5,695 matches
-
Samica (Conservator, vioară) - premiul III, Corul Facultății de Chimie - mențiune, Margareta Mihăilescu (Centrul Universitar, solistă folk) - mențiune, Formația de teatru a Centrului Universitar - mențiune, Brigada artistică "Seringa" (IMF) - mențiune, Formația "Opinia Folk" (Centrul Universitar) - mențiune - cf. Situația participării la Festivalul "Cântarea României", Dosar 1, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, fila 202. 87 Proces-verbal al plenarei Comitetului județean de partid din 18 iunie 1977, Dosar 1, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, fila 169. 88 Informare privind
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
județean al PCR Iași, 1977, fila 202. 87 Proces-verbal al plenarei Comitetului județean de partid din 18 iunie 1977, Dosar 1, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, fila 169. 88 Informare privind desfășurarea fazei de masă a Festivalului "Cântarea României" și stabilirea măsurilor ce se impun pentru fazele superioare, Dosar 6, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, fila 167. 89 Idem. 90 Informare privind rezultatele obținute la ediția a II-a a Festivalului național "Cântarea României" și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a Festivalului "Cântarea României" și stabilirea măsurilor ce se impun pentru fazele superioare, Dosar 6, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1977, fila 167. 89 Idem. 90 Informare privind rezultatele obținute la ediția a II-a a Festivalului național "Cântarea României" și permanentizarea activității artistice și de creație, Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1979, filele 222-226. 91 Notă privind programul județului Iași la emisiunea televizată "Antena Cântării României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
obținute la ediția a II-a a Festivalului național "Cântarea României" și permanentizarea activității artistice și de creație, Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1979, filele 222-226. 91 Notă privind programul județului Iași la emisiunea televizată "Antena Cântării României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 72-74. 92 Scenariul emisiunii televizate "Antena Cântării României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 107-110. 93 Informare privind stadiul desfășurării Festivalului Național "Cântarea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1979, filele 222-226. 91 Notă privind programul județului Iași la emisiunea televizată "Antena Cântării României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 72-74. 92 Scenariul emisiunii televizate "Antena Cântării României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 107-110. 93 Informare privind stadiul desfășurării Festivalului Național "Cântarea României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 181-186. 94 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cântării României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 72-74. 92 Scenariul emisiunii televizate "Antena Cântării României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 107-110. 93 Informare privind stadiul desfășurării Festivalului Național "Cântarea României", Dosar 9, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1980, filele 181-186. 94 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași din 30 mai 1983, Dosar 64, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1983, filele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
PCR Iași, 1981, filele 103-105. 5 Informare asupra activității cultural-artistice din Centrul Universitar Iași în perioada martie 1982-mai 1983, Dosar 64, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1983, filele 97-104. 6 Ibidem, fila 101. 7 Informare privind desfășurarea Festivalului "Cântarea României", Dosar 65, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1977, filele 87-88. 8 Informare privind organizarea și desfășurarea Festivalului Național "Cântarea României", 1979-1980, Dosar 2, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1980, filele 148-152. 9 Proces-verbal al biroului
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1983, filele 97-104. 6 Ibidem, fila 101. 7 Informare privind desfășurarea Festivalului "Cântarea României", Dosar 65, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1977, filele 87-88. 8 Informare privind organizarea și desfășurarea Festivalului Național "Cântarea României", 1979-1980, Dosar 2, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1980, filele 148-152. 9 Proces-verbal al biroului Comitetului municipal de partid din 29 aprilie 1980, Dosar 2, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1980, fila 141. 10 Proces-verbal
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Iași, 1980, fila 141. 10 Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului de partid pe Centrul Universitar Iași din 26 mai 1980, Dosar 31, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1980, fila 116. 11 Programul Municipiului Iași privind organizarea Festivalului Național "Cântarea României", ediția a V-a, 1983-1985, Dosar 3, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1983, filele 233-237. 12 Plan de măsuri privind participarea elevilor din județ la faza republicană a Festivalului Național "Cântarea României", Dosar 1, Fond 33, Comitetul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Municipiului Iași privind organizarea Festivalului Național "Cântarea României", ediția a V-a, 1983-1985, Dosar 3, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1983, filele 233-237. 12 Plan de măsuri privind participarea elevilor din județ la faza republicană a Festivalului Național "Cântarea României", Dosar 1, Fond 33, Comitetul județean al UTC Iași, 1983, filele 79-81. 13 Dare de seamă asupra activității desfășurată de către Biroul organizației de bază de la Casa de Cultură a Tineretului și Studenților în perioada 1982-1984, Dosar 147, Fond 31
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
au devenit, cu timpul, o tradiție și s-au instituit raporturi prietenești, de stimă reciprocă cu Suedia și alte state scandinave. În planul relațiilor culturale și de presă, evidențiem numeroase acțiuni: "Săptămâni" suedeze la București și românești în Suedia, corul "Cântarea României" a concertat în Suedia, bucurându-se de mult succes, apariția lucrării lui N. Iorga despre Suedia și Norvegia, cu remarci și impresii de călătorie etc. Între anii 1945/1949, ca urmare a declarării stării de război și ruperii relațiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Catedrala din incinta Complexului Invalizilor din Paris, care a fost pentru mine prima ceremonie religioasă catolică la care asistam în Franța. Am urmărit de aceea cu interes textele recitate pe lângă acelea din Evanghelie, două capitole din profetul Isaia și s cântările psalmodiate melodic, plăcute până și urechilor obișnuite să se delecteze cu sunete muzicale de altă natură. La un moment dat, asistența a fost invitată să se așeze în genunchi, dar cum eu nu sunt catolic, am rămas în picioare și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
legat de autorizația de construcție... Un colindător fantastic Încă de pe la orele 17, colindătorii s-au rărit pe strada Văleni, prichindeii și-au spus emoționați colinda și acum socoteau cît sînt de bogați. Constatau cu bucurie că, indiferent de împotmolirile în cîntarea colindelor, gazdele erau constant generoase și darul era invers proporțional cu vîrsta colindătorului. Unii părinți așteptau în stradă viteazul urmaș, purtător de gene și punte sigură spre eternitate a familiei. Erau atenți, cu urechile ciulite, gata să mai facă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
salvator, etosul destinderii. Îmi place să citesc, în acest spirit, ultima replică din O scrisoare pierdută, replica lui Ghiță Pristanda, care încununează toată comédia: „Muzica! Muzica!“ Până și tribulațiile minore ale unui târg de provincie pot fi anulate printr-o „cântare“ conciliantă. Și nu întâmplător, Caragiale, sastisit până la disperare de metehnele autohtone, era împătimit de muzică. Mai mult decât Berlinul, muzica a fost exilul și vindecarea sa. III ORDINEA SUBTILĂ A LUMII Speranța S-ar zice că, de la o vreme, competența
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și Filocalii”. 1.3.6. Învierea Un capitol aparte poate fi dedicat sfintelor slujbe realizate în temnițe de-a lungul anilor și în special a Învierii. Virgil Maxim povestește cum la Jilava, după o Săptămână Mare petrecută în rugăciune și cântarea în Vinerea Mare a versetelor din Prohod, în noaptea Învierii „Bătăile, schingiuirile, lanțurile, neagra și chiar uciderile erau gândite ca să dea o strălucire diavolească momentelor omagiale cum era Învierea. Am început să cântăm Hristos a Înviat! din ce în ce mai tare, simțind nevoia să
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Că-i soarele în portiță. Scoală, scoală, bădișor, Că-i soarele-n prânzișor. Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vină Fiul Sfânt Dumnezeiesc, Raze albe de lumină pe pământ se risipesc. Mama-n brațe, plângând poartă pe pruncul ei mult iubit, Și-l arată lumii toate, că-i Domnului dăruit. Iată ceata cea cerească, ca să cânte a venit Cu cîntare îngerească, nașterea i-a preamărit. Tuturor folos să fie, tuturor care-l cinstesc, Iar la noi veșnic să fie mila Domnului Ceresc! Steaua cu slavă mare Steaua cea cu slavă mare care astăzi ne răsare, Steaua povățuitoare cu raze strălucitoare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând și restul satului. Pentru interpretarea celor mai multe colinde, ceata se împarte în două grupe, cântarea o încep cei din prima grupă; cînd au ajuns cu versul la jumătate, intră cei din grupa a doua cu versul al doilea, suprapunându-se pe adoua jumătate versului celor din grupa-ntâia, cântecul întreg cântându-se în felul acesta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
niciodată pe hârtie cântecul pe care-l crea, avea întotdeauna totul în memorie, dar a oferit cu totală dăruire, un bogat material de cercetare specialiștilor în domeniu. În șezătorile boreselor a fost întotdeauna așteptată pentru spiritul ei animator în ale cântărilor. Reținem și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Agafton care trăia în schitul Monastirea Doamnei. Monahul Agafton, umblând prin acești codri după bureți și înnoptând, a stat în mijlocul acestor codri sub un stejar mare și atunci a auzit cântându-se în acel stejar troparul sfinților Voievozi, repetându-se cântarea acestora consecutiv până de trei ori, și din aceasta a înțeles că este o vedenie dumnezeiască, și de aceea, însemnând acel stejar din lemnul acestuia și al altor copaci a rădicat biserica ce este astăzi cu numele "Schitul Agafton". Sfânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
asemenea unui vis; ea nu este o realitate 27. Altfel spus, în limbaj poetic eminescian, Numai poetul,/ Ca pasări ce zboară/ Deasupra valurilor,/ Trece peste nemărginirea timpului:/ În ramurile gândului,/ În sfintele lunci,/ Unde pasări ca el/ Se-ntrec în cântări 28. Înzestrat cu harul divin al talentului său, numai poetul poate percepe ecourile și imaginile, arcane ale acestei lumi, invizibile pentru alții. Întorcându-ne acum la exemplul american al excluderii indirecte a poetului din comunitate, ecou târziu al teoriei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui Călin. Eminescu n-a uitat niciodată Ipoteștii, cum n-a uitat nici întâia iubire trăită aici. Mai mult, aceasta va constitui un subiect privilegiat al creației sale poetice, precum o atestă Floare de tei, una dintre cele mai pure cântări ale iubirii din adolescență 29. Reconstituită de Petru Creția 30, această poezie din ultimii ani ai maturității lasă să transpară imaginea iubitei de la Ipotești în concordanță deplină cu spațiul ondulat, deal-vale, și haloul său de munte în care Mihai și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de Vavilon, copilul ia aminte fără pic de invidie la tot ce se spune. Atunci el, Ca pasări ce sboară/ De-asupra valurilor,/ Trece peste nemărginirea timpului:/ În ramurile gândului, / În sfintele lunci,/ Unde pasări ca el/ Se-ntrec în cântări 102. Comunicarea este absolută, iar imaginația copilului, virgină prin definiție, își croiește lumi nebănuite de nici o minte matură; poate că și de aceea mamele își înțeleg mai bine copiii, nu numai pentru că sunt făptură din făptura lor, dar și pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
expresia lor. Poezia i le restituie 105. În unii din noi, copilul nu moare niciodată, iar aleșilor le este hărăzit să audă clopoțelul argintiu al acelor vremi aurite care trebuie primite ca atare: Ah! îmi îmblă adesea prin gând/ O cântare veche./ Parcă-mi țiue-aiurind/ Dulce în ureche:/ Lume, lume și iar lume!106 Ce simțăminte va fi trăit Mihai, fugar peste noapte în codrii Baisei, nu se va ști niciodată. Se poate intui doar că viața sa afectivă și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sau candela apar asociate în cele mai neașteptate roluri: Sub candelă ștersei d-argint icoane 95; O buhă care țipând a jele/ Bântue urma unui mormânt; în sfârșit: Mă usc ca crucea pusă-n câmpii 96. Aerul este argintat de cântarea clopotului care prin senina noapte trece 97. Visele de altă dată sunt vechi icoane din zilele bătrâne ce stau ca mumii în iconostasul lor98, iar disperarea se insinuează într-o imagine halucinant-cutremurătoare, demnă de Fellini: [...] Altarul de-o pală rază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]