4,348 matches
-
gata produse în RE, care le transportă la aparatul Golgi. Reticulul endoplasmatic este un sistem circulator intraplasmatic care transportă substanțe în toată citoplasma, inclusiv în spațiul din jurul nucleului. RE joacă rol în compartimentarea celulei, asigurând o mare suprafață pentru reacțiile biochimice. Are rol mecanic și participă la diferențierea vacuomului. REN este locul sintezei lipidelor, are rol și în metabolismul glicogenului. RER este locul în sinteză a proteinelor (pe ribozomii legați). El transportă proteinele sintetizate de la ribozomi la cisternele aparatului Golgi pentru
Reticul endoplasmatic () [Corola-website/Science/302324_a_303653]
-
nalorfina si naloxona - antagoniști competitivi ai morfinei - declanșează în mod specific fenomene brutale și grave de abstinență, deoarece deplasează repede morfina de pe receptorii celulari specifici. Mecanismul dependenței fizice este probabil asemănător cu cel al toleranței. Se presupune că intervin fenomene biochimice sau fiziologice compensatorii față de acțiunea medicamentului care se dezvoltă adaptativ în timpul folosirii acestuia. Sindromul de abstinență s-ar datora acestor fenomene, care, în absența medicamentului sau toxicului, își pierde caracterul compensator dînd naștere simptomelor caracteristice. Printre mecanismele presupuse: Psihotoxicitatea se
Dependență de substanțe psihotrope () [Corola-website/Science/302092_a_303421]
-
poate specula asupra cărui fapt se datorează răspândirea atât de mare a glucozei, și nu a altor monozaharide, precum fructoza. Glucoza se poate forma din formaldehidă în condiții abiotice, deci se poate ca ea să fie fost disponibilă pentru sistemele biochimice primitive. Glucoza este foarte răspândită în regnul animal și vegetal, și este principala oză din organismul uman. Glucoza este un combustibil esențial în biologie. Carbohidrații reprezintă sursa principală de energie pentru corpul uman, producând 4 kilocalorii (17 kilojouli) pe gram
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]
-
trăsăturile descendenților. Toate organismele posedă gene pentru diferite trăsături biologice, unele fiind evidente de la început, cum ar fi culoare ochilor, numărul membrelor, și altele nefiind evindente imediat, cum ar fi grupa sanguină, riscul crescut pentru anumite boli sau multitudinea proceselor biochimice din celule. Cuvântul "genă", inventat în 1909 de botanistul Danez Wilhelm Johannsen, vine din limba greacă, "genos", română: origine, și este folosit de mai multe discipline, inclusiv genetica clasică, genetica moleculară, biologia evoluționistă și genetica populațiilor. Deoarece fiecare disciplină modelează
Genă () [Corola-website/Science/302179_a_303508]
-
el nu se absoarbe prin alimentație, ci se sintetizează în organismul animal. Se concentrează la nivelul ficatului, măduvei spinării, a creierului dar și la nivelul plăcii de aterom, conducând la ateroscleroză. ul are un rol important în organism, numeroase procese biochimice avându-l drept precursor. Hiperproducerea de colesterol (cel din lipoproteine de mică densitate) este asociată cu afecțiuni vasculare: accidente vasculare cerebrale, cardiace, oculare ș.a., periclitante pentru viață. Termenul tradițional de colesterol sanguin se referă de fapt la 2 tipuri de
Colesterol () [Corola-website/Science/302567_a_303896]
-
a plăcii ateromatoase la nivelul arterelor. De asemenea, concentrația lor nu indică și numărul de HDL aflate în organism, la fel cum se întâmplă și în cazul LDL, acest lucru influențând în mod negativ testele de laborator. Pe ansamblu, reacțiile biochimice ale sintezei colesterolului pot fi grupate în 3 etape mari: Formarea izopentenil pirofosfatului din acetil coenzima A și alte substanțe intermediare. Biosinteza colesterolului începe prin cuplarea a 2 molecule de acetil-CoA, care duc la formarea a unei molecule de acetoacetil
Colesterol () [Corola-website/Science/302567_a_303896]
-
denumit și "izopren activ" care constituie precursorul colesterolului, dar și a sterolilor, carotenoidelor, terpenelor, chinonelor, etc. IPP sub acțiunea unei izomeraze se transformă în DMA PP (dimetilalilpirofosfat); prin combinarea acestor izomeri are loc formarea unui alt precursor important în reacțiile biochimice GPP( geranilpirofosfatul cu 10 atomi de carbon în moleculă). GPP reacționează în continuare cu o moleculă de IPP formând farnezil-pirofosfat (C15). 2 molecule de farnesil pirofosfat se condensează cap-cap formând scualenul (C30). Scualenul prin procese de ciclizare și oxidare se
Colesterol () [Corola-website/Science/302567_a_303896]
-
în unele împrejurări poate avea loc tansformarea unei specii în alta, așa numita transmutație a speciilor. Exemplele date de el nu sunt însă elocvente. Subspecie, rasă, formă În natură există unități de viețuitoare cu descendență comună, având particularități morfologice, fiziologice, biochimice, ecologice, cu o stabilitate relativ ridicată și mai slab variabile în decursul unui șir de generații. Asemenea unități naturale au fost numite specii. În biologie specia este unitatea de bază a biodiversității. Bazele teoriei moderne a speciilor (numele binar, ca
Specie (biologie) () [Corola-website/Science/302649_a_303978]
-
anatomiei lor delicate într-o capsulă centrală, ce cuprinde endoplasmul, și ectoplasmul înconjurător; au schelet silicios majoritatea speciilor. Capsula este închisă intr-o membrană și conține nucleul, mitocondriile, aparatul Golgi, vacuolele, lipidele și rezervele de hrană. Reproducerea, respirația și sinteza biochimică sunt îndeplinite de acea capsulă centrală. Radiolarii fac parte din planctonul marin; nutriția lor constă într-o mare varietate de zooplancton, dar și unele specii de fitoplancton, precum diatomeele, cocolitoforele și dinoflagelatele. Pot consuma, de asemenea, bacterii sau grohotiș organic
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
scoarța, perii absorbanți. Perii absorbanți preiau apa și sărurile minerale din sol pe care le transferă către celulele din interior. Aceste substanțe nutritive ajung în vasele lemnoase de unde sunt purtate către restul structurilor plantei, până la frunze. Aici au loc procese biochimice complexe în urma cărora rezultă compuși nutritivi care sunt transportați prin vasele liberiene către celelalte structuri morfologice ale plantei, a căror creștere și dezvoltare depinde de aceștia. Toate rădăcinile au o creștere primară sau o creștere în lungime. Rădăcinile multor plante
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
sau două mănunchiuri); gineceu unicarpelar, unilocular, cu una sau numeroase ovule. Polenizarea este, în general, entomofilă (rareori sunt cazuri de autogamie). Fructul este o păstaie (legumă) dehiscentă sau indehiscentă, cu semințe, variate ca formă și mărime. Conțin în structura lor biochimică numeroși alcaloizi: taninuri, saponine etc., motiv pentru care unele sunt toxice. Luând în considerare tipul de androceu, se poate face o grupare a genurilor din această familie în următoarele subfamilii: - Subfamilia Sophoroideae, cu androceu dialistemon (cele 10 stamine sunt libere
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
termminarea translației lanțurile proteice pot suferi modificări post-translaționale și plierea lanțului proteic, responsabilă de structura secundară și cea terțiară. Modificările post-translaționale se referă la posibilitatea formării de legături disulfidice, sau de atașarea la scheletul proteic a diferite grupări ca rol biochimic: acetat, fosfat etc. Procesul de sinteză chimică poate avea loc în laborator, dar pentru lanțuri mici de proteine. O serie de reacții chimice cunoscute sub denumirea de sinteza peptidelor, permit producerea de cantități mari de proteine. Prin sinteza chimică se
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
se întâlnesc alături de alți compuși importanți de tipul polizaharidelor, lipidelor și acizilor nucleici începând cu structura virusurilor, a organismelor procariote, eucariote și terminând cu omul. Practic nu se concepe viață fără proteine. Proteinele pot fi enzime care catalizează diferite reacții biochimice în organism, altele pot juca un rol important în menținerea integrității celulare (proteinele din peretele celular), în răspunsul imun și autoimun al organismului. Majoritatea microorganismelor și plantelor pot sintetiza toți cei 20 aminoacizi standard, în timp ce organismele animale obțin anumiți aminoacizi
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
inclusiv: hematocritele, concentrația hemoglobinei, numărul de hematii, numărul de leucocite și măsurători ale potențialului de coagulare, cum ar fi timpul de coagulare, timpul de protrombină, timpul de tromboplastină sau numărul de trombocite se măsoară la sfârșitul perioadei de testare; determinările biochimice clinice ale sângelui se realizează la sfârșitul perioadei de testare. Testele considerate caracteristice pentru toate studiile sunt: balanța electrolitică, metabolismul carbohidraților, funcția hepatică și renală. Alegerea unor determinări specifice depinde de observațiile asupra modului de acțiune a substanței de testare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
ureea, albumina, creatinina sanguină, bilirubina totală și proteinele totale. Pentru o evaluare toxicologică adecvată pot fi necesare și alte determinări, care includ analizarea lipidelor, hormonilor, echilibrul acidobazic, methemoglobina și activitatea colinesterazică. Se pot efectua, dacă este necesar, și alte determinări biochimice clinice pentru a extinde investigațiile asupra efectelor observate. Analiza de urină nu cerută ca analiză de rutină, ci numai atunci când există o indicație bazată pe o toxicitate presupusă sau observată. Dacă datele istorice de bază sunt insuficiente, înainte de începerea tratamentului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
observate. Analiza de urină nu cerută ca analiză de rutină, ci numai atunci când există o indicație bazată pe o toxicitate presupusă sau observată. Dacă datele istorice de bază sunt insuficiente, înainte de începerea tratamentului trebuie să se determine parametrii hematologici și biochimici. Autopsia Toate animalele supuse testului fac obiectul autopsiei generale, aceasta incluzând aspectul exterior al corpului, toate orificiile, cavitatea craniană, toracică și cea abdominală și conținutul acestora. Ficatul, rinichii, glandele suprarenale și testiculele trebuie cântărite în stare umedă, cât mai repede
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
efect, - momentul morții în timpul experimentului sau indicarea faptului că animalele au supraviețuit experimentului, - efectele toxice sau de alt tip, - momentul observării oricărui simptom anormal și evoluția acestuia, - cantitățile de hrană și greutatea corporală, - examenele hematologice întreprinse și rezultatele complete, - testele biochimice clinice practicate și rezultatele complete (inclusiv cele urinare), - rezultatele autopsiei, - descrierea detaliată a tuturor observațiilor histopatologice, - tratarea statistică a rezultatelor, când este cazul, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B. 4. REFERINȚE Vezi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
hematocritele, concentrația hemoglobinei, numărul de hematii, numărul de leucocite și măsurători ale potențialului de coagulare, cum ar fi timpul de coagulare, timpul de protrombină, timpul de tromboplastină sau numărul de trombocite se măsoară la sfârșitul perioadei de testare; (c) determinările biochimice clinice ale sângelui se realizează la sfârșitul perioadei de testare. Testele considerate caracteristice pentru toate studiile sunt: balanța electrolitică, metabolismul carbohidraților, funcția hepatică și renală. Alegerea unor determinări specifice depinde de observațiile asupra modului de acțiune a substanței de testare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
ureea, albumina, creatinina sanguină, bilirubina totală și proteinele totale. Pentru o evaluare toxicologică adecvată pot fi necesare și alte determinări, care includ analizarea lipidelor, hormonilor, echilibrul acidobazic, methemoglobina și activitatea colinesterazică. Se pot efectua, dacă este necesar, și alte determinări biochimice clinice pentru a extinde investigațiile asupra efectelor observate. (d) Analiza de urină nu cerută ca analiză de rutină, ci numai atunci când există o indicație bazată pe o toxicitate presupusă sau observată. Autopsia Toate animalele supuse testului fac obiectul autopsiei generale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
faptului că animalele au supraviețuit experimentului, - descrierea efectelor toxice sau de alt tip (cu atenție specială pentru constatările clinice), - momentul observării oricărui simptom anormal și evoluția acestuia, - cantitățile de hrană și greutatea corporală, - examenele hematologice întreprinse și rezultatele complete, - testele biochimice clinice practicate și rezultatele complete, - rezultatele autopsiei, - descrierea detaliată a tuturor observațiilor histopatologice, - tratarea statistică a rezultatelor, când este cazul, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B. 4. REFERINȚE Vezi introducerea generală: partea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
hematocritele, concentrația hemoglobinei, numărul de hematii, numărul de leucocite și măsurători ale potențialului de coagulare, cum ar fi timpul de coagulare, timpul de protrombină, timpul de tromboplastină sau numărul de trombocite se măsoară la sfârșitul perioadei de testare; (c) determinările biochimice clinice ale sângelui se realizează la sfârșitul perioadei de testare. Testele considerate caracteristice pentru toate studiile sunt: balanța electrolitică, metabolismul carbohidraților, funcția hepatică și renală. Alegerea unor determinări specifice depinde de observațiile asupra modului de acțiune a substanței de testare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
ureea, albumina, creatinina sanguină, bilirubina totală și proteinele totale. Pentru o evaluare toxicologică adecvată pot fi necesare și alte determinări, care includ analizarea lipidelor, hormonilor, echilibrul acidobazic, methemoglobina și activitatea colinesterazică. Se pot efectua, dacă este necesar, și alte determinări biochimice clinice pentru a extinde investigațiile asupra efectelor observate. (d) Analiza de urină nu cerută ca analiză de rutină, ci numai atunci când există o indicație bazată pe o toxicitate presupusă sau observată. Dacă datele istorice de bază sunt insuficiente, înainte de începerea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
d) Analiza de urină nu cerută ca analiză de rutină, ci numai atunci când există o indicație bazată pe o toxicitate presupusă sau observată. Dacă datele istorice de bază sunt insuficiente, înainte de începerea tratamentului trebuie să se determine parametrii hematologici și biochimici. Autopsia Toate animalele supuse testului fac obiectul autopsiei generale, aceasta incluzând aspectul exterior al corpului, toate orificiile, cavitatea craniană, toracică și cea abdominală și conținutul acestora. Ficatul, rinichii, glandele suprarenale și testiculele trebuie cântărite în stare umedă, cât mai repede
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
efect, - momentul morții în timpul experimentului sau indicarea faptului că animalele au supraviețuit experimentului, - efectele toxice sau de alt tip, - momentul observării oricărui simptom anormal și evoluția acestuia, - cantitățile de hrană și greutatea corporală, - examenele hematologice întreprinse și rezultatele complete, - testele biochimice clinice practicate și rezultatele complete (inclusiv cele urinare), - rezultatele autopsiei, - descrierea detaliată a tuturor observațiilor histopatologice, - tratarea statistică a rezultatelor, când este cazul, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B. 4. REFERINȚE Vezi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
hematocritele, concentrația hemoglobinei, numărul de hematii, numărul de leucocite și măsurători ale potențialului de coagulare, cum ar fi timpul de coagulare, timpul de protrombină, timpul de tromboplastină sau numărul de trombocite se măsoară la sfârșitul perioadei de testare; (c) determinările biochimice clinice ale sângelui se realizează la sfârșitul perioadei de testare. Testele considerate caracteristice pentru toate studiile sunt: balanța electrolitică, metabolismul carbohidraților, funcția hepatică și renală. Alegerea unor determinări specifice depinde de observațiile asupra modului de acțiune a substanței de testare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]