73,900 matches
-
particulare ale cererii, iar apoi calificarea ei juridică și, ulterior, pentru emiterea actului jurisdicțional final, aplicarea normei incidente. ... Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile regularității învestirii, prin prisma dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, se apreciază că recursul în interesul legii nu este admisibil. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov privind dezlegarea următoarei probleme de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
dreptul de a opune cesionarului toate apărările pe care le putea opune cedentului. Ca atare, nu este afectat dreptul de proprietate, în condițiile în care cesionarul este ținut de obiectul cesiunii, în cazul cesiunii parțiale urmând să respecte întinderea acesteia. Apreciază că art. 51 din Constituție, invocat în motivarea excepției, nu are incidență în cauza de față. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 25.734/215/2016, Judecătoria Craiova
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
fiind, textul de lege criticat este neconstituțional, de vreme ce debitorul cedat este lipsit de orice mijloc juridic de protejare a patrimoniului său ori de posibilitatea de a invoca anumite neregularități ale actului de cesiune. ... 6. Judecătoria Craiova - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că mecanismul acceptării, respectiv al comunicării cesiunii reprezintă un mijloc de protecție pentru debitorul cedat și de a asigura opozabilitatea față de acesta a cesiunii de creanță. Pe de altă
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că mecanismul acceptării, respectiv al comunicării cesiunii reprezintă un mijloc de protecție pentru debitorul cedat și de a asigura opozabilitatea față de acesta a cesiunii de creanță. Pe de altă parte, nu se poate aprecia că este îngrădit accesul la justiție al debitorului cedat, câtă vreme, potrivit art. 1.582 din Codul civil, acesta poate să opună cesionarului toate mijloacele de apărare pe care le-ar fi putut invoca împotriva cedentului. Nici dreptul debitorului la proprietatea
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
atac a recursului. Dispozițiile legale criticate încalcă și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în ceea ce privește posibilitatea exercitării căii de atac a recursului pentru cererile evaluabile în bani până la 200.000 lei inclusiv. Așadar, se apreciază că decizia amintită este incidentă și în materia cererilor cu valoare redusă. Prin neaplicarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 și în această materie se încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 10
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
explicit acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, iar necircumstanțierea expresă a acestora lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate a legii creează premisa aplicării în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. ... 16. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
aprilie 2017. În consecință, în prezent, pierderea calității de avocat intervine pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate prin care s-a constatat, prin hotărâre judecătorească definitivă, vinovăția inculpatului și pentru care s-a dispus pedeapsa cu închisoarea, indiferent dacă instanța a apreciat că se impune suspendarea executării acesteia. ... 17. Or, nu acesta a fost sensul deciziei de admitere a Curții Constituționale, care a sancționat lipsa de precizie a sintagmei care circumstanția intervenirea nedemnității în funcție de influența pe care săvârșirea infracțiunii o
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
necesare pentru a-și adapta comportamentul astfel încât să respecte exigențele acesteia, fără să existe riscul ca excluderea din profesie să fie decisă în mod arbitrar de organele de conducere ale profesiei, aflate, la rândul lor, în imposibilitatea de a aprecia în mod obiectiv cu privire la aptitudinea faptei penale săvârșite de a fi de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. Absența oricărui indiciu legal cu privire la elementele care ar conferi unei infracțiuni caracteristica de a fi „de natură să
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
poate deveni o sancțiune disproporționată față de gravitatea faptei, mai ales în condițiile în care prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 nu fac niciun fel de distincție după cum instanța a dispus executarea pedepsei închisorii sau a apreciat că aceasta își poate atinge scopul sancționator, educativ, disuasiv și preventiv chiar și prin suspendarea executării. ... 19. Curtea reține că o astfel de consecință, constând în excluderea din profesia de avocat pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
legislativă rezultată ca urmare a pasivității legiuitorului conduce la rezultate mai drastice decât cele produse potrivit normei inițial în vigoare, care, deși genera riscul unor aprecieri subiective și discreționare din partea organului de decizie al profesiei de avocat, chemat să aprecieze intervenirea nedemnității și, consecutiv, pierderea calității de avocat, permitea totuși acestuia să realizeze o selecție a infracțiunilor care să determine excluderea din profesie, în funcție de gravitatea faptei și a prejudiciilor de imagine aduse profesiei, chiar dacă lipsea certitudinea cu
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
cotelor de contribuții de asigurări sociale și de alocare în contul fiecărui salariat a unui punctaj corespunzător, stabilit în urma raportării veniturilor salariale brute ale acestuia la același indicator - salariul mediu brut pe economie. ... 10. Tribunalul Prahova - Secția I civilă apreciază că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată în temeiul și cu respectarea art. 115 din Constituție. De asemenea, amintește că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în particular Decizia nr. 1.073 din 14 octombrie 2008, legiuitorul are libertatea
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, iar, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, a arătat că există două opinii, prezentate în continuare. ... 15. Într-o opinie se apreciază că, deși potrivit art. 21 alin. (4) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal(Codul fiscal din 2003), nu sunt deductibile în vederea stabilirii impozitului pe profit cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază documente justificative
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
Decizia nr. 4.011 din 12 decembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, și Decizia nr. 1.658/A din 7 decembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I penală. ... 22. Nu în ultimul rând, se apreciază că, potrivit art. 106 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală(Codul de procedură fiscală din 2015), estimarea cheltuielilor poate fi realizată și în temeiul acestui act normativ. ... 23. Într-o altă opinie se apreciază că, la determinarea
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
ultimul rând, se apreciază că, potrivit art. 106 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală(Codul de procedură fiscală din 2015), estimarea cheltuielilor poate fi realizată și în temeiul acestui act normativ. ... 23. Într-o altă opinie se apreciază că, la determinarea impozitului pe profit stabilit suplimentar, pot fi avute în vedere numai cheltuieli cu privire la care există documente justificative. ... 24. Astfel, dacă nu sunt deductibile nici măcar cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
fiscală din 2003, nu poate fi reținută, deoarece nu ar face decât să încurajeze cazurile de fraudă fiscală (Decizia nr. 2.467 din 5 septembrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală). ... 28. În această opinie se apreciază că dispozițiile art. 14 din Legea nr. 241/2005, referitoare la determinarea sumelor datorate bugetului general consolidat prin estimare, sunt incidente doar în cazul în care contribuabilul deține evidențe contabile, însă acestea nu pot permite efectuarea calculului (Sentința penală nr. 1.425
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
curțile de apel Brașov, Cluj, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara. ... 36. Într-o orientare jurisprudențială, susținută de hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel Constanța și Galați și de tribunalele Galați, Dolj, Neamț și Sibiu, s-a apreciat că, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, la determinarea impozitului pe profit stabilit suplimentar pot fi avute în vedere, prin estimare, cheltuieli cu privire la care nu există
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
având în vedere dispozițiile art. 14 din Legea nr. 241/2005 și ale art. 67 din Codul de procedură fiscală din 2003. ... 37. Într-o altă orientare jurisprudențială, susținută de hotărâri judecătorești pronunțate de curțile de apel București și Craiova, se apreciază că, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, la determinarea impozitului pe profit stabilit suplimentar nu pot fi avute în vedere, prin estimare, cheltuieli cu privire la care nu
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
poate stabili realitatea efectuării serviciilor de către partenerii contractuali, facturile și avizele de însoțire a mărfii neputând reprezenta documente justificative pentru prestarea serviciilor de demontare instalații și echipamente; (ii) Decizia nr. 3.353 din 20 mai 2021, prin care s-a apreciat că nu este fondată critica exprimată, prin care se susține inaplicabilitatea dispozițiilor art. 21 alin. (4) lit. f) din Codul fiscal din 2003, potrivit cărora nu sunt deductibile cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
completările ulterioare. ... ... ... IX. Opinia judecătorilor-raportori 46. Opinia judecătorilor-raportori a fost, în principal, în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, iar, în subsidiar, în măsura în care se va aprecia că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, în sensul admiterii sesizării și pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească faptul că, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
lit. e) din Codul de procedură penală. Autorii excepției invocă în acest sens și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 540 din 12 iulie 2016 și nr. 651 din 17 octombrie 2017. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 privind
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, asigurându-se, astfel, prin raportare la motivele de recurs în casație prevăzute de lege, posibilitatea îndreptării erorilor de drept comise de instanțe la soluționarea cauzelor. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că și soluțiile pronunțate cu privire la infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate pot conține erori de drept comise de instanțe, cu consecința neconformității respectivelor hotărâri definitive cu regulile de drept
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
mișcare și exercitarea acțiunii penale, nu elimină posibilitatea survenirii unor erori de drept în modul în care instanța de judecată dezleagă, prin hotărâre definitivă, fondul cauzei și statuează asupra existenței faptei penale și asupra vinovăției inculpatului, rezolvând acțiunea penală, Curtea apreciază că excluderea de la controlul judecătoresc a soluțiilor nelegale în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
soluțiilor nelegale în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii penale definitive. ... 24. De asemenea, instanța constituțională apreciază că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează - prin excluderea de la controlul judiciar realizat pe calea recursului în casație a unor hotărâri penale definitive care soluționează fondul cauzei - o vădită inegalitate de tratament
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
de atac a recursului în casație de către procuror, inclusiv în ceea ce privește hotărârile penale definitive pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ... 34. Prin urmare, Curtea apreciază că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, care exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a soluțiilor pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]