23,518 matches
-
satelor, învățătorii organizau cu tinerii din sat șezători, cercuri de gospodine - se învățau rețete culinare, dar și meșteșugul și arta de a „picta” pe îmbrăcăminte și pe lenjerie modele diversificate, cu acul, inclusiv elemente de broderie. Pentru băieți se organizau ateliere pentru învățarea meseriilor, apoi erau instruiți la premilitari, nu numai cu mânuirea armelor. Tinerii și tinerele din sat erau atrași pe scena Căminului Cultural, care, multă vreme în comuna Filipeni nu a avut local propriu; activitățile cultural artistice se desfășurau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Canalul Dunăre - Marea Neagră, început atunci pentru exterminarea fizică a „dușmanilor poporului”. În martie 1959 s-a dat un Decret prin care și chiaburii puteau intra în G.A.C. Tot atunci au fost lichidate ultimele rămășițe ale proprietății private: micile ateliere și magazine. În perioada interbelică, oameni politici și partide politice (PNȘ al lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache) aveau în programul lor formarea de cooperative agricole rănești care ar fi putut să-și cumpere mașini și utilaje agricole, dar țineau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fusese zece ani brigadier. De la Aristotel Olaru am aflat că CAP Fruntești dispunea de aproximativ 1000 ha teren arabil, 300 ha pășune, 33 ha vie, 3000 oi, 200 vaci, 30-40 caii, 20 boi, pe lâng tractoare, selector, moară cu ciocănele, atelier de reparații. La început, CAP-ul nu avea sediu propriu, apoi toată gospodăria cu instalații, ateliere, grajduri, magazii s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul agronom Șanta, maghiar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha teren arabil, 300 ha pășune, 33 ha vie, 3000 oi, 200 vaci, 30-40 caii, 20 boi, pe lâng tractoare, selector, moară cu ciocănele, atelier de reparații. La început, CAP-ul nu avea sediu propriu, apoi toată gospodăria cu instalații, ateliere, grajduri, magazii s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul agronom Șanta, maghiar, care a rămasă să trăiască în Fruntești. Inițial, lotul de folosință dat fiecărui membru cooperator era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui și a stat cinci minute privindu-mă fix, fără nici o reacție, cu dalta de spart gheața În mînă. Tot puneam bani deoparte de doi ani de zile ca să cumpăr o verighetă cînd Teresita a căzut bolnavă. Se molipsise la atelier, mi-a zis ea. În șase luni, mi-a murit de tuberculoză. Încă Îmi aduc aminte cum gemea mutul În ziua cînd am Îngropat-o În cimitirul din Pueblo Nuevo. Isaac se cufundă Într-o tăcere profundă. N-am Îndrăznit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
diminuează; simultan însă, aceasta din urmă sporește restricțiile impuse sexualității. Aceste elite negustorești aprofundează idealul iudeo-grec, instituie libertatea de a circula, a crea, a transmite, a cunoaște și a face avere. Ele ocolesc apologia creștină a sărăciei și utilizează - în atelierele, antrepozitele, pe vasele sau în băncile lor - o muncă ceva mai liberă decât a sclavilor sau a iobagilor: munca salariată. Elitele nu sunt nici pacifiste, nici liberale: piața are nevoie de un stat puternic, pentru a instaura și apăra dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
moment o entitate condusă cu o mână de fier de niște principi negustori și militari în egală măsură. Dogele îducele), șef al executivului, teoretic ales pe viață, poate fi constrâns să demisioneze sub presiunea oligarhilor. Pentru nevoile proprii, orașul înființează ateliere și instituții financiare necesare armatorilor, bancherilor și negustorilor care sosesc aici din lumea întreagă. încă și mai mult decât la Bruges, aici domnește o formidabilă libertate intelectuală, artistică și umană, aptă să favorizeze toate aventurile. Ducând un război niciodată câștigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
epocă un oraș complex, guvernat de o aristocrație puțin numeroasă și de mai multe mii de strategi de înaltă clasă. Sub conducerea lor, cei 100 000 de membri ai ghildelor, salariați protejați și cu venituri destul de mari, fac să funcționeze atelierele. Sub conducerea lor trudește „proletariatul mării”, respectiv 50 000 de marinari supuși legilor unei necruțătoare piețe a muncii. Alături de ei sunt mulți alții, zilieri sau indivizii aflați în trecere, mercenari și curtezane, oameni ai Bisericii, artiști sau medici. Orașul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
expresie, progresul individualismului și al rațiunii, difuzarea idealului iudeo-grec. Pe la 1490, la numai patruzeci de ani de la introducerea tiparului în Europa, funcționează prese în 110 orașe de pe continent. Excelează mai întâi Veneția; apoi Anvers joacă și el un rol-cheie, cu atelierele lui Christophe Plantin. în 1500, în Europa s-au tipărit 20 de milioane de exemplare de cărți. La Florența, Marsilio Ficino și Pico della Mirandola contribuie, prin cărțile lor, la redescoperirea moștenirii iudeo-grecești și arabe, riguros cenzurate până atunci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
rentabilă decât cele dinaintea ei, întrucât poate fi fabricată în serie și funcționează cu un echipaj redus cu o cincime. La începutul secolului al XVII-lea, Amsterdamul se transformă într-un imens șantier de producție, vânzare și întreținere a navelor. Atelierele sale utilizează macarale și fierăstraie acționate de forța vântului. Flota sa este enormă, foarte bine înarmată și superioară celorlalte țări: nave de 2 000 de tone cu 800 de persoane la bord transportă mărfuri cât toate celelalte flote europene la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
judiciare private, corpuri de mercenari și arbitri. Orice timp consacrat unei alte activități în afara consumului - sau pentru acumularea de produse destinate unui alt fel de consum- va fi considerat timp pierdut; se va ajunge la desființarea sediilor sociale, uzinelor și atelierelor, pentru ca oamenii să poată consuma la ei acasă lucrând, jucându-se, informându-se, învățând și având grijă de ei; vârsta-limită a pensionării va dispărea; mijloacele de transport vor deveni și ele spații comerciale; spitalele și școlile vor ceda locul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
propriul lor romantism, ci și viața idilică a Londrei. Avea o adevărată pasiune pentru lectură (destul de rară la femeile de genul ei, care se interesează mai ales de autori și mai puțin de carte, de pictor mai degrabă decât de atelierul lui) și-și inventase o lume imaginară în care trăia cu o libertate imposibil de obținut în lumea cotidiană. Când a ajuns să cunoască scriitori, a simțit că e ca și cu s-ar aventura pe o scenă pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
l-am întrebat ce părere aveau despre pictura sa colegii lui de la cursurile acelea serale pe care le urmase la Londra, mi-a răspuns rânjind: — Li s-a părut că e o glumă. — Dar aici ai început să frecventezi un atelier de pictură? — Da. Nenorocitul a venit azi-dimineață - maestrul, știi - și când mi-a văzut desenul a ridicat pur și simplu din sprâncene și a trecut mai departe. Strickland chicoti. Nu părea deloc descurajat. Era total neafectat de opinia semenilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
sacrificiu. Aș fi preferat întru totul să fiu măritată cu un pictor decât cu un agent de bursă. Dacă n-ar fi copiii la mijloc n-aș avea nici cea mai mică obiecție. Aș putea fi la fel de fericită într-un atelier sărăcăcios din cartierul Chelsea ca și în apartamentul ăsta. — Draga mea, mă scoți din sărite! strigă dna MacAndrew. Nu cumva vrei să spui că tu crezi măcar o iotă din toate prostiile astea? — Dar eu cred că ăsta e adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
încă nu-i uitasem tablourile. Avea un entuziasm sincer pentru banalitate. Sufletul lui palpita de dragoste pentru artă și picta modelele care trândăveau pe scara lui Bernini din Piazza di Spagna, fără să fie impresionat de pitorescul lor evident. Iar atelierul lui era plin de pânze pe care făcuse portrete de țărani cu ochi mari și mustăți lungi, cu pălării ascuțite, copii ai străzii în zdrențe foarte pitorești și femei cu fuste colorate. Uneori ședeau lenevos pe treptele unei biserici, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
scrise într-o engleză ciudată, care îmi aducea în minte, plină de vioiciune, conversația lui zgomotoasă, entuziastă și presărată cu nenumărate gesturi. Puțin înainte de a mă duce la Paris, se căsătorise cu o englezoaică și acum se instalase într-un atelier din Montmartre. Nu-l mai văzusem de patru ani și nu-i cunoscusem nevasta. XIX Nu-l anunțasem pe Stroeve de sosirea mea, și când am apăsat pe butonul soneriei de la atelierul lui mi-a deschis chiar el, dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o englezoaică și acum se instalase într-un atelier din Montmartre. Nu-l mai văzusem de patru ani și nu-i cunoscusem nevasta. XIX Nu-l anunțasem pe Stroeve de sosirea mea, și când am apăsat pe butonul soneriei de la atelierul lui mi-a deschis chiar el, dar o clipă nu m-a recunoscut. Apoi a scos un strigăt de încântare și m-a tras înăuntru. Era fermecător să ți se ureze cu atâta entuziasm bun venit. Nevastă-sa era așezată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
trăit înainte de căsătorie. Era foarte tăcută, dar când vorbea avea un glas plăcut și manierele ei erau foarte firești. L-am întrebat pe Stroeve dacă lucrează. — Dacă lucrez? Vai de mine, dar pictez mai bine ca oricând. Ne aflam în atelier și el a făcut semn cu mâna către un tablou neterminat de pe șevalet. Am tresărit pur și simplu. Înfățișa un grup de țărani italieni în costume din Campagna, stând în diferite atitudini pe treptele unei biserici romane. — Asta faci acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
întâmplare un angajament pentru traducerea reclamelor de leacuri băbești care erau trimise medicilor din Anglia. În cursul unei greve fusese angajat ca zugrav. Între timp, nu încetase nici o clipă să se ocupe de arta lui; dar, plictisindu-se curând de atelierele comune, nu măi lucra decât singur. Niciodată nu fusese atât de sărac încât să nu-și poată cumpăra pânze și vopsele și, de fapt, de altceva nici nu mai avea nevoie. În măsura în care-mi puteam da eu seama, nu picta deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și drăgălășenia atrăgătoare, pentru el cu siguranță că ea n-avea să se schimbe niciodată câtuși de puțin. Pentru el avea să rămână femeia cea mai frumoasă de pe lume. Era un har binecuvântat în viața lor ordonată. N-aveau decât atelierul, un dormitor și o bucătărioară. Dna Stroeve ținea singură toată gospodăria și în timp ce Dirk picta tablouri proaste, ea se ducea la piață, gătea dejunul, cosea și trebăluia cât era ziua de lungă ca o furnică harnică. Iar seara se așeza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
dormitor și o bucătărioară. Dna Stroeve ținea singură toată gospodăria și în timp ce Dirk picta tablouri proaste, ea se ducea la piață, gătea dejunul, cosea și trebăluia cât era ziua de lungă ca o furnică harnică. Iar seara se așeza în atelier și iarăși cosea în timp ce Dirk cânta o muzică de care nu mă îndoiesc că depășea puterea ei de înțelegere. Cânta cu mult gust, dar cu mai mult sentiment decât era justificat și turna în muzica lui tot sufletul său cinstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
petreacă Crăciunul în singurătate. Îi atribuia acestuia propriile lui emoții și nu putea suporta ca într-o zi destinată înțelegerii și îngăduinței între oameni, pictorul singuratic să fie lăsat pradă propriei sale melancolii. Stroeve făcuse un pom de Crăciun în atelier și bănuiam că o să găsim și eu, și Strickland mici cadouri absurde atârnând de ramurile impodobite festiv. Dar Stroeve se jena să-l revadă pe Strickland. I se părea puțin umilitor să-i ierte atât de ușor niște insulte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de aspru, m-a făcut să tresar. Stroeve a scos un strigăt: — Doamne Dumnezeule, credeam că ai murit. Am aprins un chibrit și am căutat o lumânare. În clipa aceea am zărit o încăpere micuță, pe jumătate locuință, pe jumătate atelier, în care nu erau decât un pat, niște tablouri întoarse cu fața la perete, un șevalet, o masă și un scaun. Nu era covor pe podea, nu era nici sobă, nici cămin. Pe masa încărcată de vopsele, cuțite de paletă și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
și eu mi-am propus să găsesc un doctor să-l aduc să-l vadă pe Strickland. Dar de îndată ce am coborât în stradă, simțind aerul atât de proaspăt după mansarda aceea îmbâcsită, olandezul m-a implorat să vin imediat la atelierul lui. Avea un plan pe care n-a vrut să mi-l dezvăluie, dar insista că e necesar să-l însoțesc. Întrucât nu socoteam că un doctor ar fi putut face în momentul acela mai mult decât făcusem noi, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu vorbi așa, te implor să-mi dai voie să-l aduc aici. Îl putem instala foarte comod. Poate că-l putem salva. Pentru tine n-o să fie nici un deranj. Am să fac eu totul. O să-i punem patul în atelier. Nu-l putem lăsa să moară ca un câine. Ar fi inuman. De ce nu se poate duce la spital? — La spital! Are nevoie de îngrijirea unor mâini iubitoare. Trebuie să fie tratat cu un tact nemărginit. Am fost surprins să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]