6,191 matches
-
gări, aleargă din sat, stația în pantă, văi și dealuri încălecate pînă a nu se lăsa în bazinul Someșurilor, mînz, suge, parc zoologic, oi, în rînd un cîrd de gîște, cireada, cu mașina Aro la întors fînul, la coasă în căruță, inflexiunile patetice, vorbim două studente pe tot vagonul! aeroport militar, avioane, elicoptere fără camuflaj, 25-30 de aparate descoperite, INTERVENȚIE ÎN TEXT Două dintre avioane se ciocnesc și se prăbușesc, joi seara, 26 august 2004, la televizor. Piloții se salvează prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ei, ieșirea din munte ochiul opacizat, mintea se caută cu alte argumente, în ideea că a fost centrul de greutate al oricărui peisaj, prelungire în vaste fînețe și în sprijinitul fetei de parapetul șoselei, ies ai mei din cîmp cu căruța, peste Moldova lucire de turlă, osia lumii în mănăstirea ridicată, mai întîi din pomi, din statura verticală, columnă, piramidă, conceptele de verticalitate, mai colaborează: releele TV, locuințele suprapuse, relația de flux probabilistic prin satelit, s-ar zice că algebrizăm, bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nici telemea! Băcia mînia se poartă pe nori, Băile Călan amenajări balneare în îngrăditură, căutînd cătarea pușca perechii de coșuri are două țevi, cocseria Călan ruine incomplet evacuate, fierul s-a cerut și l-au smuls, zidurile pier în ritmul căruțelor cu cărămizi, răspunsul orașului viu de partea cealaltă, ce au avut de tencuit se ține în sfîrșit alb, urcă lucrători cu dezafectarea, vesta portocalie de gunoier, iar Balcanii nume de război pe alveolele retrase ale Ardealului, izvoarele lui, primenite să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în capete, cibernetică, va fi extensivă și etapa intensivă, cît mai ține, în totul n-a fost decît provizorat, Liteni pe firul de drum județean, în toiag și la costum, puțin mai ai pînă la biserică, lemne de foc trei căruțe cu inimă lungă, țiganul pe hățuri cu pieptar negru, mîneci albe, timpi ținuți pe vorbe schimbate cîte una, shi nhe înhîlhnim înh Burdhuhenhi, limită cu seducția fonfăielii, halta Bănești cîmpuri ondulate, Verești fier ruginit pe cer rambleul de Leorda, personalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în profilul răchitei, halta Sărmaș-Runc tîrg, blocuri, pescuiesc la undiță, aleg tot din Mureș, soare și negurile, bisericile unică turlă cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
110+8-Mădăraș-Ciuc zăpadă spre vîrful Harghita, mămoși, încă băiatul, mai măricel, te pui lîngă mama, o desparți de fată, tata te ia în brațe, atunci repede și fetița în brațele mamei, că rîzi și tu! la cîmp, la pus cartofi, căruțe și pluguri cu cal, tricolorul cromatica în compactările sat Ciceu, ortodox la biserică lîngă linie, Supărat sînt, Doamne, supărat / Supărat sînt și-am să fiu! cin' te-a supărat, dom'le, spune-mi-l mie! s-a rîs, Maneluță! cerceii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și ele, a participat și la jocul de fazan, la plante, dumbravnic, mai știa și altele, nora de la Boureni, ar fi 9 kilometri pe jos, dar ocazie, dacă găsesc, spre Pașcani, la ei nu, era vorba să viu cu o căruță de lemne la ei, patru frați, trei gard în gard, eu o sută de metri mai încolo, femeia mai mare cu o lună-două, ea în mai, eu pe 30 iulie, la mulți ani! 66 de ani! nu pe drum, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
munții cu muchea de nori îngroșată, "Țara Nouă SRL. Tractoare și Mașini Agricole" cu Tuns Nr. 1, te scarpini după ceafă, Horlăceni "trudo-zi" semicalc în Basarabia, troița trup sfîrșit de culori duse de ploaie, ștergarul legat deasupra, Zvoriștea 100 două căruțe tractează caii în trap ușor, Hănțești 17, la volumul autobuz-pădure reluăm calculele de precizie cu Laconic vîrful aisbergului, dealul-pădurea în urcare pe căruța Zvoriștea 412, persistă și fără ea, codrul tînăr de epicentrul Eminescu, Mănăstirea Gorovei 2 km/Vîrfu Cîmpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
semicalc în Basarabia, troița trup sfîrșit de culori duse de ploaie, ștergarul legat deasupra, Zvoriștea 100 două căruțe tractează caii în trap ușor, Hănțești 17, la volumul autobuz-pădure reluăm calculele de precizie cu Laconic vîrful aisbergului, dealul-pădurea în urcare pe căruța Zvoriștea 412, persistă și fără ea, codrul tînăr de epicentrul Eminescu, Mănăstirea Gorovei 2 km/Vîrfu Cîmpului 5 km/Dorohoi 10 km pe infinite puncte simetrice, pantă 7%, regim de pădure din calculul kilogramelor de deșeuri scoase din ea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stradă pe modulul Dorohoi, mai oriental în urbanism și în performanța incomparabilă, Rădăuțiul gospodărește cultură apuseană, Bogdan întemeietorul albului strălucitor, "Oficiul Național pentru Refugiați. Locația Rădăuți", îi țin în garnizoană, Sfîntul Gheorghe ucigînd balaurul peste lemn și acoperișul de șiță, căruță de Satu Mare, comuna apropiată, Așezămîntul de copii "Sfîntul Ierarh Leontie de la Rădăuți" vile în jurul bisericuței, oază incinta, Bădeuți inflație de parcelări, rămînem în Rădăuți prin călcare de extravilan, biserica albă intersecție cu arhitectura locală, biserica Milișăuți același viraj, clopotnița în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe dedesubt, pînă la Adjud 5 lei, Cosmești Asociația "Unirea", spintecatul în real trăimu-l rană între făptuitor și faptă Heautontimorumenos Baudelaire, podul peste Siret n-a căzut în ea, dumneavoastră sînteți cu rezervarea pînă la Piatra-Neamț? accident chiar la Vameș, căruța încărcată cu coceni, ce să mai vezi! să aibă plăcuță reflectorizantă, stopuri de-alea ochi de pisică și felinar dintr-o parte, se va confisca atelajul! încalecă banda continuă ST, număr de Strășeni, Tișița-Profanare intersecția în rondul monumentului eroilor, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
10,02 în maxi-taxi Adjud Onești, după Urechești, scoate unghiuri pe tipar carpatic, stil montan, cu subțiere spre senin, unde ține fața plaiului, Coțofănești din scoarța pămîntului, în relief vine limbajul insidios, ba plouă, nu mai trage peștele acum! cu căruța cu bani, relieful capela mărită în beton, Mitică, săracu', cum o duce? trăiește! Căiuți medic de familie Zara Lorena Daciana, întîmplător Daciana ori știau de vechimea în apa dacică zara? Lorena Lotharingia, varii filoane indo-europene din panta noastră septentrională, domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cea mai bună apă a Basarabiei, Prutul roade cotul spre oraș, avionul Dealurile taie pete verzi Bumbăta, Vetrișoaia pe sub nasul tău, dormi pe colț grămădită de la Chișinău, țîța ridicată, îți cunosc chipul din neamul Andone dincolo, Toceni 2 salută din căruță, gireada de paie noi, căruță în 30-40 de ani toți trei la un loc, luați și mîna de pe hățuri! relația Fălciu Cantemir cu Tigheci cuibul păduratic, viaductul feroviar și silueta podului CFR peste Prut, case în mal săpate, drumul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Basarabiei, Prutul roade cotul spre oraș, avionul Dealurile taie pete verzi Bumbăta, Vetrișoaia pe sub nasul tău, dormi pe colț grămădită de la Chișinău, țîța ridicată, îți cunosc chipul din neamul Andone dincolo, Toceni 2 salută din căruță, gireada de paie noi, căruță în 30-40 de ani toți trei la un loc, luați și mîna de pe hățuri! relația Fălciu Cantemir cu Tigheci cuibul păduratic, viaductul feroviar și silueta podului CFR peste Prut, case în mal săpate, drumul a despicat argilele versantului, Cantemir Cahul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai sus de praguri. Dar tot frumoasă rămînea. Mai ales că era roșie ca o cireașă bine coaptă. Uneori opream să tîrguiesc un harbuz și atunci portiera rămînea deschisă, lăsînd să se audă cîntecul Yo no soy marinero pînă la căruța vînzătorului. Copiii priveau cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un harbuzoi mai greu decît dînșii. Am fost și eu ca voi. Dar voi veți fi și mai și decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și continuă: Mata de-al cui ești? Cam fără chef, orășeanul răspunde mormăit: Al lui Cătărău. Cel de peste deal? Nu, cel de lîngă Prut. A, a lui Vasile. Tu trebuie să fii Georgică, nu? Da. Eu te-am dus cu căruța cînd mamă-ta a vrut să deșarte sacul. Ai ieșit pe drumul spre dispensar. Te-a învelit în cămașa mea, măi Georgică. Dintr-o dată Georgică a lăsat aerul țîfnos de orășean și a devenit prietenos. Dar unde te duci, moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce-i dau? Delegații încep a se foi și oamenii de afaceri se oferă timid: Gîndiți-vă dumneavoastră, noi venim cu mălaiul. Principala preocupare a celor trimiși de județ s-a axat, în principal, pe ce și cui să dea o căruță de cadouri, demne de nivelul înalt de reprezentare. Deviza era imperativă: Trebuie să fim la înălțime! Probleme dificile s-au rezolvat cu efort și, mai ales, cu multă, foarte multă inteligență. Mergem cu mașinile, dar cum? îi întreabă șeful. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bucătărie să învețe. Mă uit la Nina. Este încă frumoasă, delicată. Spune-mi, îl iubești? Pe ceilalți i-ai iubit? N-aș putea spune. Eu gîndesc altfel. Ai nevoie de lapte, îți cumperi o vacă, ai nevoie de tras o căruță, îți cumperi un cal, ai nevoie de... Se oprește. Sînt rău și adaug: Îți cumperi un negru. Pardon, îți iei un negru. Da, spune Nina izbucnind în rîs. Rîd fără poftă. Și cînd scriu aceste rînduri, iarăși rîd. Ha, ha
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
doamna a plecat „în gios”. Important este faptul că pivnița a fost cumpărată pentru mănăstirea Zlataust din porunca lui vodă, ctitorul bisericii. Urmează un șir de cumpărături de case, locuri de casă sau dughene din Iași.Când și-au văzut căruța plină cuvioșiile lor au început să și vândă, mărite Spirit. Primul zapis de vânzare este cel din 7 iunie 1706 (7214), prin care Hristarh, egumenul mănăstirii Zlataust, și soborul mănăstirii vând lui Ioan Moschici, săhăidăcar (meșter sau vânzător de arcuri
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o populație de 195 familii, cu 530 suflete; o biserică deservită de un preot și un dascăl, o școală întreținută de comună, înființată în anul 1887 și frecventată de 20 elevi. Locuitorii posedau: 22 pluguri, 35 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 200 stupi 267 vite mari, 128 oi, 13 capre, 22 cai și 27 râmâtori. În 1878 biserica de la Dumbrăveni, comuna Pungești, cu hramul „Nașterea Sf. Ion Botezătorul, din lemn durată în stare bună la anul 1814 de către ieroshimonahul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
km, se afla Țintirimul-lui-Vodă, locul unde, se zice, au fost îngropați cei căzuți în războiul de la Valea -Racovei. În partea de sud-vest era cimitirul celor căzuți de holeră la 1866. Locuitorii Pungeștiului posedau: 60 pluguri, 50 care cu boi, 5 căruțe cu cai, 944 vite cornute, 3 bivoli, 146 oi, 49 capre, 133 cai, 109 râmâtori și 93 stupi cu albine . În ședința sa din 27 aprilie 1895 Adunarea Deputaților României dezbat raportul prezentat de St. Rosetti referitor la proiectul de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lângă ei, mă treceau fiorii. Nu împlinisem nici zece ani. Permisia tatei s-a dus ca vântul care bătea uneori cu putere din fundul Racovei. Era prin mai, 1942, tot într-o zi de duminică frumoasă. Am înhămat caii la căruță și am plecat să-l duc pe tata la gara Băcești. Trebuia să se prezinte la regiment. Am făcut un popas de vreo oră la Gârceni, unde aveam neamuri, și unde, în mijlocul satului, la drumul mare, avea loc hora obișnuită
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
duc pe tata la gara Băcești. Trebuia să se prezinte la regiment. Am făcut un popas de vreo oră la Gârceni, unde aveam neamuri, și unde, în mijlocul satului, la drumul mare, avea loc hora obișnuită pe la noi. Am așteptat în căruță, cu hățurile în mână, până când tata a dat ocol pe la rude, cinstind câte un pahar de rămas bun. Nu-și imagina, cred, că era vorba de ultim rămas bun. Am urcat apoi dealul acoperit de o pădure bătrână și am
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a strâns la piept, m-a sărutat, apoi a sărutat pe bot și caiii și s-a urcat în automotor. De la geam mi-a făcut cu mâna. Avea să fie ultimul gest pe care îl vedeam. M-am urcat în căruță și am dat bici cailor. În timp ce seara se lăsa peste pădurea Băceștilor, Cazac și Rândunica pășeau alene în sus spre culmea dealului. Când am început să coborâm spre Gârceni, căiuții au trecut la un trap ușor. Se grăbeau și ei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
August 1944. Se spunea sigur că rușii sunt pe punctul de a rupe frontul de pe linia Iași - Chișinău și vor năvăli spre noi. Țin minte că multe dintre familii au aruncat câteva boarfe de așternut și de-ale gurii în căruțe și ne-am dus, chipurile la adăpost, în pădurea Rotăriei. Pentru noi, copiii, au fost câteva zile și nopți frumoase. Un fel de tabără, cu dormitul în aer liber. Cum știi, dragă prietene de demult, era o vară fierbinte și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]