16,557 matches
-
sistemele de învățământ în care ponderea curriculumului național este mare: - gruparea pe clase (activitatea didactică pe clase și pe lecții) - clasa ca grup constant de învățare căruia elevul îi aparține o perioadă constantă de timp - de obicei, un ciclu școlar. Apartenența elevului la o clasă, sintalitatea acesteia, nivelul real și nivelul de pregătire a clasei respective așa cum este perceput de către profesori și elevi (nu totdeauna egale, nu totdeauna obiective), raportarea profesorilor la grupul clasei și raportarea clasei la profesori sunt factori
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
nu pot avea minte (de la înțelesurile de judecată și rațiune la cele de înțelepciune și imaginațieă sau conștiință (de la sensul de sentiment despre propria existență până la cel de spirit sau de responsabilitate, de la dreptul de a avea orice concepție până la apartenența socialăă întrucât acestea sunt specifice umanului. Searle (1981Ă împarte susținătorii inteligenței artificiale în două orientări teoretice, una pentru care computerul este o minte programată, un instrument care gândește (direcția hardă și alta pentru care computerul este un instrument întrebuințat în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
efecte psihologice ale persoanelor online asupra stării și comportamentului umane sunt urmărite în studii de specialitate, de la formarea de impresii în contexte ale comunicării socioemoționale și autoprezentarea în pagini web până la mascaradele și experimentele ludice sau spectaculare, de la dinamica și apartenența de grup și activism la cooperare sau conflicte intergrupale până la erotism virtual ori pornografie (vezi Wallace, 1999Ă. Fascinația narcisistă manifestată în cadrul realității virtuale sau seducția nemuririi și a indestructibilității, dincolo de biologia degradabilă, din discursul cyberspațial sau cel a ingineriei genetice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pierre Bourdieu. Pentru acest autor, capitalul social reprezintă „agregarea resurselor actuale sau potențiale legate de posesia unei rețele durabile de relații, mai mult sau mai puțin instituționalizate, de responsabilitate și de recunoaștere reciprocă - sau, cu alte cuvinte, resurse legate de apartenența la un grup - care furnizează fiecărui membru sprijinul capitalului de care dispune colectivitatea, o acreditare care te îndreptățește la credibilitate, în variatele sensuri ale termenului” (Bourdieu, 1986, p. 148). Simpla apartenență la grup poate constitui prin urmare o resursă în
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
recunoaștere reciprocă - sau, cu alte cuvinte, resurse legate de apartenența la un grup - care furnizează fiecărui membru sprijinul capitalului de care dispune colectivitatea, o acreditare care te îndreptățește la credibilitate, în variatele sensuri ale termenului” (Bourdieu, 1986, p. 148). Simpla apartenență la grup poate constitui prin urmare o resursă în sine. Totuși, „existența unei rețele de legături nu este un dat natural sau social al unui act de instituționalizare primordială”. Dimpotrivă, este produsul unui lung șir de eforturi permanente de instituționalizare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
virtuoși izolați nu este o societate care se poate mândri cu resurse substanțiale de capital social. Cu alte cuvinte, interacțiunea permite oamenilor să contribuie la dezvoltarea comunității, să se ajute unul pe celălalt și să lucreze împreună la „fabrica socială”. Apartenența și experiența concretă a rețelelor sociale (și a relațiilor de încredere și toleranță care pot fi implicate) aduc mari beneficii cetățenilor. Sintetizând, putem afirma că ideea centrală introdusă de Putman referitoare la capitalul social este aceea că rețelele sociale au
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Prezența vântului și (sau) a uscăciunii Prezența umidității, a edemelor Stagnarea Qi-ului (edem de Qi) Sinteza diagnosticului și bilanțul energetic Această etapă are scopul de a preciza care sunt tabelele patologice prezente. În timpul examenului, începem deja sinteza diagnosticului în funcție de următoarele apartenențe: • frig/căldură; • intern/extern; • Yin/Yang; • Vid/plenitudine. Apoi luăm în calcul etiologia posibilă după care s-au instalat dezechilibrele și, în fine, analizăm și sintetizăm rezultatele examenului precizând tabelele patologice: Leziuni ale celor șase membrane în vederea unui atac de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Partenerul se bazează pe consensul grupului în deciziile importante și poate ezita în a-și exprima sau forma părerile personale dacă acestea nu au fost mai întâi validate de grup. Partenerul își ia sprijinul emoțional și puterea din sentimentul de apartenență, din popularitate și din respectul celorlalți. S - Singuraticul Această caracteristică a personalității vă predispune către inițiative individuale și obiceiuri de lucru solitare. Singuraticul se alătură unui grup doar dintr-un motiv irezistibil și chiar și atunci numai pe perioada sarcinii
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
prin alți indicatori de progres social, John Dewey rămâne unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai pedagogiei sociale. Ne-am oprit la cei mai cunoscuți reprezentanți ai curentului pedagogiei sociale, încercând să prezentăm ideile principale prin care aceștia au ilustrat apartenența lor la această direcție de dezvoltare a pedagogiei: - actul educativ trebuie întemeiat pe cunoașterea vieții sociale, a cerințelor comunității, pe studiul societății; - comunitatea oferă scopuri și mijloace pentru a forma cetățeni; educația nu poate fi decât socială, în, prin și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
însușită de toți participanții, obiectivele educației adulților în noua lume de după război: dezvoltarea spiritului de toleranță printre națiuni; favorizarea concepțiilor și atitudinilor democratice; crearea unei culturi comune a elitelor și a maselor; redarea încrederii în rândurile celor tineri; dezvoltarea sensului apartenenței la comunitatea umană; încurajarea dezvoltării unei ideologii favorabile modernizării, universalismului, exercitării libertăților individuale, protecției defavorizaților și pentru o politică de pace; favorizarea dezvoltării atitudinilor, valorilor, cunoștințelor, aptitudinilor de a exersa roluri în societate, într-o manieră critică și creativă. După
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Grupul îi oferă individului securitate, dar și mijloace de afirmare. Echipele gustiene au contribuit la construirea unui spațiu social personalizat, inducând încredere în ceilalți și dezvoltând spiritul de afirmare în și prin grup. c) Grupul răspunde nevoilor asociative și de apartenență ale ființei umane. Echipa gustiană sădea sentimentul de solidarizare, ridicând statutul de echipier și prietenia la rangul de valoare umană. Școlile de „șefi de echipă”tc " Școlile de „șefi de echipă”" În echipa de lucru, se menționează în literatura de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sau ceata (Neculau, 1989). Tradiția practicilor asociative sau a „gândirii grupale” s-a dezvoltat în Europa raționalistă și s-a emancipat în epoca luminilor. Apariția statelor naționale a stimulat acest tip de entitate socială și culturală, inducând popoarelor sentimentul de apartenență la o arie spirituală circumscrisă prin artă, religie, filosofie sau cutume. Cercetările lui W. Wundt asupra psihologiei poporului (Völkerpsychologie) sau cele ale lui G. le Bon asupra psihologiei mulțimii au întărit interesul pentru comportamentele colective. Teoria grupului ca asociație de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mici. Prima contribuție majoră, care a impulsionat dezvoltarea domeniului, le aparține lui Elton Mayo și grupului său de cercetători care, dintr-o cercetare clasică de psihologie industrială, au extras ideea importanței climatului de grup ca mod de a obține sentimentul apartenenței și ca mijloc de schimbare a atitudinilor. Kurt Lewin și colaboratorii săi au impus conceptul de cercetare-acțiune, adică ideea de intervenție asupra unui mediu natural cu mijloacele pe care le oferă grupul însuși, prin acțiunile și procesele pe care le
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
textul biblic într-o lucrare intitulată Mișna 1, în care vedem limpede cum se raportau rabinii la diferitele texte biblice. Împrejurări precum dispute, persecuții și revolte care amenințau credința iudaică au condus la „canonizarea” unui anumit text care putea garanta apartenența evreilor la o comunitate. Canonizarea textului are foarte multe în comun cu aceste împrejurări. Dacă textus receptus iudaic s-a fixat în jurul anului 150 d.Hr., așa cum se afirmă de cele mai multe ori, această dată practic coincide cu momentul critic în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
V0) va fi dată de suma acestor sume actualizate la momentul prezent, respectiv. Utilizarea unor perioade t diferite din punctul de vedere al mărimii intervalelor de timp nu constituie o problemă, t putând fi interpretat din punctul de vedere al apartenenței la mulțimea numerelor reale R. Spre exemplu, o sumă ce se va câștiga peste 3,34 ani va valora în prezent . În acest caz, valorile kτ,τ+1 vor fi luate în considerare în funcție de posibilitățile de fructificare pe perioadele respective
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
specifice, prin socializarea membrilor, precum și prin convertirea unor noi membri. În domeniul economic, pe lângă aceste biserici, care acționează ca agenți economici, există și companii care pornesc de la premisa „convertirii” clienților, prin diferite sisteme de bonificare, prin crearea unui sentiment de apartenență la grup etc. Organizația politică se întâlnește în orice tip de organizație. Ea se exprimă prin diferite jocuri politice, care coexistă, uneori se confruntă, sau se substituie sistemelor legitime de conducere. Cuvântul cheie îl constituie oportunismul, propriul interes. De exemplu
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
pot fi structurate în două mari grupuri, respectiv „economiste” și „umaniste”. Cele din prima categorie postulează concurența dintre indivizi, dorința acestora de a-și maximiza (prin orice mijloace) funcția specifică de utilitate, și nu au deloc în vedere elementele de apartenență la grup. Concepțiile „umaniste” afirmă că apariția primei concepții nu reprezintă decât rezultatul eșecului modelării unei organizații care să mobilizeze solidaritatea, cooperarea, loialitatea etc. Nu trebuie uitat că exact concepții de acest tip „umanist” au afirmat ideea de „om nou
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
concepții în tabelul 1.1. Concepția „economistă” Concepția „umanistă” Individul, prin abilitățile sale, este o resursă strategică, a cărei valoare netă pentru companie trebuie optimizată (în general, maximizată) Individul, prin participarea sa la organizație, caută să-și satisfacă nevoile de apartenență, de securitate economică, de control al destinului și de realizare de sine Individul este supus la puternice limitări cognitive (în engleză, bounded rationality), care restrâng capacitatea sa analitică în situații complexe și în luarea de decizii Individul, prin pregătire intensă
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
într-un model. Și totuși, privită separat, în afara unui context mai cuprinzător, înstrăinarea exprimă prea puțin din experiența lui Cioran în privința asumării propriei identități. De fapt, Cioran trăiește în interiorul unor paradoxuri. Astfel, integrarea, adică înscrierea într-un model originar și apartenența la o realitate mai cuprinzătoare, nu-i decât confirmarea unei înstrăinări. Sau viceversa: căci înstrăinarea e, la Cioran, un mijloc de a fi mai acut el însuși. Înstrăinarea ca întemeiere nu aparține unei ficțiuni Cioran, chiar dacă în explorarea acestei interogații
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în real. „Budismul, notează într-un loc Cioran, asimilează aparența cu durerea, ba chiar le confundă. În fapt, durerea e aceea care-i dă aparenței o dimensiune, o adâncime, o realitate” (I, 140). Altundeva, dimpotrivă, suferința e aceea care asigură apartenența subiectului la adevăr și chiar la real: „Afară de suferință, nimic nu există cu adevărat. Tot ce nu-i suferință se înscrie pe o scară a aparențelor, există mai mult sau mai puțin” (I, 345). Doar suferința ar legitima umbra de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
unei absențe, organice. Celelalte, accidentale, aparțin zonelor de suprafață ale ființei. Oricum, durerile pe care Cioran și le asumă imaginar sunt fondatoare și constituie sursa unui sine cu atât mai exploziv cu cât se retrage în sine. Printre ele, neputința apartenenței la ceva și, ascuns, orgoliul acestei neputințe constituie sursa unor trăiri interogative care revine obsedant la Cioran. Mărturisește într-un loc: „nu pot rezolva acest conflict care mă sfâșie: pe de o parte îmi doresc o anume energie și chiar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
formatul să fie pregătit și disponibil. Adăugați numele și funcția persoanei și cărțile sunt gata de tipărire. Încercați să aveți cărți de vizită pentru angajați din prima lor zi la serviciu. +++ +++ Epilog Cărțile de vizită transmit angajaților un sentiment de apartenență la echipă. Acestea demonstrează totodată interesul dumneavoastră real și personal cu privire la ei. +++ Ideea 110. Simțiți frica Pentru a înțelege ce îi inspiră pe oameni, trebuie să înțelegem ce îi face să lucreze la un nivel mai slab decât ar putea
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
care unește societățile și care face posibilă bunăstarea umană prin: − impulsionarea schimbului de informații și diminuarea costurilor tranzacției pe fondul încrederii reciproce; − facilitarea adoptării de decizii colective, fiind un factor esențial al coeziunii sociale; − reducerea oportunismului, prin prisma faptului că apartenența la un grup social generează angajamente pe baze de reciprocitate și încredere, ca efect al interacțiunilor repetate la nivelul membrilor săi<footnote R.N. Bundă, „Capitalul social și dezvoltarea economică - un nou făgaș al viziunii instituționaliste”, Analele Științifice al Universității „Al.
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
vrea să se culce; Bate vântu-ncetinel, / Sufletu-mi plânge cu el. Bate-ai, vântule, cu foc, / Să-mi arzi dușmanii pe loc. / O vorbă dacă ți-o spun: / Dorule-dor, / Tu o dai și vântului, / De o duce satului."151 Sentimentul apartenenței la universal este construit pe baza inversiunilor verbale și nominale, liantul semantic fiind reprezentat de comparațiile cu elementele cosmice care "urzesc" destinul uman, împlinindu-l (nu întâmplătoare este predominanța verbelor la condițional-optativ, în lirica populară): "Lung e drumul la Rarău
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Alexandru Zub, profesor de istorie la Iași a fost arestat pentru că a recitat „Doina” lui Eminescu în 1959 la mormântul lui Ștefan cel Mare. Preoții au fost urmăriți de comuniști cu deosebire. Slujitorilor bisericilor li s-au reproșat următoarele: 1. apartenența politică 2. faptul că au adăpostit fugari urmăriți de securitate 3. rezistența la colectivizare și opoziția la demolarea satelor Prin arestarea preoților pe considerente politice (aproape toți erau considerați legionari) voiau să distrugă de fapt pe slujitorii altarelor care, alături de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]