6,861 matches
-
transformărilor, despre acele elemente ale existenței umane, poate cu mult mai importante, aflate la frontiera dintre lucrurile care se schimbă și cele care nu se schimbă. Celibat ecleziastic și moravuri clericale la românii ardeleni (1750-1850) În viața intimă a românilor ardeleni, instituția celibatului ecleziastic apare ca o problemă reală abia În urma unirii religioase cu Roma. Aflată În vădit dezacord atât cu tradiția ortodoxă, cât și cu mentalitățile matrimoniale țărănești, ea fusese rezervată până atunci doar categoriilor monahale. Noul statut al clerului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o menținea la un standard moral ireproșabil și că, dimpotrivă, clericii altor culte erau cei care se complăceau Într-o promiscuitate morală condamnabilă. Lucrurile se complicau cu atât mai mult În cazul aplicării acestor generalități la cazul specific al românilor ardeleni, a căror Biserică greco-catolică se confrunta cu problema definirii identității sale Între Răsărit și Apus, ca și cu condiția socială și culturală atât de precară a clerului și a credincioșilor săi. Atitudinile de rigiditate morală, potrivnice căsătoriei preoților, au ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În clerul român”. Acest redutabil ascet, despre care se spunea că dormea patru ore pe noapte și mânca o dată pe zi, va elabora și publica, În 1759, o serie de instrucțiuni privitoare la obligațiile și statutul clerului, trasând pentru preoțimea ardeleană cadrul normativ al unei vieți duse În respectul strict al canoanelor. Prin aceste măsuri, episcopul nu urmărea altceva decât fortificarea morală a turmei ce Îi fusese Încredințată, ameliorarea condiției spirituale, dar și sociale a populației din cuprinsul diecezei sale. Luând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iași, fidel În existența sa intimă legământului de preot celibatar hirotonit la Blaj. Mentalitatea, care se schimbă cel mai greu, rezistase În cazul său spiritului emancipat al veacului. În contradicție cu intențiile adepților săi, promovarea celibatului ecleziastic În rândurile clerului ardelean nu pare să Își fi atins, În epoca respectivă, obiectivele de asanare morală pe care și le-a propus. Dimpotrivă, de-a lungul Întregului interval de timp avut aici În vedere, numeroase mărturii scrise, care s-au păstrat În arhive
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imoralitate. Desigur - orice istoric o știe - mărturiile respective Își au limitele lor, pot adeseori să exagereze sau să disimuleze, camuflând partizanate și subiectivități. Dar imaginea transmisă de documente rezonează cu ceea ce cunoaștem despre societatea vremii În ansamblul ei. Preotul român ardelean, fie el și greco-catolic, atât de adânc integrat În masa lumii sătești din care cu greu putea fi distins, era marcat de o puternică propensiune spre căsătorie, venită, pe de o parte, din direcția mentalității țărănești, iar pe de altă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va rămâne profesor la Blaj. Fidelitatea față de prima sa dragoste Îi va fi Însă fatală. Peste câțiva ani, profesorul Rusu se va stinge, În chiliile seminarului, aplecat ca un mucenic peste filele cărților. * * * Aceste aspecte din viața intimă a clericilor ardeleni aflați sub incidența celibatului dezvăluie, În fond, trăsăturile dramei personale pe care o trăiau. Dimensiunile ei erau cu atât mai profunde cu cât acești oameni reprezentau, În mare măsură, elita intelectuală a națiunii, fiind chemați să depună o activitate epuizantă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Orizontul lor mental era Însă puternic marcat de sensibilitățile laice, moderne, moștenite din perioada iluministă, potrivit cărora celibatul apărea ca o reminiscență nefirească, potrivnică legilor naturii și cerințelor societății. În raport cu aceste noi criterii, cu spiritul liber al veacului, moravurile clerului ardelean se reconfigurau Într-o lumină nouă. La 1821, Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" nota: „Pre călugări Îi Însoară, ca să nu moară”. În optica mentalității populaționiste a vremii, celibatul era identificat cu extincția. În aceste condiții, era firesc ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
instituția papalității. În concluzie, Îmi exprim regretul cel mai sincer, În eventualitatea În care am lezat sensibilitatea unor credincioși greco-catolici, și Îi rog, În această situație, să accepte scuzele mele. Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național Jocul relațiilor dintre românii ardeleni și Coroana austriacă reprezintă o pagină de istorie contradictorie și fascinantă, care se lasă prinsă cu greu În oglinda Înțelegerii noastre. Pentru că la frontiera imaginară dintre lumea monarhilor vienezi și cea a pământenilor din Ardeal politica a interferat adesea cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
va face ca adulația acestora să nu mai fie Îndreptată către unsul lui Dumnezeu, ci către o vedetă. Debutul acestui proces, care se va Încheia, desigur, mult mai târziu, poate fi surprins și În rândurile românilor transilvăneni din epoca Școlii Ardelene. Primele sale semne sunt spectaculoase. Împăratul, dornic să-și cunoască supușii nu numai din rapoartele oficiale, ci și În intimitatea lor, coboară printre dânșii. Câștigul pe care Îl va dobândi În urma acestei inițiative va depăși Însă cu mult așteptările inițiale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
politică, afișată ostentativ, iar eleganța feminină se va Împleti cu exprimarea sentimentului național. Actul Înfățișării românilor În fața Împăratului (femei, copii, bărbați) ascunde, de fapt, În sine o năzuință colectivă, poate neclar conștientizată, dar resimțită În mod difuz În Întreaga societate ardeleană: românii doresc, În fond, ca Împăratul să ia act de existența lor, ca entitate bine cristalizată, ca factor de care să se țină seama. Acest irepresibil impuls colectiv traduce, În planul sensibilității și al mentalităților, realități din domeniul politic și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor, ca entitate bine cristalizată, ca factor de care să se țină seama. Acest irepresibil impuls colectiv traduce, În planul sensibilității și al mentalităților, realități din domeniul politic și ideologic. În memoriile lor politice adresate Curții din Viena, liderii români ardeleni solicită, În esență, același lucru: recunoașterea individualității lor naționale și obținerea drepturilor care derivau din această poziție. Și autorii cărturari ai Supplex-ului, și țăranii care Își aduc jalbele sau numai se prezintă În fața Împăratului Împărtășesc aceeași tactică și speranță, potrivit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În carne și oase, care ține să Își dezvăluie În același timp condiția divină și Înfățișarea terestră. În bună măsură, tocmai datorită acestei configurări duale a imaginii personalității lor, suveranii austrieci vor reuși să cucerească În mod durabil simpatia românilor ardeleni, În pofida dezamăgirilor resimțite uneori de liderii lor politici. Ei sunt concomitent ființe sacrosancte, inspirate de grația divină, și indivizi care au coborât printre românii ardeleni, cunoscându-le problemele și suferințele. Și, adeseori, scăderile pe care le manifestă latura terestră și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a imaginii personalității lor, suveranii austrieci vor reuși să cucerească În mod durabil simpatia românilor ardeleni, În pofida dezamăgirilor resimțite uneori de liderii lor politici. Ei sunt concomitent ființe sacrosancte, inspirate de grația divină, și indivizi care au coborât printre românii ardeleni, cunoscându-le problemele și suferințele. Și, adeseori, scăderile pe care le manifestă latura terestră și pragmatică a personalității lor sunt compensate de farmecul și infailibilitatea Întruchipării imperiale. Pentru românii ardeleni, această imagine mitizată a monarhului de la Viena era Însoțită și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de grația divină, și indivizi care au coborât printre românii ardeleni, cunoscându-le problemele și suferințele. Și, adeseori, scăderile pe care le manifestă latura terestră și pragmatică a personalității lor sunt compensate de farmecul și infailibilitatea Întruchipării imperiale. Pentru românii ardeleni, această imagine mitizată a monarhului de la Viena era Însoțită și de conotații etnonaționale. Impresia pe care o lăsau contactele respective În psihologia simplă a mulțimilor era aceea că Împăratul se adresează În mod special românilor. Doar el era primul, printre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de nobilimea maghiară nu făceau decât să Întărească această imagine a unui Împărat aflat de partea românilor. Răscoala lui Horea XE "Horea" , de exemplu, va sta tocmai sub semnul acestei Încrederi În bunăvoința iosefină. Elitele politice și intelectuale ale românilor ardeleni, aidoma statului austriac, Întrețineau și ele mitul bunului Împărat În conștiința mulțimilor, În așteptarea aceleiași favori venite de la Viena. Cultura scrisă sau orală care se difuza din direcția orașului Înspre lumea satului implanta efigia imperială, cu regularitate, În intimitatea vieții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mulțimilor, În așteptarea aceleiași favori venite de la Viena. Cultura scrisă sau orală care se difuza din direcția orașului Înspre lumea satului implanta efigia imperială, cu regularitate, În intimitatea vieții cotidiene: calendarele populare, de largă circulație (hrană culturală favorită a țăranului ardelean), conțineau pe primele pagini, fără excepție, genealogia Casei domnitoare, manualele școlare propagau imaginea monarhului justițiar, ocrotitor al celor mulți, iar obiceiul citirii actelor și comunicatelor oficiale În românește, În biserică, de către preot, aducea În fiecare duminică glasul voinței imperiale până În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de către preot, aducea În fiecare duminică glasul voinței imperiale până În cele mai Îndepărtate cătune. „Iosif, cu mâna sa” suna, În traducere românească, impresionanta formulă finală a acestor documente; și ne putem Închipui efectul provocat de această formulare În mintea țăranului ardelean, care Își imagina, probabil, gestul decis al suveranului și mâna acestuia (aceeași pe care o văzuse mângâindu-i copiii), simbol al principiului activ al societății. În ceea ce le privește pe româncele din Ardeal, ele aveau motive suplimentare de adeziune la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
monarhilor vienezi, imagine resimțită ca o sursă de speranță și de luminare În lumea mulțimilor din Ardeal, marcată Încă de suferința, teama și ignoranța proprii unei moșteniri medievale. De-a lungul veacului următor Însă, la nivelul sensibilității colective a românilor ardeleni vor surveni modificări importante. Una dintre cele mai semnificative a constat În cristalizarea unei conștiințe moderne a propriei identități, așadar În dezvoltarea sentimentului național. În acest nou context mental și ideologic, mitul bunului Împărat va fi filtrat prin grila intereselor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
posibilul pentru a preveni abaterile. Pe coordonatele unui asemenea mecanism, căsătoria și chiar legătura amoroasă cu un partener „străin” (sub raport etnic, confesional, uneori chiar regional) avea puține șanse de Împlinire. La Începutul epocii moderne, când intelectualii, iluminiști și romantici, ardeleni Își Îndreaptă atenția spre lumea culturii populare pentru a descoperi aici temeiuri de legitimare a dezideratelor lor politice, ei consemnează, În diverse scrieri, interdicția matrimonială de natură etnică. Cărturarii subliniază insistent această trăsătură, exagerează chiar, uneori, pentru a demonstra, cu ajutorul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și surprinde dificultățile pe care le Întâmpinau protagoniștii: Io română, badiu sas, Nu-i dragoste făr’ năcaz! se spune Într-o strigătură de la 1838. Răsfoind corespondența intimă a vremii, descoperim atari ostilități și În mediile intelectuale. În 1869, liderul politic ardelean Ilie Măcelariu Îi scria lui George Bariț XE "Bariț" că Iza, fata distinsului om de cultură și militant național Pavel Vasici, va să se mărite după un ungur din Ardeal... E un tânăr bun, cu avere frumușică, pagubă numai că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tradiționale, Împrejurarea că unii membri ai elitei intelectuale românești contractează căsătorii mixte În prima jumătate a secolului al XIX-lea are și o solidă explicație sociologică, ținând de cadrul concret de viață al societății urbane românești din Transilvania. În orășelele ardelene ale vremii (și chiar În centrele mai populate) locuiau, de obicei, abia câteva zeci de intelectuali români, preoți, profesori, avocați, comercianți, mărunți funcționari, oameni care aveau Însă nevoie de o viață culturală și de societate pe măsura statutului lor socio-intelectual
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fenomene În societatea românească din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea, ne ajută să Înțelegem câteva amănunte mai puțin cunoscute din viața sentimentală a lui Avram Iancu XE "Iancu" . „Craiul Munților”, care a reprezentat mereu simbolul național preferat al românilor ardeleni, nu a ezitat să Își dăruiască dragostea, chiar și În puținele clipe de răgaz ale unei vieți tumultoase, unor prietene de altă nație. Reconstituirea istorică sau simpla poveste cu iz legendar ne arată că o atare Împrejurare nu are semnificația
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
au cunoscut a fost marcată Întotdeauna de aura legendei țesute În jurul lui Iancu, de o sensibilitate pioasă, care Îmbracă relatările În haina de inefabil și mister, sortită să acopere trecerea marilor personalități prin istorie. Pe urmele acestor mărturii memorialistice, istoricii ardeleni care s-au apropiat de biografia „Craiului Munților” (Ioan Lupaș, Silviu Dragomir sau Ștefan Pascu) sunt de acord că Iancu XE "Iancu" , datorită personalității sale atrăgătoare, pare să fi avut succes În lumea feminină. Dar viața sa agitată și tragică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din mentalitatea țărănească. Textul preluase de fapt, după cum vom vedea, o serie de motive folclorice, adaptându-le la temele ideologice ale actualității. Pe urmele acestor informații culese și publicate de Enea Hodoș XE "Hodoș" , În 1923 (Enea era fiul militantului ardelean Iosif Hodoș și folosise În articolul său mărturii orale și amintiri de familie), istoricii de mai târziu au subscris la ideea că versurile Îi aparțin lui Iancu XE "Iancu" . Afirmația a fost preluată atât de Ioan Lupaș, cât și de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În 1838, din care se va naște cântecul de mai târziu, nu erau semnate de un român, ci de un ofițer maghiar cu aplecare către folclorul românesc: major Györfy. George Bariț XE "Bariț" , liderul cultural din acea vreme al românilor ardeleni, va publica versurile trimise revistei sale, remarcând gestul emoționant al poetului maghiar, Într-o notă pe marginea poeziei: „Compuitoriul, născut ungur - scrie el -, ce plăcere are asupra literaturii noastre!” Ca și povestea de iubire dintre Farkas Háni XE "Farkas Háni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]