5,057 matches
-
sprintară.) L-am adus la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe care o scrie, și care amestecă esteticul cu religiosul și cu biograficul în proporții egale, învestiturile sunt de unică folosință. Astăzi, e limpede, Bănulescu nu mai iubește pân' la sfârșitul patului, nu-mi mai știe pe de rost propria Baladă și nu mai e Daniel, Al Rugăciunii. De asemenea, Republica Federală Daniel Bănulescu, cum se numea antologia anterioară, pare să se fi dizolvat. Nu-i exclus ca la un moment dat să nu-i mai placă în pielea lui și
Un optzecist din anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6057_a_7382]
-
trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se trage carieră de actor și regizor artistic. Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian. M-am interesat și aflând că încă trăiește, m-am dus la Bistrița și spre bucuria mea nu numai că era perfect lucid-avea 84
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sprintară.) L-am adus la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pierdut în închisoare, acei ani frumoși ai tinereții! Am pierdut prietenii, lumea parcă mi-e străină! Nimeni nu-mi va putea reda viața furată de comuniști!” Laura devine o a doua Ana, soția meșterului Manole. Motivul zidului părăsit, prezent în balada „Mănăstirea Argeșului”, este reluat în „Ultima piruetă”. Casele lui Alec sunt asemenea zidurilor părăsite, iar el înțelege că pentru a le recupera, pentru a fi iarăși stăpân pe trecut, trebuie să aducă un rod, rodul sacrificiului de sine, al jertfirii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bulbi de revoluții nu prea ningea - nu trebuia să ningă în care călimări de substituții visam ca seva țării să se stingă? doream un prinț frumos - pe baricade dar prințul se castrase cu muscalii și în spontane imnuri și-n balade s-au altoit abjecți in saturnalii curgeau opinci din epoca străbună cizme purtau pedeștrii - moscoviții strigoi ce-n fața lumii - mătrăgună se încuscreau cu cei afurisiții nu mai am tuș să mâzgălesc zăpada dar nu chemați poeți scălâmbi să scrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tot în culorile steagului nostru. Câmpul Românesc este proprietatea comunității române din Hamilton, Ontario, Canada. Un teren imens, cumpărat în 1957. Când intri aici chiar ai sentimentul că te afli ,,pe un picior de plai/ pe-o gură de rai’’ (balada Miorița). Te întâmpină o troiță ce parcă vrea să îți spună că Dumnezeu îi apără pe români, oriunde s-ar afla, dar mai cu seamă aici, atât de departe de țară. Un loc cu pajiști, copaci seculari, printre care zărești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tinerețe făcuse rugby, un sport al bărbăției în care se zice că obținuse rezultate remarcabile. Acum în anii despre care este vorba confrații de condei îi recunoșteau și-i prețuiau (cât o citiseră, desigur!) opera lui de poet, autor de balade și de sonete de o rară, admirabilă originalitate și forță lirică. Dar poate că mai mult decât toate laolaltă, cei ce poposeau în grădină ori iarna, în restaurant îi apreciau ținuta și manifestările lui de boem, clamate atât în fața unui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai mult decât toate laolaltă, cei ce poposeau în grădină ori iarna, în restaurant îi apreciau ținuta și manifestările lui de boem, clamate atât în fața unui pahar de alcool cât și în propriile-i poeme. Pentru toți omul era autorul Baladelor singaporene ceea ce vrea să zică nu că personajul, creatorul lor ar fi străbătut vreodată îndepărtatele ținuturi amintite în titlu, ci că și-a trăit propria tinerețe într-un alt Singapore, o locuință bucureșteană de boem, căreia împreună cu prietenii i-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Motto: Dacă a fost trist gândul morții cel că totul durează e mai îngrozitor (Eugenio Montaie, Martorii lui lehova) „Mi-i tot mai dor de prietenii aceia/ Cu care tânăr -îmi sorbii paharul,/ Cinstind în versuri Vinul șl femeia,/ Stropșind balade ca Villon-tâlharul!// Minuni mai mari ca-n Cana-Galileia;/ Molan și votcă ne picau cu carul!/ Venea Magdala de-aprindea scânteia,/ Iar noi, cu chefu-n toi, cinsteam altarul!// Rufoși eram, dar sumbra noastră boată/ De spirit și de-alcool era bogată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
țara vericală”) din poetul sârb Vasko Popa; „Autokratoras kai Proletarios” („împărat și proletar”) de Mihai Eminescu, dar și „Talvaluk-Talvaluk”, din poezia eschimoșilor. Tot lui Hristos Ziatas îi datorăm frumoasa traducere în grecește a neliniștitoarei, seducătoarei (în plan etic și estetic) balade „Miorița”.(...) Traducerea este însoțită de un comentariu ce-i aparține, care aruncă punți de înțelegere a semnificațiilor acestei capodopere către cititor, din partea unui grec obișnuit prin tradiție cu gustul mitului, precum și cu aerul tragic din care acesta s-a născut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
insinuau steliștii anilor ’50, ’60, “comenzii sociale”, adică unui eticism ideologizat, nici etnicului transformat în patriotism demagogic. Ea, literatura, are propriile legi ale creșterii și descreșterii valorice, tematice, orizontul său este mereu în mișcare, fluid, nu poate încremeni în forma baladei epice a unui Deșliu, sau în simplismul unor contraste poetizate, afirmau steliștii la Congresul scriitorilor din 1956. Poziții de bun simț, de fapt, insurgente în contextul epocii, curajoase atunci, normale acum. Între ele destine de scriitori, cariere, exiluri, destrămări, refaceri
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
România mama scriitorului, ci din România plecase în Franța, unde-l cunoscuse pe viitorul său soț, Eugen N. Ionescu. Ca unul care l-am avut profesor, timp de un semestru, la liceu, pe Eugen Ionescu, luând de la el cunoștință de baladele lui Villon și de lirica medievală franceză, ca unul care, elev în cursul inferior de liceu, mă delectam cu lectura volumului Nu, unde tatăl meu era ironizat, dar cu respect - ceea ce nu se întâmpla cu alții -, ca unul care l-
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
la vremea respectivă, ar fi avut vreo 48 de ani. întîmplarea, în ciuda datărilor precise, emană un vag parfum folcloric, gestul Iosefinei părînd inspirat de acela al unei prințese din evul de mijloc. Tot într-acolo ne trimite și Caragiale prin balada intitulată Grația domniței, povestea unei vînători princiare care culminează memorabil și elocvent: Tînăra domniță a încălecat; Pentru prima oară merge la vînat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vîneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. în timpul
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
ca să-l las să piară!" Și, zicînd acestea, ea a dezarmat Brațul ce-al său mire ține ardicat. ș...ț Mult poate femeia!... cu grația sa Orice răutate ea va dezarma! Gesturi ca acela al Iosefinei sau al domniței din balada lui Caragiale s-au produs și în vremuri mai apropiate. Spre sfîrșitul deceniului 8 al secolului trecut, un președinte al Franței, Valéry Giscard d^Estaing, aflat în vizită oficială în România a lăsat arma jos la vederea unui magnific cerb
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
o mare parte rămase în manuscrise, ele au fost publicate de N. Albu în cadrul "Restituirilor" Editurii Dacia și în revistele literare de către Mircea Popa. Cipariu a dorit să fie poet încă din tinerețe, mai ales sub influența poeziilor și a baladelor populare ascultate de la mama lui. Filonul popular al poeziei sale este evident în majoritatea creațiilor, dar mai ales în amplul poem Pintea, a cărui paternitate e discutabilă totuși, păstrat fragmentar, un amplu tablou, viu creionat, al unei epoci de suferință
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
acestui obicei. E greu, desigur, să creadă unul neavizat că între cei doi tineri îndrăgostiți, dormind împreună, nu se întâmpla nimic." La fel de frumoase - neverosimil de frumoase - sunt și versurile populare (hori, strigături, țipurituri, cântece de leagăn, jocuri de copii, amintiri, balade, orații și strigături la nuntă) reproduse în revistă. Un singur exemplu: "Mare-i noaptea și nu dorm,/ Ce se face bietu somn?/ Da' l-oi pune somn pe somn/ Și-ntr-o noapte tăt îl dorm,/ Da' l-oi pune
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
a captiva prin atributele ei de expresivitate. Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, vol. I, (București: Fundația Culturală Română, 1995). footnote>, reprezentând pentru biserica modernă un nou mod de expresie emoțională. Retorica muzicală simplă a muzicii de marș, a baladei de salon și a Music Hall-ului era deja parte a culturii populare și a bisericilor evanghelice, care nu au ezitat să o adapteze cauzei creștine. Aceste biserici, cum ar fi Armata Salvării sau Biserica Penticostală, își manifestau spontaneitatea și entuziasmul
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
trupa condusă de farmacistul Mandy Penchas, viitorul compozitor, Alexandru Mandy. Solista spectacolelor era Rely Cohen, o artistă completă, cântăreața și dansatoare. Din păcate, acel început glorios a fost stopat după 1944 de refrenele sovietice, impuse de noile autorități comuniste: Cazaciocul, Balada Siberiei, Catiușa, Sulico și altele. Sală cinematografului Rio (23 August, de mai tarziu) rămăsese goală, fără spectatori. Teatrul Național craiovean a renăscut spectacolul de revista. Protagoniști în diferite perioade au fost Leon Ovanesian, Șmalic Paula, surorile Ganea, Lucy Chevalier, Richard
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se trage carieră de actor și regizor artistic. Prin anii 1975-1976, fiind regizor artistic la televiziune și realizând niște emisiuni cu rapsozi mi-am adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
adus aminte de Nea Costică. Știam că în afară de a interpreta piese de teatru cântă și niște balade haiducești acompaniindu-se la vioară. Adeseori dădea spectacole cu alt rapsod vestit, Gheorghe Bobei din Bărbătești. Așa aveam să aud pentru prima dată Balada lui Ciprian Porumbescu sau serenada lui Tosseli, interpretate de Bobei iar poeziile erau recitate de Popian. M-am interesat și aflând că încă trăiește, m-am dus la Bistrița și spre bucuria mea nu numai că era perfect lucid-avea 84
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
sprintară.) L-am adus la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
saltimbanci. face-m-aș poet-haiduc Țării mele să-i aduc la necazuri - că prinos, un domn harnic și mintos. Țara seamănă cu mama ce-și spală-n lacrimi năframa și o ia prin munți, la vale, hăulind doine de jale... BALADA Țara mea din povești cât de tristă ne ești; și poetul - credea că-ți veghează o stea, steaua ta de destin dintr-un veșnic amin unde chiar Dumnezeu te botează mereu. Țara mea de creștini botezați sub lumini, cât necaz
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]