4,796 matches
-
cu un gust ancestral, ajutat de consiliile Expertului și de sugestiile lumii intelectuale și artistice, Saferian o făcea neoficial, acasă, în relațiile mondene. Nu se putea determina câtă plăcere estetică și cât interes comercial intra în viața de societate a armeanului, fapt sigur este că existau amândouă, uneori combătîndu-se. Saferian se pasiona de obiectele din depozitul său, și le însușea, ridicîndu-le de la parter la etaj, unde locuia oficial, le expunea și primea felicitări cu cea mai mare încîntare. - Superb! se oprea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bruschețea tinerilor de origine țărănească sau burgheză. Se recomandă Hangerliu. Saferian închise ochii molatic, spre a-și consulta memoria, care îi spuse că această familie, în parte scăpătată și cu multe vechi relații, în sânul căreia prin căsătorii intraseră și armeni, se ilustra în surdină prin participarea unor membri ai ei la mișcări politice subversive. Hangerliu era un nume care în anunțurile mortuare ședea alături de acela al lui Gaittany. Manigomian arătă lui Ioanide monedele puse în cutii de catifea cu ochiuri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bizantină; dăinuie până în ziua de azi o artă a epigramei, care în toate celelalte colțuri ale lumii a dispărut din antichitate (germ.). G. Călinescu Hagienuș mai confirmă o ultimă dată, aproape confidențial, între patru ochi: - Plătesc, domnule Ioanide! Numai Saferian, armean curat, zâmbea pașnic și inocent. Când Pomponescu tăcu, își exprimă și el opinia asupra problemei, zicând că orientalii sunt triști, mai mult poeți și moraliști decât spirite sarcastice. Ioanide însă nu mai era atent. Încă mai demult contemplase pe Ioana
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cuvântul "indirect", dar oricum, prin urmare, Manigomian nu era privit rău și avea acces la conducătorii organizației. Ce legătură între comerțul de cafea și covoare și conspirațiile politice? Cu toate că nu vedea, aparent, nici o relație între cele două hârtii, prezența numelui armeanului și în una, și în alta atrase atenția lui Ioanide. Și faptul că amândouă hârtiile fusese găsite laolaltă avea un limbaj secret. Ioanide zărise întîmplător pe bulevard una din firmele Manigomian, însă nu le dăduse nici o importanță, până într-acolo
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
când luase ființă aceste magazine de coloniale și cafele, toate pe aceeași formulă, cu mobilier de stejar, cu vânzători îmbrăcați în halaturi albe și cu vitrine extrem de îngrijit decorate. Nu avusese curiozitatea să-l chestioneze pe Manigomian, și de altfel armenii au nume cam asemănătoare. Acum altceva. Ce sens avea asta, că Tudorel lua un salariu de la Sucursala nr. 4? Era deci impiegat acolo: vânzător (mare mirare!), casier, un fel de funcționar. Tudorel nu părea să aibă totuși vreo obligație fixă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de tact. Se îndreptă deci spre casa lui Saferian. Aci, fără a fi prevenit de servitoare, pică într-o reuniune curioasă la prima vedere. Saferian, aproape culcat pe sofaua G. Călinescu lui, părea a prezida o adunare alcătuită exclusiv din armeni, cum arătau fizionomiile brune, părul creț, fețele în general pletorice și un nas coroiat. Era și un personaj cu barbă, un prelat după îmbrăcăminte. Salonul plutea în ceață londoneză din cauza fumului de țigară, căci se vedea după numeroasele scrumiere pline
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
brune, părul creț, fețele în general pletorice și un nas coroiat. Era și un personaj cu barbă, un prelat după îmbrăcăminte. Salonul plutea în ceață londoneză din cauza fumului de țigară, căci se vedea după numeroasele scrumiere pline cu mucuri că armenii fumaseră asiduu în timpul ședinței. Ioanide dădu să plece. Saferian îi făcu semn să stea, să treacă în odaia învecinată. Într-adevăr, musafirii se ridicară să plece. Fuseseră destui de mulți și, neavând scaune suficiente, unii stătuseră pe mormanele de covoare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
batem capul, fu de părere Ioanide. Noi aici suntem pățiți, obișnuiți cu toate răzmerițele. - În comerț e greu, continuă Saferian, neprinzând delocfatalismul arhitectului. Saferian îi destăinui lui Ioanide că avusese în casă la el o reuniune de notabilități ale coloniei armene, spre a se consulta asupra situației și a aviza asupra măsurilor de luat. Ceea ce nu spuse Manigomian - și nu din inefientă, ci pentru că i se părea o chestiune fără interes pentru alții - este că printre unii armeni cu greutate, rămași
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
notabilități ale coloniei armene, spre a se consulta asupra situației și a aviza asupra măsurilor de luat. Ceea ce nu spuse Manigomian - și nu din inefientă, ci pentru că i se părea o chestiune fără interes pentru alții - este că printre unii armeni cu greutate, rămași încă legați de Orient și recent stabiliți în România, mijea aspirația unui stat armenesc burghez. În conjunctura unui nou conflict, se punea problema politicii de urmat pentru atingerea acestui țel. Nu-i improbabil ca un îndemn secret
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
recent stabiliți în România, mijea aspirația unui stat armenesc burghez. În conjunctura unui nou conflict, se punea problema politicii de urmat pentru atingerea acestui țel. Nu-i improbabil ca un îndemn secret să fi venit din partea diplomației germane naziste către armenii cu instincte capitaliste de a se agita în vederea unei așa-zise renașteri, de vreme ce începură să apară tot felul de publicații asupra culturii armene. Fie că direcția expansiunii germane ar fi fost spre țările slave din răsărit sau spre Constantinopol, o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acestui țel. Nu-i improbabil ca un îndemn secret să fi venit din partea diplomației germane naziste către armenii cu instincte capitaliste de a se agita în vederea unei așa-zise renașteri, de vreme ce începură să apară tot felul de publicații asupra culturii armene. Fie că direcția expansiunii germane ar fi fost spre țările slave din răsărit sau spre Constantinopol, o mică șansă se desena la orizont. Esențialul era de a vântura propagandistic problema armeană sub auspiciile oricui. Fapt ce trebuie remarcat de la început
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
începură să apară tot felul de publicații asupra culturii armene. Fie că direcția expansiunii germane ar fi fost spre țările slave din răsărit sau spre Constantinopol, o mică șansă se desena la orizont. Esențialul era de a vântura propagandistic problema armeană sub auspiciile oricui. Fapt ce trebuie remarcat de la început, spre a înțelege spiritul de inocență al lui Manigomian și al consângenilor săi, este că, acceptând o asistență discretă din partea unei mari puteri străine agresoare, acești oameni credeau că nu săvârșesc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o agentură de spionaj. Canalia de fiu-meu primește bani străini. De-aia s-a dus la Berlin. Saferian își clătina mereu capul, amărât. -- Așa e comerțul, nu-i alegere! Ar fi riscat dacă refuza, s-a consultat cu toți armenii de vază. De nu primea el, magazinele tot se înființau, sub un alt nume, o bancă la care erau interesați oameni politici puternici era gata a servi ca intermediar. Concurența acestei întreprinderi ar fi fost așa de mare încît ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ales din partea intermediarilor înșiși. Chiar și când era vorba de aceștia, de Gaittany de pildă, existau rezerve. Gaittany demonstra respectul cel mai desăvârșit pentru Saferian, îl vizita religios și-l servea cu umilință, însă nu invitase niciodată la el pe armean. De asemeni, nici pe Pomponescu, în anticamera căruia staționa din când în când. Prin acești factori exteriori pe care-i frecventa, madam Farfara plasa bunurile provenite din sectorul ei. Pomponescu, fiu de profesor, de origine burghezo-provin-cială, fără nimic șocant, încît
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
e burzuluialămare printre muncitorii din port. Armatorii se tem. Unii au lichidat, s-au dus în Egipt, ba unul a plecat în Rhodezia. . - Unde e asta? . - Dracu știe, prin Africa de sud. Manigomian suspina și învîrtea globul. Întâmplarea făcu ca un tânăr armean să-i scrie de la Capetown, trimițîndu-i și un jurnal Cape Times, în care era încercuită cu roșu reclama firmei respectivului. Scria că-i merge foarte bine. . - S-a mărit lumea, zicea Saferian, ce păcat, prea bătrîn,picioarele nu mă țin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de Weltanschauung se clasa. Demirgian se vedea toată viața ca un funcționar comercial bine plătit și considerat, cel mult un patron, și când observa pe unii ca Smărăndache preocupîndu-se, la schimbări de ministere, de posturi, râdea. E drept că, fiind armean, avea sentimentul că nu se poate promova decât pe un spațiu limitat, cu toate astea, de l-ar fi chemat în Armenia ca șef de stat, ar fi refuzat, căutând tot un loc de funcționar comercial într-o prăvălie de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Călinescu gândurile ei, acceptând fără contradicție, ca foarte rezonabile, chiar pe cele mai hazardate și avea însușirea de a nu uita nimic, continuând singur pe un impuls dat. Sultana începu să joace tenis cu Demirgian și notă favorabil îndemînarea tânărului armean cu nas cocoșat. Consimți să meargă cu el la ștrand și-și făcu o opinie nu se poate mai bună despre aptitudinea la natație a lui Demirgian prin raport la pusilanimitatea lui Kevorg. În cele din urmă curiozitatea împinse pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se amesteca în astfel de lucruri aride și delicate, păstrând totdeodată secretul. Sultana ascundea că primise comunicarea dividentului ce i se cuvenea lui Saferian pentru participarea la compania de iluminat a Bagdadului și de la tramvaiele din Calcutta (Calcutta tramways). Deși armean, lui Demirgian chestiunea i se părea de un exotism nebun și nu pricepea cum intrase Saferian în posesia unor astfel de acțiuni. Relațiile Sultanei cu oamenii importanți nu produceau nici o modificare a atitudinii comerciale, Sultana necedând nici cu o iotă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
comerțului, bănuind stagnarea unor ramuri. Negustorii sași erau în excitație, râzând mulțumiți, foarte mulți căutau a-și extinde afacerile, mutând centrul la București, și pipăise pe Demirgian dacă Saferian n-ar fi dispus să cedeze magazinele. - S-a sfârșit cu armenii noștri! observă trist Saferian. Auînceput nemții să vândă halva și rahat! Ideea de a pleca din țară se înrădăcina în sufletul lui Saferian și acum se sfătuia clandestin cu Demirgian asupra acestor lucruri, fără știrea Sultanei. Prin Gaittany, Saferian făcuse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
engl.). 3 Îmi pare rău, dar în primul rând trebuie să-ți descriu... (engl.). cum s-ar spune, bătrâna negricioasă (fr. și engl.). Cioarec, specimene patibulare în solda unui neamț Fleischlein, care mânuiește afaceri de cafea și halva cu un armean senil numit Saferian Manigomian, acționar în Persia, India și Egipt și proprietar al unui vapor de transport. Însă armeanul e om inocent, care ne poate servi. Eu și cu tanti vom ști să frânăm aceste animale indispensabile și să stăm
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe canapea, n-ar mai putea săse ocupe direct de afaceri. . - Se pare totuși că se ocupă! zise Smărăndache. O mistifică pe Sultana. . - Cum așa? . - Demirgian e complicele lui și operează o serie de afaceri secrete, cu sediul la alt armean. A pus mâna, de pildă, pe un sac de piper și o cutie de vanilie, și când cineva e amator, înscenează o conspirație întreagă. Demirgian ia la o parte pe client, făcîndu-i semn să fie prudent față de Sultana și-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și-i propune o întîlnire la Saferian acasă. Saferian primește pe client misterios, îi arată două boabe de piper și-i pune sub nas o bucată de vanilie, extaziindu-se el însuși. Apoi îi dă un bilet confidențial cître un armean de lângă Biserica Albă. Face chiar afaceri cu covoare și tablouri. Demirgian și madam Valsamaky- Farfara, când dau de ceva interesant, conspiră cu Saferian și petrec marfa pe sub nasul Sultanei. Saferian concurează pe Sultana, făcând comerț clandestin. - Adică, de fapt, observă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în otelul actual intitulat "Romînia" espresia etnologică e prea mult deconsiderată în favorul espresiei geografice, fie aceasta locuită de orișicine. Aceasta e atât de adevărat pentru trecut încît pururea se deosibea rasa pământeană de rasele străine, din care unele (bunăoară armenii) erau mai vechi în țară decât românii înșiși. Nu doar că românii ar fi fost vreodată netoleranți. Dar ceea ce voiau să păstreze aci era caracterul lor național, esprimat în limbă, în datini, în legi. Ni se pare deci că, în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
principiile politice sunt o simplă marfă, când albă când roșie, după plac și după darea de mână a cumpărătorului. Iată dar ceea ce combatem în pretinșii români și e foarte indiferent daca cel ce anunță acest adevăr e bulgar sau turc, armean sau arnăut. Ce vă pasă cine trage clopotul, dacă acest clopot sună adevărul. [8 august 1882] ["DE MAI MULTE ORI AM OBSERVAT... "] De mai multe ori am observat tendința foilor grecești de-a tăgădui existența până și a acelor resturi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
schimba. Așadar, tot ce scornește despre originea mea sunt pure minciuni, iscodite de-o fantazie bolnăvicioasă, precum și trebuie s-o aibă un redactor al "Pseudo-Romînului". Singura invenție pe seama mea, neadevărată dar având o umbră de probabilitate, e că aș fi armean de origine, un lucru care nu m-ar supăra deloc, de vreme ce armenii sunt mai vechi în țara noastră decât chiar Dragoș al Maramureșului. Dar chiar această supoziție e gratuită; și se bazează. pe faptul că sunt originar din Botoșani, [în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]