4,924 matches
-
Istoria ieroglifică îl poartă cu diferitele surse din Antichitate până în Evul Mediu târziu este necesar să reconstitui acea gândire specifică fiecărei epoci în parte și mai ales epistema specifică epocii și arealului cultural în care și-a scris principele moldovean capodopera. Altfel, te pasc nenumărate capcane. Riști, de pildă, să muți în alte sisteme de cunoaștere unele animale cum ar fi liliacul, castorul, vidra, bâtlanul, struțul, girafa și chiar inorogul, care pentru cei vechi erau, fără dubiu, hibrizi. Riști să acorzi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prima dintre ele se referă la dialogul pe care alegoria lui Cantemir l-a stârnit și are parte de un răspuns simplu: până în 1883, când a fost publicată în volumul al VI-lea al ediției de Opere inițiat de Academia Română, capodopera lui Cantemir nu a existat pentru cultura română sau cel puțin nu a existat în cultura română. A avut, altfel spus, doar trecut, nu și viitor. Și astfel ajungem la a doua și cea mai importantă întrebare: ce anume din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această privință: plasat în climatul culturii românești al epocii, un autor precum Cantemir pare o apariție mirabilă. Nu realizarea magistrală din Istoria ieroglifică este în măsură să fixeze nivelul culturii sau al "literaturii" române de la începutul secolului al XVIII-lea. Capodopera lui Cantemir nu reprezintă un simptom al excelenței culturale autohtone, ci un accident, un moment de ruptură, după cum s-a remarcat: "În istoria internă a dezvoltării formelor literare românești un fenomen de ascunsă discontinuitate se produce, imediat după 1700, prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adunat într-o culegere intitulată Strange Relations / Relații stranii (1960), mai multe nuvele în care revine asupra raporturilor œdipiene dintre noii părinți și noii copii. Nuvela intitulată Open to Me, My Sister / Deschide-mi, sora mea (1960) este o adevărată capodoperă. Ursula K. Le Guin a fost și ea interesată de întâlnirile mixte, mai ales de relațiile dintre oameni și ființe cu sexualitate diferită. În The Left Hand of Darkness / Mâna stângă a întunericului (1969)114, exploratorul pământean călătorește împreună cu ghidul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de Richard Matheson și într-un film eponim de Jack Arnold, în 1957. A. E. Van Vogt (1912-2000) a început să publice în 1939, în Astounding Stories, și a asistat la editarea unui număr impresionant din operele sale. Îi datorăm capodopere precum nuvela Processus (1950), care arată răspunsul strategic al unei planete/păduri în fața exploatării de către oameni. Van Vogt publică, în general, nuvele, pe care apoi le adună în romane, cum e și cazul primului său succes: The Voyage of the
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
denotând o excelentă stăpânire a scriiturii. Stilul lui Brussolo place mai ales grație virtuozității jocurilor în materie de semnificanți. Dar originalitatea lui nu se oprește aici. Din momentul publicării primului său roman, Sommeil de sang / Somnul sângelui (1982)151, o capodoperă a SF-ului, se remarcă maniera lui inimitabilă de a explora teritoriile luxuriante ale unui imaginar original. Capacitatea sa de a inventa imagini, situații uneori delirante, asemeni unor bucăți de carne smulse de pe tărâmurile onirice, efectiv seduce. Universul brussolian este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
bombate” și se dedică redactării celor trei volume din magistralul „Tratat de Fiziologie Medicală”, scrise direct în limba franceză, care aveau să apară în editura Vigot în 1919 (vol. I), 1920 (vol. II) și 1921 (vol. III). Pe lângă realizarea unei capodopere medicale, în volumul II (apărut în 1920) sunt inserate pentru prima dată rezultatele experiențelor sale efectuate între 1914 și 1916 și care nu au putut fi trimise pentru publicare la revistele internaționale. Din capitolul intitulat „Aparatul asimilator” (cu subtitlul „Pancreasul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
scriitorul a crescut și s-a format la curtea boierului Filipescu, în discuțiile cu străinii "de deosebite nații" care se întâmpla să treacă pe acolo. Așa ajungea să priceapă referințele mitologice de care literatura epocii era plină, așa auzea despre capodopere și mari personalități literare, așa își forma ideile despre poezie. Punea întrebări, iscodea, prindea din zbor, se școlea prin conversații. "I-a fost un fel de educație"1 spune Heliade Rădulescu. Nu avem niciun semn că geniul ar fi mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
face parte dintr-o altă clasă, a literaturilor care și-au revendicat și disputat în secolele XIV și XV, alături de literatura franceză și cea spaniolă, privilegiul de a continua și substitui literatura latină. Ceea ce le definește e contribuția la patrimoniul capodoperelor și al geniilor, posibilitatea de a-i concura pe autorii din panteonul mondial, pe Homer și pe Virgiliu. Într-un caz, e vorba așadar de un tip de decalaj cultural bazat pe existența instituțiilor și pe volumul producției livrești; în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limba noastră s-a recunoscut de câțiva bărbați români, s-a pus pe niște regule generali și raționali, și când ar cunoaște-o Dumnealui așa cum o scrie cutare și cutare, i-ar vedea capacitatea". Adică, în fața cantităților culturii maghiare, în fața capodoperelor Italiei, în fața prestigiului Franței, cultura română poate să contrapună o "capacitate". Ca să înfrunte deficitul repercutat în ecou, rostogolit într-o acumulare fără sfârșit a mai multor inferiorități, e suficient efortul câtorva "bărbați" de a scrie în românește. Ceea ce limba poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
public neformat e necesară desfășurarea unor ample ritualuri de consacrare. În Iluziile literaturii române 89, Eugen Negrici observa rolul disproporționat pe care "fabrica de sfinți" l-a jucat în perioada de formare a culturii literare române: existența unei mitologii a capodoperei, numeroasele forme de adulare a protagoniștilor literari, abundența de clișee elogiative (poetul ca preot, apostol, rege, luceafăr etc.). Toate sunt moduri prin care doxa unei culturi mici tematizează desfășurarea exorbitantă de forțe din jurul obiectului literar, atât pentru producerea, cât și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1820, doar cu câțiva ani înainte de figura sarsailismului. Un vodevil al lui Scribe și Perlet, L'Artiste, datează din 1821, un altul, La Mansarde des artistes, de Scribe, Dupin și Varner e din 1825, iar micul roman al lui Balzac, Capodopera necunoscută, apare în 183118. Nu e locul pentru o detaliere a acestui fenomen extrem de important în definirea culturilor literare în modernitate. Aș reține totuși explicația pe care o dă Nathalie Heinich pentru emergența reprezentării boemei la începutul secolului al XIX
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
participare la laboratorul scriitorului 97, pentru a ameliora rezultatul final. Gesticulația analitică se situează în amonte față de publicare - ca un discurs al normării - nu în aval, ca un discurs al aprecierii. Nu o critică de text se însărcinează cu descrierea capodoperei, ci tot un discurs asupra personalității geniale. Cea mai simplă rezolvare e să cuprinzi "opera" în narațiunea vieții creatorului. "Sunt poeți a căror putere creatoare se manifestă nu prin vorbe, ci prin fapte", notează Heliade Rădulescu într-un text din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și veți crea o generație nouă de eroi, de bărbați de stat, de înțelepți...104 . De aceea Heliade Rădulescu, om al începuturilor care se confruntă cu o producție rudimentară de literatură, nu e silit să caute între poeții contemporani urmele capodoperei. Pentru el, sursa de poezie mare e nesecată și la îndemână. Undeva, se întreabă de ce episoadele și eroii Revoluției de la 1848 nu au fost transformate în "drame", ca să dea ocazia unei duble răsfrângeri - a realității în ficțiune ideală și a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adevăr" cum spune emfatic Heliade Rădulescu. Sigur, nici rima nu e atât de indiferentă la sens, nici îndoita dicție nu e atât de distinctă de mecanica repetiției formale. Însă această opoziție arată în ce măsură Heliade Rădulescu căuta un model prin care capodopera să circule liber între text și viață. Voia o poetică a repercutării care să funcționeze la fel de ușor în domeniul vorbăreț al literaturii, și în domeniul - uneori tăcut - al biologiei. Cum poți să scoți rima din text și să o promovezi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-una din expedițiile lui o bucată dintr-un templu roman stătea în casa unui gospodar în dreptul patului. Omul o folosea ca treaptă, să se poată coborî dimineața 1. Sunt obiecte prețioase, averi culturale, calificate uneori ca opere sau chiar capodopere - dar cu un caracter special: spre deosebire de acumulările în bani sau obiecte, spre deosebire de seria de opere păstrate în patrimoniul unei culturi vechi, transmise în condiții de permanentă apreciere, aceasta e o bogăție intermitentă. Valoarea ei e latentă, determinată de episoade de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a regimurilor de apreciere. Pe de-o parte, a permis aplicarea categoriilor esteticului pur la toate formele creativității verbale, chiar dacă erau anonime, minore și fragmentare. Altfel spus, a dat acces unor obiecte umile la cursa valorilor literare de vârf, alături de capodoperele literaturii mondiale. De cealaltă parte, a permis ca toate proprietățile tipice ale pieselor populare să intre în sfera unei atenții estetice. Pentru culturile naționale care preluau modelul monumental la mijlocul secolului al XIX-lea, acesta presupunea în același timp o extindere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre norocul de a-l avea pe Tănase: „În nici o artă nu există genuri inferioare, ci numai executanți fără talent. Materialul întrebuințat influențează minimal opera, și deloc artistul. O mare frescă devine o pură măgărie în execuția unui ageamiu și capodoperă caricatura în mâna unui meșter. Nu știu dacă Shakespeare va fi găsit interpreți la înălțimea lui și nici dacă marii actori ai omenirii vor fi găsit în compoziția dramatică din contemporaneitate echivalențe calitative. Dar după cum sunt sigur că având cultură
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
obscure? Înainte de orice să regăsim sensul pe care pot să-l aibă pentru noi, oamenii de astăzi și apoi să aprofundăm acest sens, să-l interpretăm; să-l ilustrăm în mod viu, personal, fără a ne lăsa striviți de această capodoperă pe care literatura greacă a extras-o din mituri"208. Într-adevăr, pentru Molteni, Odiseea nu este decât "contrastul între nostalgia căminului, a familiei, a patriei și a numeroaselor obstacole care împiedică o întoarcere în ținutul natal, sub acoperișul familiei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Flaubert subliniază statutul ficțional al textului implicând o dezavuare ironică a credibilității evenimentelor povestite 347. Amestecul de procedee moderne (focalizare internă, interpretare psihologică) și de elemente legendare întărește o ambiguitate fundamentală, care este unul dintre resorturile cele mai puternice ale capodoperei realizate de către scriitor. Ironia, distanța pe care aceasta o introduce nu dăunează cu nimic culorilor tragice ale poveștii. Flaubert nu vedea în aceasta nici o contradicție, dimpotrivă, după cum scria lui Louise Colet pe 9 octombrie 1852: "ironia nu știrbește deloc pateticul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
5 noiembrie 1947 cu ocazia deschiderii anului școlar. Este lăudată și istoriografia sovietică, una care aplică „cercetarea istorică obiectivă” specifică exclusiv marxismului. Tot în revista Hrisovul din 1947, același A. Sacerdoțeanu se arăta entuziasmat de apariția în limba română a „capodoperei” lui K. Marx și Fr. Engels - Manifestul Partidului Comunist, Editura PCR, 1947, 93 p. -, pe care-l socotește „opera cea mai răspândită, cea mai internațională din întreaga literatură socialistă”; „programul comun al multor milioane de muncitori din toate țările, din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în raport cu sociologia tradițională concordă cu una din consecințele arbitrarietății semnului semiologic. într-adevăr, ghidul metodologic al coerenței semnificative îngăduie comutarea lecturii sociologice de la nivelul literaturii minore, caracterizate de o transpunere directă a realității sociale în conținutul operei, la acela al capodoperelor, caracterizate de o puternică transpunere imaginară. Cu aceasta se vădește că, sub aspectul conținutului, semnul nu are nici la Goldmann vreo importanță, căci compararea unor "universuri cu conținturi în întregime diferite", cum ar fi cel al unui "basm fantastic" și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca și cunoaștere care dirijează acțiunea. Pentru Gadamer, hermeneutica este filosofie, iar ca filosofie - filosofie practică; în hermeneutică se continuă tradițiile filosofiei practice. Hermeneutica în general, mai difuză și mai puțin pretențioasă, se adresează în egală măsură textelor-monument, operelor și capodoperelor, cât și comportamentului uman cu totul cotidian (Helmut Seifert, Ineichen). Ea se interesează de tot ceea ce presupune act de înțelegere și nu doar de ceea ce e comprehensiune culturală. Domeniul ei se întinde: de la oracole (și ceea ce fac țigăncile - ghicitul în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o valoroasă sursă documentară , oferind informații unele inedite asupra vieții și preocupărilor unor personalități. De multe ori, corespondența marilor oameni concură la elucidarea unor circumstanțe mai puțin cunoscute din istoria principalelor evenimente, explică geneza sau procesul de creație a unor capodopere, motivează atitudini, relevă procese de conștiință sau pasiuni și slăbiciuni general umane. În funcție de conținut, dimensiuni, particularități stilistice și de mijlocul prin care se transmit, compozițiile cu caracter epistolar poartă diverse denumiri. a. Biletul este o scrisoare de câteva propoziții, având
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Ceaikovski. Performanța de a "scrie" semnul "egal" între bravură și profunzime. Performanța de a rezista unei lumi tot mai dușmănoase gândind curat despre muzică, trecând ascultătorul în lumea dorită a simțirii firești, autentice, neîntinate. Performanța de a revela legăturile dintre capodoperele muzicale depărtate în timp unele de altele. Performanța de a păstra, de a spori substanța spirituală a muzicii. Performanța de a merita prietenia unei profesoare cum a fost Cella Delavrancea. Performanța de a câștiga respectul lui Sergiu Celibidache. Performanța de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]