33,225 matches
-
soia care pătrunde la noi În 1876, Întâi În Transilvania apoi se răspândește pe tot teritoriul țării. Foarte bogată În proteine și lipide, soia de proveniență asiatică, unde este supranumită „carnea fără oase” sau „vita chinezească”, aveau să Îmbogățească substanțial alimentația prin varietate și conținut. Un loc aparte În dezvoltarea paletei resurselor alimentare Îl deține floarea soarelui (Helianthus; helios - soare, anthus - floare) pătrunsă În țara noastră la mijlocul secolului al XIX-lea și cultivată pentru prima dată În proximitatea Vasluiului, ajungând aici
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
extragerea uleiului, la Început de utilitate industrială și abia În secolul al XVIII-lea pentru extragerea uleiului comestibil. Va deveni astfel o resursă importantă pentru grăsimile de origine vegetală a căror utilitate culinară ajunge să fie extrem de importantă În diversificarea alimentației prin apariția de noi preparate. Acestor alimente li se adaugă din cele mai vechi timpuri produsele animaliere, mai bine spus de la Începuturi de când omul domesticește animalele și le crește În bătătură asigurându-și o serie de produse ca; ouăle, laptele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
consumului În familie. Carnea era consumată ocazional de sărbători, nunți, botezuri, consacrate istoric fiind sacrificarea mielului de Paște și a porcului de Crăciun. Pescuitul și vânatul rareori constituiau resurse alimentare permanente ci doar ocazional. Aceste realități au făcut ca structura alimentației să fie particulară ca valoare calorică și ca repartiție a principiilor nutritive, ceea ce a condus la un specific alimentar caracteristic poporului nostru din cele mai vechi timpuri așa cum subliniam mai sus. Mai mult ca atât, aceste particularități au făcut ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a principiilor nutritive, ceea ce a condus la un specific alimentar caracteristic poporului nostru din cele mai vechi timpuri așa cum subliniam mai sus. Mai mult ca atât, aceste particularități au făcut ca românul să fie puțin pretențios la cantitatea și calitatea alimentației. „Meiul, ciorbele lungi cu legume și multă apă, brânza cu ceapă, verdețuri și fructe, lapte și ouă și foarte rar carne au constituit alimentația de bază pentru multe secole” (I Claudian). Se adăugau acestei sărăcii alimentare și posturile foarte lungi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca atât, aceste particularități au făcut ca românul să fie puțin pretențios la cantitatea și calitatea alimentației. „Meiul, ciorbele lungi cu legume și multă apă, brânza cu ceapă, verdețuri și fructe, lapte și ouă și foarte rar carne au constituit alimentația de bază pentru multe secole” (I Claudian). Se adăugau acestei sărăcii alimentare și posturile foarte lungi care cuprindeau uneori o treime dintr-un an, ceea ce accentua, prin exigențele lor, restricția proteică din alimentație. Secolele XVII și XVIII aveau să diversifice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ouă și foarte rar carne au constituit alimentația de bază pentru multe secole” (I Claudian). Se adăugau acestei sărăcii alimentare și posturile foarte lungi care cuprindeau uneori o treime dintr-un an, ceea ce accentua, prin exigențele lor, restricția proteică din alimentație. Secolele XVII și XVIII aveau să diversifice substanțial varietatea alimentară prin aclimatizarea multor plante la zona europeană, iar secolul XIX și XX, prin mijloacele moderne ale agriculturii extensive și intensive vor conduce la o abundență alimentară ce se va răsfrânge
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aveau să diversifice substanțial varietatea alimentară prin aclimatizarea multor plante la zona europeană, iar secolul XIX și XX, prin mijloacele moderne ale agriculturii extensive și intensive vor conduce la o abundență alimentară ce se va răsfrânge decisiv asupra modului de alimentație În Europa și implicit În țara noastră. Gheorghe Crăiniceanu În Igiena țăranului român - 1895 arăta că „mămăliga era stâlpul casei, iar legumele erau cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mazărea, bobul, năutul, spanacul, măcrișul, ceapa, usturoiul și ciupercile. Referințele istorice ale timpului arată că arta culinară se limita la trei procedee majore folosite În prepararea alimentelor și anume; fierberea frigerea și coacerea. După cum observă Ion Claudian (expert OMS În „Alimentația poporului român” 1939), prăjirea era de dată recentă, odată cu apariția uleiurilor vegetale, mai ales de floarea soarelui. În opinia acestui autor poporul român era În principal un popor lactovegetarian ca stil de alimentație (popor mâncător de lapte), iar prin modul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
După cum observă Ion Claudian (expert OMS În „Alimentația poporului român” 1939), prăjirea era de dată recentă, odată cu apariția uleiurilor vegetale, mai ales de floarea soarelui. În opinia acestui autor poporul român era În principal un popor lactovegetarian ca stil de alimentație (popor mâncător de lapte), iar prin modul de preparare alimentele aveau calitățile foarte apropiate celor naturale. Unele din aceste alimente, tocmai datorită caracterului natural, aveau și calități terapeutice, folosite chiar ca medicamente, cum era de pildă untul de primăvară (Gh.
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aceste alimente, tocmai datorită caracterului natural, aveau și calități terapeutice, folosite chiar ca medicamente, cum era de pildă untul de primăvară (Gh. Mencinicopschi), pentru că În pășunatul oilor se găseau multe plante medicinale cu proprietăți terapeutice. Alin Ciupală referindu-se la alimentația primei jumătăți al secolului al XIX-lea, odată cu avântul producției agricole din perioada regulamentului organic (1829-1859) spune că „alimentul de bază era mămăliga din făină de porumb la care se adăuga fasolea, laptele, varza, ceapa și usturoiul”, de asemenea, amintește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca un fel de prăjitură pentru copii când sunt bolnavi: cozonacii și plăcintele doar la zile mari”. Din cele expuse până aici se poate trage concluzia că marea majoritate a poporului român, de-a lungul istoriei sale, a avut o alimentație carențată În unele principii alimentare, Îndeosebi În ceea ce privește aportul proteinelor de natură animală. Predominantă a fost alimentația cu cereale, zarzavaturi, fructe și lactate cu fluctuațiile istorice cunoscute, marcate fiind și de evoluția agriculturii și zootehniei. Până În secolul al XX-lea alimentația
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mari”. Din cele expuse până aici se poate trage concluzia că marea majoritate a poporului român, de-a lungul istoriei sale, a avut o alimentație carențată În unele principii alimentare, Îndeosebi În ceea ce privește aportul proteinelor de natură animală. Predominantă a fost alimentația cu cereale, zarzavaturi, fructe și lactate cu fluctuațiile istorice cunoscute, marcate fiind și de evoluția agriculturii și zootehniei. Până În secolul al XX-lea alimentația se limita la posibilitățile furnizate În principal de economia domestică, cu alte cuvinte din alimente de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
alimentație carențată În unele principii alimentare, Îndeosebi În ceea ce privește aportul proteinelor de natură animală. Predominantă a fost alimentația cu cereale, zarzavaturi, fructe și lactate cu fluctuațiile istorice cunoscute, marcate fiind și de evoluția agriculturii și zootehniei. Până În secolul al XX-lea alimentația se limita la posibilitățile furnizate În principal de economia domestică, cu alte cuvinte din alimente de proveniență gospodărească, preparate Într-un mod caracteristic dominat de cele trei proceduri consacrate istoric; fierberea, coacerea și frigerea, iar conservarea se asigura prin afumare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
gospodărească, preparate Într-un mod caracteristic dominat de cele trei proceduri consacrate istoric; fierberea, coacerea și frigerea, iar conservarea se asigura prin afumare pentru cărnuri, uscare pentru fructe, conservare prin sare (brânzeturi și legume) și oțet pentru unele legume. Impactul alimentației asupra tipologiei și stării de sănătate Fără Îndoială că acest stil de alimentație a determinat și anumite particularități metabolice la care s-a adaptat Întreaga fiziologie a organismului și În mod deosebit aparatul digestiv, ceea ce a condus la un anumit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fierberea, coacerea și frigerea, iar conservarea se asigura prin afumare pentru cărnuri, uscare pentru fructe, conservare prin sare (brânzeturi și legume) și oțet pentru unele legume. Impactul alimentației asupra tipologiei și stării de sănătate Fără Îndoială că acest stil de alimentație a determinat și anumite particularități metabolice la care s-a adaptat Întreaga fiziologie a organismului și În mod deosebit aparatul digestiv, ceea ce a condus la un anumit echilibru fiziologic caracteristic zonei geoclimatice, realizând astfel chiar anumite tipologii somatice (vezi fizionomia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vigoare, forță și vioiciune, aspecte pe care folclorul le surprinde cum nu se poate mai bine, ceea ce ne duce la concluzia unei adaptări perfecte a strămoșilor noștri la condițiile concrete de viață ale zonei În care trăiau. Între acestea desigur alimentația este de departe cea mai importantă. Pe de altă parte este greu de explicat faptul că longevitatea (În condițiile absenței unor incidente) atingea limite destul de Înalte, comparabile chiar cu cele de astăzi, fără ca alimentația să aibă valențele nutritive ale celei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În care trăiau. Între acestea desigur alimentația este de departe cea mai importantă. Pe de altă parte este greu de explicat faptul că longevitatea (În condițiile absenței unor incidente) atingea limite destul de Înalte, comparabile chiar cu cele de astăzi, fără ca alimentația să aibă valențele nutritive ale celei din zilele noastre. Nu ne referim aici la durata medie de viață și nici la mediana vârstelor, sau speranța de viață la naștere, aspecte demografice influențate decisiv de mortalitatea infantilă, morbiditatea prin boli infecțioase
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
morbiditatea prin boli infecțioase (endemice și epidemice), conflictele armate frecvente care decimau populația bărbătească și, nu rareori, amenințau direct sau indirect existența populației civile, ci la indivizii care reușeau să depășească asemenea evenimente. Pentru că, dincolo de patologia carențială pe care o alimentație necorespunzătoare o provoacă, acest tip de alimentație poate asocia o slăbire marcată a rezistenței organismului În fața agresiunii, mai ales de natură infecțioasă, ceea ce și explică mortalitatea crescută a acelor timpuri care se datora aproape exclusiv infecțiilor. Schimbarea stilului de alimentație
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflictele armate frecvente care decimau populația bărbătească și, nu rareori, amenințau direct sau indirect existența populației civile, ci la indivizii care reușeau să depășească asemenea evenimente. Pentru că, dincolo de patologia carențială pe care o alimentație necorespunzătoare o provoacă, acest tip de alimentație poate asocia o slăbire marcată a rezistenței organismului În fața agresiunii, mai ales de natură infecțioasă, ceea ce și explică mortalitatea crescută a acelor timpuri care se datora aproape exclusiv infecțiilor. Schimbarea stilului de alimentație la majoritatea populației Începând cu secolul al
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
alimentație necorespunzătoare o provoacă, acest tip de alimentație poate asocia o slăbire marcată a rezistenței organismului În fața agresiunii, mai ales de natură infecțioasă, ceea ce și explică mortalitatea crescută a acelor timpuri care se datora aproape exclusiv infecțiilor. Schimbarea stilului de alimentație la majoritatea populației Începând cu secolul al XX-lea, deși În fapt pare să acopere exigențele științifice ale unei alimentații echilibrate, au condus totuși la apariția unei adevărate patologii nutriționale În care de departe cea mai relevantă este obezitatea cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de natură infecțioasă, ceea ce și explică mortalitatea crescută a acelor timpuri care se datora aproape exclusiv infecțiilor. Schimbarea stilului de alimentație la majoritatea populației Începând cu secolul al XX-lea, deși În fapt pare să acopere exigențele științifice ale unei alimentații echilibrate, au condus totuși la apariția unei adevărate patologii nutriționale În care de departe cea mai relevantă este obezitatea cu tot cortegiul de complicații, Între care diabetul și bolile cardiovasculare sunt cele mai redutabile. Este un paradox care nu poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este sursa tuturor relelor” concepție preluată de europeni prin pitagoricieni În formula „hrana este izvorul tuturor bolilor” Mai mult decât atât, Hipocrate, vorbind despre regimul alimentar al omului sănătos spunea că „dacă reușim să găsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentație și exercițiile fizice astfel Încât să nu fie nici mai mult nici mai puțin, am reușit să descoperim mijlocul de Întreținere a sănătății” (De l’ancienne medicine - Tremolliere). Această afirmație avea să stea la originea concepției moderne, adică a echilibrului Între
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fizică, forța și aptitudinile individuale. Bazele științifice ale acestei concepții vor apare abia după ce știința, prin Lavoisier, a demonstrat În sec al XVIII-lea că În organism se produce un proces de combustie lentă a carbonului și hidrogenului (aduși prin alimentație) În prezența oxigenului (adus prin respirație), rezultatul fiind energia eliberată de aliment prin descompunerea sa până la bioxid de carbon și apă. Relația alimentației cu sezonul, profesia și zona geografică erau bine cunoscute Încă din antichitate „Între alimentație, origine, și locul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
-lea că În organism se produce un proces de combustie lentă a carbonului și hidrogenului (aduși prin alimentație) În prezența oxigenului (adus prin respirație), rezultatul fiind energia eliberată de aliment prin descompunerea sa până la bioxid de carbon și apă. Relația alimentației cu sezonul, profesia și zona geografică erau bine cunoscute Încă din antichitate „Între alimentație, origine, și locul geografic ocupat de un popor este o legătură care nu trebuie ruptă niciodată” sau, după cum spunea Hipocrate, „mai degrabă un regim alimentar nepotrivit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
hidrogenului (aduși prin alimentație) În prezența oxigenului (adus prin respirație), rezultatul fiind energia eliberată de aliment prin descompunerea sa până la bioxid de carbon și apă. Relația alimentației cu sezonul, profesia și zona geografică erau bine cunoscute Încă din antichitate „Între alimentație, origine, și locul geografic ocupat de un popor este o legătură care nu trebuie ruptă niciodată” sau, după cum spunea Hipocrate, „mai degrabă un regim alimentar nepotrivit decât să schimbi obiceiurile alimentare ale bolnavului”. Din acest concept vor decurge și principiile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]