11,096 matches
-
de la Atelierele Grivița, la care eroul va lua parte. La fel, ,,semiviolul” lui Ilieș, comis asupra soției prietenului său Octav, este un gest grotesc care vine din același impuls interior al nevoii de defulare. Ambele scene sunt într-un fel anticipate de finalul primei părți, în care câțiva dintre prieteni încearcă să-l ,,corupă” pe David Dragu care-și păstra încă virginitatea. Partea a doua este dominată de acumularea simultană de tensiuni, pe diferite planuri (planul istoric, în care este implicat
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
primul rând din ,,exasperarea” care domină întreaga parte a doua, sentimentul morții se conturează deja în germene la sfârșitul acesteia pentru ca în a treia parte și ultima să devină scopul în sine al existenței epice a personajelor. Finalul romanului este anticipat în momentul în care Emilian, cuprins de panică, îi încredințează revolverul cu care trăsese și el la Ateliere lui Pavel Anicet. Accentuarea nevoii de izolare, marcată și de amintirea tatălui, combinată cu imposibilitatea de a face o alegere între cele
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
sunt completate de o tehnică a anticipării. Povestea lui Hasnaș se lasă așteptată și promite a fi la fel de interesantă ca și cea a lui Mavrodin. Am subliniat deja notarea anumitor gesturi sau replici ale lui Hasnaș care precedă confesiunea sa anticipând o. Insistența lui Mavrodin de a cunoaște trecutul Ilenei se constituie și ea într-un factor anticipativ al confesiunii ce va urma și prin care personajul va avea ocazia să-și înțeleagă mai bine propriul trecut. Rămânând la nivelul arhitecturii
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
nervoase erau parcă făcute să poarte un inel și inelul acesta le lipsea. Era o mână pură, nelogodită, monahală...” (p.12) Metafora nunții, a ,,nunții în cer”, ,,exprimă ambiguitatea întregii situații” căreia trebuie să-i facă față eroii. Ea este anticipată de acest fragment în care asocierea celor trei adjective sugerează o posibilă traiectorie spirituală a sensurilor romanului: puritatea și religiozitatea iubirii nu pot fi regăsite în forma lor primordială decât într-o ,,logodnă” ce transcende limitele realului cotidian. Preferința scriitorului
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
al motivației...“ O cunoaștere cât mai apropiată de realitate presupune și depistarea factorilor care au determinat o anumită reacție, de ce elevul a ales o anumită conduită și nu alta. Un învățător poate afirma că își cunoaște elevul numai atunci când poate anticipa formele de reacție ale acestuia în anumite situații, deși și atunci ne putem înșela, deoarece în cadrul unor reacții identice nu poate fi adoptată ipoteza unor motivații identice. Așa cum arăta I. Holban, „ a cunoaște un elev pentru a-l îndruma înseamnă
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
cu palma, cu degetele desfăcute (deci nu cu pumnul strâns), atunci când ea este ținută cu o singură mână. Obs.: momentul de intervenție este legat de finalul pregătirii aruncării. c. scoaterea mingii prin intercepție: pentru a fi eficientă, apărătorul trebuie să anticipeze acțiunile atacanților și să dispună de o bună viteză de reacție; În momentul sesizării intenției atacantului de a pasa, apărătorul va pleca În viteză, Încercând să prindă mingea Înainte ca aceasta să ajungă la cel căruia i-a fost adresată
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
o tactică specifică, portarul acționează În spațiul de poartă, Într-un mod logic (analizând o cantitate foarte mare de informații) și În strânsă legătură cu coechipierii săi. * Pentru a putea interveni la mingile aruncate spre poartă, jucătorul - portar trebuie să anticipeze acțiunea decisivă, să dispună de un plasament bun și să intervină În viteză. * Colaborarea cu apărătorii este o altă direcție de acțiune a portarului. * Portarul trebuie să vizualizeze permanent mingea sau măcar În momentul aruncării; să urmărească brațul de aruncare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În momentul aruncării; să urmărească brațul de aruncare, pozițiile și acțiunile apărătorilor și ale adversarilor. * Oprirea contraatacului advers reprezintă un alt aspect al tacticii portarului (portarul iese la 7-8 m În afara spațiului de poartă, urmărește acțiunile coechipierilor și ale adversarilor, anticipează posibilitățile de declanșare a contraatacului advers și când sesizează că se va pasa lung unui jucător plecat pe contraatac, va interveni prompt, ieșind la intercepție; dacă pasa de contraatac este scurtă, portarul este nevoit să se retragă rapid În spațiul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și prin surprindere de către un apărător cu scopul de a intra În posesia mingii. În general, intercepția este precedată de o "pasivitate" ce lasă impresia adversarului direct și a celui cu minge că apărătorul nu urmărește faza, deci nu poate anticipa și nici nu intenționează să ocupe prim planul. În realitate, printr-o acțiune hotărâtă și energică, el Încearcă să intre În posesia mingii. Această acțiune, gândită, intenționată și calculată, trebuie efectuată rapid și cu certitudinea de reușită, deoarece prin ieșirea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
organizarea dispozitivului de apărare; * faza a IV-a apărarea propriu-zisă. 1. Faza I Replierea Replierea constituie o fază importantă, de ea depinzând Într-o mare măsură eficacitatea ulterioară a apărării propriu-zise. Momentul inițial al replierii trebuie să fie oportun și anticipat de către jucătorii care asigură echilibrul defensiv. Ca și alte faze de joc, replierea trebuie să se realizeze Într-o manieră cât mai bine organizată: În timp ce jucătorii care asigură echilibrul defensiv trebuie să fie primii În apărare, marcând vârfurile de contraatac
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
primele două faze ale atacului (contraatacul și contraatacul susținut). Exerciții pentru consolidare și perfecționare Constituind o fază importantă, replierea contribuie Într-o mare măsură la creșterea eficacității ulterioare a apărării propriu-zise. Momentul inițial al replierii trebuie să fie oportun și anticipat de către jucătorii care asigură echilibrul defensiv. Vom Încerca să prezentăm În continuare o serie de exerciții efectuate În condiții de adversitate (apărători semiactivi și activi), În vederea consolidării și a perfecționării acestei faze a apărării replierea. Ex. 1. Suveică dublă cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ibid.). În afara faptului că nu separă codul scris de cel oral, Bahtin consideră producția și interpretarea ca fiind simultane: Învățăm să introducem propria noastră vorbire în tiparele formelor genului și, auzind vorbirea celuilalt, putem cu ușurință, de la primul cuvânt, să anticipăm care este genul, să ghicim volumul (întinderea aproximativă a unui tot discursiv), structura compozițională dată, să prevedem finalul, altfel spus, încă de la început, suntem receptivi la acest tot discursiv care, ulterior, se diferențiază în procesul vorbirii. Dacă nu ar exista
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și este construită ca atare. Ea nu este decât o verigă din înlănțuirea actelor de vorbire. Orice inscripție este o prelungire la cele care au precedat-o, angajează o polemică cu acestea, se așteaptă la reacții active de înțelegere, le anticipează etc. [...] O inscripție, ca oricare altă enunțare-monolog, este prevăzută pentru a fi înțeleasă, este orientată spre o lectură în contextul vieții științifice sau al realității literare de la acel moment [...]. (1977: 105-106) În acest spirit, nu putem interpreta scurta povestire giscardiană
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
totul secvențelor fatice, iar corpul scrisorii, secvențelor tranzacționale. Singura diferență constă, bineînțeles, în caracterul nu neapărat monologic, ci cel monogerat al acestei interacțiuni, fără intervenția directă a celuilalt. Însă aceasta nu înseamnă că scriptorul nu poate introduce un dialogism profund, anticipând întrebările interlocutorului, de exemplu, imitând posibilele momente de întrerupere, introducând un simulacru de relație intersubiectivă. O descentrare a tipului dialogic reprezintă cu siguranță baza structurii enunțiative specifice doar scrisorii 32. Pentru a putea face trecerea de la secvență unitatea constitutivă a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o vedeam aruncîndu-se la pieptul acestei muribunde, pe care o numea scumpa ei mamă. Și n-a fost om să nu-și fi simțit inima sfîșiată văzînd o fire atât de iubitoare. În baza multiplelor evaluări făcute de către Octave, Scapin anticipează Rezolvarea-Pn4' pentru a accelera cursul evenimentelor narate: Scapin (19) Adevărat, e înduioșător. Și-mi dau seama că firea asta atât de bună v-a făcut s-o îndrăgiți. Octave (19)Ah, Scapin, și-un păgîn ar fi îndrăgit-o. Scapin
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
răspunsuri pe termen scurt la situații particulare. Pentru animal, trecutul este valorizat prin intermediul unei memorii concrete, care se activează atunci când este implicat un anumit instinct. Din acest motiv, animalul reușește să folosească informațiile din trecut, poate, până la un punct, să anticipeze reacțiile altora și să acționeze în consecință, însă nu se poate raporta nici la trecut, nici la viitor în afara relației stimul-răspuns și în afara îndeplinirii nevoilor sale primare. Răspunsurile de tip pavlovian de care sunt capabile animalele nu țin de o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
George L. Dunbar susține că animalelor le lipsesc o serie de facultăți cognitive esențiale pentru a ajunge la stadiul dezvoltării umane, mai exact "gândirea combinatorie necesară pentru a învăța gramatica, un anumit simț al timpului prin care să poată fi anticipată situația comunicațională și să fie stabilite cauzele și efectele prin care să fie prevăzut felul cum interlocutorul ar urma să interpreteze ceea ce ar spune acestea"46. La acest nivel, analiza conceptului de memorie este esențială în înțelegerea diferențelor dintre om
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
explicită poate fi asemănată cu memoria practică a animalului, în timp ce memoria implicită nu poate fi constituită în cadrul regnului animal. Din acest punct de vedere, memoria la care are acces omul îi dă acestuia posibilitatea de a folosi trecutul pentru a anticipa viitorul, adaptându-se astfel situațiilor și înțelegând semnificațiile acestora. Mai mult decât atât, considerând conștiința drept abilitatea meta-cognitivă a unui sistem de a percepe propria lui existență sau starea de veghe în care individul își percepe instant propriile senzații 47
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unul și multiplu, despre care susține că se opun ca indivizibilul și divizibilul, în opinia filosofului antic, unul definindu-se prin intermediul relației de contrarietate cu opusul său. Datorită faptului că introduce între identitate și alteritate conceptul de asemănare 354, Aristotel anticipează la nivel conceptual ideea asemănărilor de la nivelul grupului și influența acestuia în determinarea conținutului alterității. În timp ce asemănarea presupune o anumită unitate a formei, alteritatea presupune absența unei unități atât la nivelul formei, cât și la nivelul conținutului, în relație cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
că viziunea împărtășită de mecanicism, conform căreia obiectul cunoașterii ar putea fi construit de către un subiect care s-ar fi detașat sau separat de el printr-un protocol de obiectivare, nu corespunde decât artefactului unui model, și nu expresiei adevărului. Anticipând în mod straniu constatările unor savanți ca Bohr sau Heisenberg, care formulează pentru mecanica cuantică interdicția intrinsecă la adresa modurilor aproximative de abordare a naturii, inaugurate în Renaștere, Berkeley afirmă bipolaritatea spiritului și a ideilor, ca două corelate inseparabile. Pentru el
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiind în jurul unei mese rotunde, rudimentare și grosolane). îl lasă pe prunc „Vă se descurce singur” și, după scurtul „urlet primordial”, decid că acestuia îi va plăcea Vă tacă, dar să și gândească. Chiar de la naștere, Septimius Ilarie (Timi) își anticipă comportamentul pentru tot restul vieții: „țipă doar de câteva ori scurt și nu prea ascuțit”, „considerând caraghios și inutil să mai dea, haotic, din mâini și din picioare”. Așadar, Timi va pătrunde în „lumea aventuroasă și parfumată a nopților șeherazadei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
măiestrită, în fine, în viziunea lui tilliam Shakespeare. Așadar, la „ceasul mort al beznei necuprinse”, „crunta arătare” (actul I, scena 1) a răposatului eamlet (tatăl) e considerată o „năpastă” care poate prevesti un rău pentru țară. Acesta este segmentul care anticipă drama la care insistă, printr-o subtilită analiză Vlad Zografi creionând subtile conexiuni cu Dostoievski (Crimă și pedeapsă), Tolstoi (Război și pace), Sofocle (Oedip rege) sau Alfred garry (rbu rege), privind „povara matricidului”, zvârcolirile conflictuale care ne pot aminti, deopotrivă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
structură semantică inițială virtuală) la o referință actuală la sfîrșit de secvență (structură semantică finală construită). Această ajustare a sistemelor de reperare între enunțiatori poate fi astfel rezumată: Cunoștințe enciclopedice Referință virtuală colective (atestate) Structură semantică inițială Potențial Cunoștințele descriptarului anticipat de către PRODUCȚIE descriptor Convocate de descriptar ÎNȚELEGERE Referință actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
irascibilă, fizic dezagreabil, ținută neîngrijită...) care intensifică C2: Exemplu: A → B18 + B6 + B12 → C2. Observația 3: În toate cazurile, determinarea alegerii se face în funcție de ceea ce scriptorii își imaginează față de situația anterioară (relația din cuplu și statutul celor doi actori) și anticipează o urmare posibilă a acțiunii. Observația 4: Pentru a reface textul, scriptorul trebuie să recurgă la cîteva manipulări lingvistice de suprafață pentru a omogeniza extrasele (Exemplu: timpurile verbale). EXERCIȚIUL B.5. O clasă de-a III-a, după ce a făcut
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tendința de reducere a cheltuielilor pe cap de locuitor pentru învățământul superior. Ideologia care sprijină această transformare este presupunerea că educația este o problemă de alegere individuală și beneficii personale câștigate pentru piața muncii. Analistul chinez Rui Yang (2003 272) anticipează că tendința de a promova învățământul superior ca sarcină a individului va conduce curând la o criză financiară gravă ce va determina o distanțare a acestor instituții de conceptul tradițional al comunității academice de erudiți dedicați profesoratului. Interesele și deontologia
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]