmbolnăvirii se datorește tot unor deficiențe în desfășurarea normală a reacțiilor enzimatice. Vitaminele din complexul B intră în alcătuirea grupelor prostetice ale multor enzime, deci sintetizarea acestora de către organism este condiționată de prezența în cantitate suficientă a acestor vitamine. 6.2. Natura și structura chimică a enzimelor Enzimele sunt substanțe organice mecromoleculare de natură proteică produse de organismele vii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
perioadă, elevii vor proba că au înțeles noțiunile fundamentale pentru învățarea cititscrisului: sunet, litera, silaba, cuvânt, propoziție. Finalitățile urmărite acum sunt: realizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de: propoziție, cuvânt, silaba, sunet, cu accent pe despărțirea corectă în silabe; alcătuirea orală de propoziții din două și trei cuvinte pe baza suportului intuitiv/imagistic; reprezentarea grafică a propoziției, cuvintelor, silabelor, sunetelor; rostirea corectă a sunetelor izolat, în silaba și în cuvânt; identificarea literelor mari și mici de tipar; asocierea fonem-grafem (identificarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
citește corect, conștient, expresiv. 2. Citirea explicativa și evidențierea aspectelor ortografice, ortoepice și de punctuație ale textului. 3. Realizarea unor exerciții lexicale în funcție de text explicarea cuvintelor noi; introducerea cuvintelor noi în enunțuri proprii, orale și scrise; formularea unor sinonime/antonime; alcătuirea familiei lexicale a cuvintelor etc. 4. Copierea/transcrierea unor propoziții/fragmente din text; 5. Realizarea autocontrolului citirea celor scrise 6. Aplicarea unor procedee de scriere scrierea după sarcini date: în paralel cu exersarea actului lexic: citit-scrisul selectiv; 32 citirea simultană
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Găsirea formei de singular și de plural în funcție de cerință exprimată, formularea unor propoziții în care se utilizează substantivele respective; Reguli de joc: Recunoașterea și denumirea obiectelor de pe jetoane/imagini; Precizarea formei de singular și de plural a obiectului de pe jeton; Alcătuirea de propoziții cu cuvintele date; Material didactic: imagini/jetoane, lista de cuvinte, fișa de lucru; Elemente de joc: surpriză, aplauze, întrecerea, stimulente. Desf\[urârea jocului: Elevii vor lucra în două echipe. Fiecare membru va manipula un jeton și va exprima
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
SPUNE CE ÎNSEAMNA!” Scop: Formarea capacității de a sesiza sensurile diferite ale cuvintelor care se pronunță și se scriu la fel (omonime); exersarea capacității de exprimare orală și scrisă; Reguli de joc: Identificarea sensului unui cuvânt pe baza imaginilor corespunzătoare. Alcătuirea de propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor. Material didactic: Jetoane cu desene corespunzătoare fiecărui sens al unor cuvinte date. Exemple: Ochi parte a corpului, ou prăjit, ochi de andrea, ochi de apă; Broască animal, broască de la ușă. Elemente de joc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cultivate în tot ce au ele mai frumos. CERAMICA DE BRĂDEȘTI Ceramica poate fi considerată, fără exagerare, drept unul dintre factorii determinanți ai civilizației umane, iar meșteșugul său și tehnicile aferente își au începuturile în zorii preistoriei. Plămădirea lutului și alcătuirea unor noi realități după trecerea sa prin botezul focului, după ce a trecut prin cel al apei, s-au transpus într-o imagine plenară a creativității, sugerând paralelisme cu actele Divinității. La fel, Dumnezeu l-a făurit pe om mai întâi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a scopurilor pe termen lung. Strategiile pot fi mai largi sau mai restrânse, în funcție de obiective, de public și de buget. Strategiile se bazează pe: - bagajul de experiențe profesionale ale specialistului; - studierea unor cazuri din relații publice. În general, se recomandă alcătuirea unei liste cu posibile strategii, prin metoda brainstormingului. Strategia cea mai bună este aceea care răspunde cel mai bine obiectivelor campaniei și atinge cele mai semnificative categorii de public. Strategia poate cuprinde o serie de evenimente coordonate sau un singur
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
5. Centralizatorul necesarului de materiale principale Capitolul 2 UMPLUTURI DIN ANROCAMENTE LA BARAJE DIN MATEIALE LOCALE 2.1. GENERALITĂȚI CLARIFICARE Barajele din anrocamente fac parte din categoria barejelor din materiale locale și de pot clasifica astfel: 1. După modul de alcătuire a corpului barajului: baraje omogene baraje neomogene. 2. Din punct de vedere al realizării etanșării în profunzime: cu etanșare cu pinten din argilă sau ecran din: beton, palplanșe, chesoane sau piloți secanți coborâți până la nivelul stratului impermeabil; cu voal de
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și a altor linii de transport pe teritoriul șantierului trebuie să asigure o comoditate transportului și o corelare tehnologică între diferite obiecte; pentru alimentarea cu apă și energie trebuie să se țină seama de toate sursele posibile din zonă; la alcătuirea planului de amplasare a lucrărilor de organizare se va ține seama de toate normele de securitate a muncii și de paza contra incendiilor. 2.1.5. Caracteristici tehnologice specifice Pământurile (anrocamente, argilă, filtre) puse în operă în corpul barajului, trebuie
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
din balast luându-se ca model un baraj neomogen din balast cu nucleu de etanșare din argilă realizat prin compactare. Barajele din balast fac parte din categoria barajelor din materiale locale și se pot clasifica astfel: 1. după modul de alcătuire a corpului barajului: baraje omogene baraje neomogene 2. după metoda de execuție: prin compactare (metoda uscată) prin hidromecanizare (metoda umedă) Din punct de vedere constructiv la barajele din materiale locale lățimea la bază a barajului B (4 6) H iar
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
zone ale barajului; să prevină antrenarea hidromecanică a particulelor fine din zonele de impermeabilizare. Problemele care trebuiesc rezolvate în cazul filtrelor sunt alegerea compoziției granulometrice precum și alegerea numărului de straturi gradate și grosimea acestora. Metodele cele mai larg răspândite pentru alcătuirea straturilor de filtre se bazează pe formele empirice și pe încercări de laborator. Straturile de filtru subțiri se colmatează pierzându-și continuitatea, pe când straturile groase conținând și material fin în cantitate suficientă asigură o exploatare normală. În timpul așternerii materialului, straturile
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
mare comparativ cu organismul în vârstă. Repartiția apei în organismul animal: -compartimentul extracelular cuprinde “apa liberă” existentă în circulația intravasculară (sânge, limfă) precum și “apa lacunară” din spațiile interstițiale; -compartimentul intracelular cuprinde apa de constituție sau “apa legată" care participă la alcătuirea structurii celulare și a mediului celular, la imbibiția sistemelor coloidale și la hidratarea diferiților ioni sau biomolecule. Între diferitele forme de apă din organism și substanțele pe care le transportă există un schimb continuu,pe baza legilor generale ale difuziei
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sau glucide. Din punct de vedere chimic sunt esteri sau amide ale acizilor grași superiori. Lipidele complexe care conțin în moleculă un rest de acid fosforic se numesc fosfatide sau fosfolipide. Lipidele complexe predomină în organismul animal unde intră în alcătuirea lipidelor de constituție din membranele celulare, având un rol important în reglarea permeabilității acestora din urmă. În organismele vii lipidele complexe apar asociate cu proteinele sub formă de complexe lipoproteice cu rol fiziologic important. Lipidele complexe sunt insolubile în acetonă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de natură chimică diferită: glucide, lipide, acid fosforic, acizi nucleici, metale. 4.3.4. Structura proteinelor Proteinele sunt bipolimeri macromoleculari cu un înalt grad de organizare structurală. Numărul mare de aminoacizi componenți formează lanțuri polipeptidice diferite ca lungime și ca alcătuire, ceea ce crează o mare varietate a proteinelor. Proteinele se caracterizează printr-o mare diversitate structurală, dată atât de dimensiunea mare a macromoleculei, cât și de aranjametul spațial al acesteia. Multiplele funcțiuni biologice ale proteinelor se datoresc complexității lor structurale, legată
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
legăturii peptidice, în urma căreia apare legătura dublă C = N cu toți cei 4 atomi coplanari, atomul de O și cel de H al grupei amino situându-se, de regulă, în poziția trans, mai stabilă din punct de vedere energetic. În alcătuirea unei proteine aminoacizii pot participa de mai multe ori, fără a exista o periodicitate în succesiunea lor. În organismele vii proteinele biosintetizate se diferențiază prin lungimea catenei și prin anumite secvențe de aminoacizi. Din această cauză proteinele naturale se caracterizează
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]