4,682 matches
-
la urmă sau a schimba din interior sistemul mișcarea se desfășoară în vederea integrării elitelor. Sigură de aderarea tehnicienilor și intelectualilor care acceptă să se recunoască în sistemul propus și care nu încearcă să se rupă de valorile sale, puterea tolerează avangardele minoritare care se lansează într-un estetism radical. Și, în timp ce cetățenii se retrag în confortul restrîns al spațiului lor privat, poeții își construiesc un cîmp experimental străin, după cum cred ei, față de lumea ce-i înconjoară. Ideologie a mobilizării, comunismul anilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Programată de conducătorii săi în vederea unui progres cuceritor, societatea se angajează într-un conservatorism puțin ambițios. Puterea, stimulînd o epopee națională, va ști să administreze acest conservatorism prudent și să-l transforme într-o ocupație a României de către ea însăși. Avangardele au îndrăznit mult: de la început ele au afișat disprețul. TIMPUL DISPREȚULUI Fenomenul cel mai fascinant și mai derutant de surprins al anilor conservatorismului comunist este cu siguranță disprețul. Există un dispreț al ex-elitelor aristocrate și burgheze care nu mai suferă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care mulți vor fi constrînși la exil. Fenomenul cel mai extraordinar al acestor ani de "destindere" constă, fără îndoială, în mediocritatea ambițiilor care se rezumă la a nu pierde trecutul în întregime sau la a păstra avantajele prezentului. Cred oare avangardele că vor putea schimba această lume care apare? Ele încearcă cel puțin să inventeze diferența și riscă mult; scriitori, pictori și sculptori se protejează. Ordinea științificului este respinsă și aceasta este prima lovitură dată în față ideologiei oficiale care monopolizează
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și interzis, dintre folositor și dăunător: "Azi nu mai avem nici burghezie, nici mari proprietari, nici clasă exploatatoare. Dar aceasta nu înseamnă că acești comuniști n-ar mai avea nici o obligație în societate? [...] Comunistul trebuie să fie un combatant de avangardă contra trecutului, contra rămășițelor mentalității burgheze din conștiința oamenilor, contra tuturor formelor de misticism și contra influențelor străine. El trebuie să fie un luptător pentru socialism, să se preocupe de rezolvarea problemelor clasei muncitoare, să lupte pentru afirmarea ei ca
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Tinerii se vor lovi de logica conservatoare a nomenclaturiștilor, folosită pentru cucerirea puterii. Nu mai există o stîngă, nu mai există decît un vis tehnocratic totalitar la acest început de ani '70 cînd Ceaușescu îi recheamă la ordine pe romantici, avangărzi rătăcite. Stalinismul din 1948 i-a decepționat pe mulții adepți de stînga apăruți din rezistența antifascistă. Sistemul lui Ceaușescu îi va decepționa pe mulți dintre copiii lor care credeau că fac întrucîtva o nouă revoluție în 1968. Regimul se personalizează
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să propovăduiască recrutarea forțată a muncii ieftine din alte țări, se lansează în practici care amintesc anii lipsiți de glorie ai "războiului rece"". Urmărirea disidenților este legitimată. Acțiunea continuă. Represiunea exercitată asupra intelectualilor după 1971 se afirmă în 1977. Susținătorii avangardei Țepeneag -, opozanții dintotdeauna un Paul Goma arestat încă din 1956, iar apoi ținut la domiciliu forțat devin ținta unei Securități agresive. Rețelele occidentale informează, dar nu determină cedarea autorităților românești: revoluția nu se reformează și deci concepția intelectualui ca activist
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în continuare pe ancorarea în Vest, îndepărtînd revenirile negative ale confruntărilor cu modelul occidental. Democrații au beneficiat de aura de martiri pe care au cîștigat-o în decembrie 1989, apoi în iunie 1990, în momentul în care puterea face apel la avangarda muncitorească, la mineri, pentru a veni să-i terorizeze pe studenții și intelectualii din București. Regimul Iliescu și guvernul Iliescu-Roman făceau cunoscut disperaților revoluției că ei nu erau poporul: poporal alesese, în mai 1990, reforma nu revoluția. Această aură conferită
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
doilea rînd, gîndesc modernismul ca pe o tendință estetică dedicată producerii unor opere de artă unice care să poarte amprenta viziunii și stilului creatorului lor. În al treilea rînd, genul de modernism asociat cu ceea ce Peter B(rger (1984) numește "avangarda istorică" caută să producă opere de artă serioase care să schimbe modul de percepție și de viață al indivizilor și care luptă să promoveze transformarea socială. Mișcări precum futurismul, expresionismul, dadaismul și suprarealismul întrunesc toate aceste criterii, în aceeași măsură
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opiniilor estetice și politice ale lui Brecht, vezi Kellner, 1981. 8 Vezi Barthes (1975) în legătură cu textul modernist care necesită un cititor activ. 9 Jameson (1990 și 1991) accentuează asupra rolului viziunii și stilului personal în modernism, în timp ce Bürger (1984) analizează "avangarda istorică", ce încearcă să schimbe arta și viața, ca fiind opuse artei moderne, de orientare mai formalistă. 10 Această interpretare mi-a fost sugerată într-o discuție cu Zygmunt Bauman, după ce vizionasem un serial pe tema filmului postmodern, în cadrul celei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost susținută mai înainte de Sontag, 1969, și Barthes, 1975. 6 Publicul și criticii au atacat imediat utilizarea muzicii rock în coloana sonoră a serialului. O recenzie nota: "Folosind o mișcare a camerei pulsînd de rock-and-rhythmic, serialul săptămînal se află în avangarda serialelor de televiziune prin cablu care au început să se încadreze într-un curent care se folosește din plin de nume de marcă ale muzicii. Eroii acestor seriale, respectivii detectivi, se îmbracă pe muzica lui Devo, navighează pe muzica lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la cel zvelt și fascinant, la cel dur și musculos al unei mașini de sex, apoi la stilul futurist al unui "tehno-corp". Hainele și moda s-au schimbat, trecînd de la ostentativ și prost-gust, la haute couture, la moda tehno de avangardă, la moda lesbiană S&M și la pastișarea postmodernă a tuturor modelor și stilurilor. Noi imagini și noi identități pentru toate epocile și ocaziile. După cum s-a văzut, schimbările Madonei în domeniul modei au ținut în general pasul cu cele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
străbate toate aceste ipostaze, reluat de numeroasele interviuri și spectacole muzicale, este că Madona deține controlul, că îi domină total pe cei din jurul ei19. Madona și Laurie Madona ar putea fi comparată din acest punct de vedere cu artista de avangardă Laurie Anderson. În vreme ce Madona se prezintă adesea în ipostaza de subiect suveran care își domină mediul și îi controlează pe cei din jurul ei, artista Laurie Anderson prezintă imagini mai egalitariste ale relațiilor sale sociale. În Home of the Brave, un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în manieră modernistă. Dimpotrivă, gesturile, sunetele, imaginile și interpretarea sa muzicală sînt pur și simplu ciudate și nu comunică nimic sau, poate, semnificanții se comunică doar pe sine și nimic mai mult. Și totuși, într-un mod caracteristic artei de avangardă, Anderson pune întrebări referitoare la ce este în realitate arta și în special muzica și spectacolul muzical. Ca și John Cage, Anderson pare să sugereze că sunetul însuși poate fi considerat muzică și că el transgresează orice graniță în muzică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ar putea mai degrabă spune că această piesă nu face decît să pună întrebări referitoare la ceea ce este limba și că acestea impun reflecția (și discutarea lor dacă piesa este interpretată în grup). Anderson este, fără îndoială, un artist de avangardă, în vreme ce Madona este regina muzicii pop, așa încît comparația se face între două tipuri diferite de cultură. O asemenea comparație însă descoperă limitele elementului novator adus de Madona și ale creativității sale, cît și diferențele dintre două strategii estetice opuse
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teoretice și alte lucrări ocazionale au avut un nivel mult mai scăzut decît cel al operei sale din deceniul șapte și mulți au fost de părere că a devenit plicticos și irelevant greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști, lucrările lui William
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
greșeli de neiertat pentru un teoretician postmodern de avangardă 3 . În vreme ce Baudrillard își continua traiectoria nesigură și sinuoasă de la finalul deceniului opt și pînă în prezent, ficțiunea cyberpunk a devenit curentul literar al zilei, reprezentînd pentru mulți viziunea teoretică de avangardă a momentului. Pentru mulți entuziaști, lucrările lui William Gibson, Bruce Sterling, Rudy Rucker, John Shirley, Greg Bear, Lewis Shiner și alții au oferit imagini extrem de interesante, precum și o nouă formă de explorare a culturii media și tehnologice contemporane. În special
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că ne pot ajuta să facem față schimbărilor și conflictelor din viața socială. Teoria sa nu reușește însă să cuprindă realitatea socială a timpurilor noastre și elimină teoria socială și politicile democratice. Astfel, curentul cyberpunk trece în primele rînduri ale avangardei în încercarea de a trasa contururile realității sociale contemporane, apelînd atît la teoria socială, cît și la studiile culturale pentru a construi o teorie, pentru a permite înțelegerea acestei realități, pentru a o cartografia, pentru a-i identifica punctele slabe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
the Senseless a produs deja o parodie (sau pastișă, e greu de spus care din două) a romanului Neuromancer. Ficțiunea cyberpunk a avut, ca și teoreticianul Baudrillard, momentele sale de progres remarcabil, urmate de repetări plictisitoare. Ambele scrieri/teorii de avangardă și-au avut traseul marcat de suișuri și coborîșuri, succese și eșecuri; poate că acum e momentul trecerii la ceva nou și diferit: dincolo de Baudrillard, dincolo de cyberpunk. Acel "ceva nou" este poate ceva mai ecologic, mai feminin, mai comunitar și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Arhetip și monstru / 155 Oglinda lui Dorian Gray / 161 Zeii singurătății / 167 Comunismul, în roz și negru / 174 Banatul, de aproape și de departe / 179 Anima neagră / 183 O trilogie a înstrăinării / 188 Eseuri și fragmente Confuz, înnebunit, dezagregat... / 197 Avangarda și literatura pentru copii / 209 Fotografiile post-mortem / 222 American Beauty / 235 Cuvânt-înainte Prezentul volum reunește cronici de carte și eseuri publicate în presa culturală în intervalul 2008-2015, în revistele "Dilema veche", "Dilemateca" și "Orizont". Motivația lui este, din perspectiva mea
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
sau Versuri și proză. Modernizării interbelice a literaturii îi corespunde și un interes aparte pentru estetica decadentismului, autori de prim rang precum Lovinescu, Fundoianu, Perpessicius sau Călinescu, elaborează opinii valide asupra fenomenului. Relevanța unor tangențe precum cea dintre estetica decadentismului, avangardă și opera lui George Bacovia e observabilă și prin prisma unei tradiții critice a conexiunilor neclare. Revizuirea se impune cu atât mai mult cu cât acest tip de asocieri se pot fixa eronat. Lui Angelo Mitchievici îi reușește un tablou
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
despre Banatul primului deceniu ale secolului al XX-lea. Această perspectivă se poate desprinde dintr-o abordare unitară a literaturii lui Crnjanski, facilitată acum de apariția, la editura Brumar din Timișoara, a trei volume reprezentative pentru definirea scriitorului în termenii avangardei literare. Deși cel mai cunoscut roman semnat de Crnjanski este Migrațiile, o serie de alte texte stabilesc, deopotrivă, punctele centrale ale unui imaginar dominat de o perpetuă criză identitară. Lirica Itakăi, Jurnal despre Čarnojević și Stražilovo* sunt repere esențiale în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lui Crnjanski, prezent în această ediție în două volume, Lirica Itakăi și Stražilovo. Lirica Itakăi a fost publicat în 1919, într-o periodă de efervescență culturală, datorată și prezenței dinamice a unei generații tinere ce a impus estetica inovatoare a avangardei. Volumul codifică subiectiv experiența dramatică a războiului și neputința omului de a se elibera de istorie, de a depăși temporalitatea destructivă a prezentului și incertitudinea angoasantă a viitorului: "Văzut-am Troia, și-am văzut tot./ Mare, și maluri sub lotus
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
să-l astruc". În ediția de față, volumul include, pe lângă textele poetice, două manifeste literare esențiale pentru literatura sârbă modernă - Explicație la Sumatra (1920) și Pentru versul liber (1922). Aici sunt exprimate, într-o manieră ce plasează manifestele în vecinătatea avangardelor din Europa occidentală, dezideratele unei generații ce reinterpretează tradiția literară și mobilizează atenția lumii culturale spre domenii noi ale creației: "Timpurile cele mai noi au acceptat versul liber. Viața este alta, iar în cadrul ei și arta ocupă alt loc. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în cadrul ei și arta ocupă alt loc. Și, de asemenea, lirica. Logic, se caută, noi forme" (Pentru versul liber). Într-o prezentare grafică de excepție, cele trei volume ale lui Miloš Crnjanski sunt o apariție ce nunțează benefic ideea de avangardă istorică, fiind, în același timp, un eveniment important în sfera traducerilor în română a textelor reprezentative din modernitatea literară. "Orizont", nr. 1505/2008 Eseuri și fragmente Confuz, înnebunit, dezagregat... "Teribila întrebare cine anume sunt", este, pentru M. Blecher, autorul romanului
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
literatura română. Pagini bizare, Întâmplări în irealitatea imediată, și Bagaj... sunt texte inegale ca recunoaștere critică, fiind plasate, din perspectivă canonică, în zone diferite. Dacă Urmuz e considerat un modern paradigmatic, iar textele sale sunt percepute ca prime manifestări ale avangardei, Blecher a fost redescoperit destul de recent ca autor emblematic pentru problematizarea incertitudinii identitare. Deformarea și criza, alienarea și mecanicizarea sunt termenii ce marchează mutațiile și destructurările, manifestate ca modificări ontologice ireversibile. Individul se pierde în limbaje ininteligibile și rătăcește în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]