6,690 matches
-
fenomenelor psihice primare (senzații, percepții): nativiștii, respectiv empiriștii. Curentul dominant a fost cel al nativiștilor. Aceștia susțineau că fenomenele perceptuale relevă cereri structurale ale sistemului nervos central, astfel încît experiența anterioară are o importanță scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a fost cel al empiriștilor, al căror reprezentant de prim-plan era Brunswick (1956). Exponenții empirismului susțineau că percepția nu este exclusiv
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu a generat efectul simplei expuneri. În concluzie, în urma experimentelor realizate în Belgia, Brazilia și SUA se poate observa că anumite culturi construiesc o inerție perceptivă, caracterizate prin obișnuința învățării nerelevante. Totodată, există culturi în care subiecții învață să fie centrați pe stimuli purtători de informație validă, iar la polul opus există societăți ce nu îi furnizează individului o informație validă prin stimulii rutinieri la care este expus, tiparele perceptive evocate modelînd specific mecanismul simplei expuneri. 5.3. Lenea socială Intuită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un volum sintetic ulterior, Culture and Organizations: Software of the Mind, publicat în 1991, și să o integreze modelului propriu sub un nume diferit, care pune accentul pe înclinația subiectului de a adopta o perspectivă pe termen lung, spre deosebire de perspectiva centrată pe prezent (perspectiva pe termen scurt), care favorizează opțiunea pentru "acum și aici", întreținînd totodată puternice remanențe regresive. 7.4. Modelul valorilor sociale propus de S. Schwartz Psihologul social israelian a lansat la mijlocul ultimului deceniu al secolului XX un proiect
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sarcină. Totuși, aceste valori sînt importante pentru cea de-a treia cerință nevoia individului, ca organism biologic, de gratificare și dezvoltare (arousal). Societățile trebuie să fie organizate astfel încît să permită într-o anumită măsură gratificarea indivizilor și împlinirea dorințelor centrate pe satisfacerea sinelui. Spre deosebire de valorile care desemnează puterea, hedonismul și stimularea nu amenință neapărat relațiile pozitive dintre membrii grupului, prin urmare ocupă un loc superior în ierarhia universală în comparație cu puterea. S. Schwartz a susținut că valorilor tradiționaliste li se atribuie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
alături de acest cluster de țări, în zona cea mai precară a continentului, cu scoruri modeste (Voicu, 2010, p. 20). Se sugerează o dată în plus internalizarea unei strategii de viață care reunește lipsurile, dezangajarea, nevoia de ordine și conservatorismul unei societăți centrate în mai mare măsură pe supraviețuire, decît pe dezvoltare. 7.5. Modelul psihoantropologic realizat de A. Fiske într-un demers sintetic de amploare, profesorul Alan P. Fiske, de la Departamentul de Antropologie al Universității California din Los Angeles (1994, 2000, 2007
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
natura situației și capitalul simbolic al partenerului de rol. Reperele tipologice ale culturilor de acest gen sînt Orientul Apropiat, Balcanii, Asia, Africa și America de Sud, care produc strategii de deschidere de sine mai spontane, intuitive, contemplative, colectiviste. Subiecții acestor culturi sînt centrați în mai mare măsură pe relații decît pe sarcini și eficacitatea acțională. Din aceste motive, într-o tranzacție comercială, de exemplu, dezvoltarea încrederii reciproce constituie primul pas care trebuie parcurs. Asemenea culturi sînt colectiviste, preferînd armonia de grup și consensul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta literatură de specialitate centrată pe conceptul de "dimensiuni culturale", prin tradiția de cunoaștere inaugurată de Geert Hofstede și discipolii săi (Hofstede, 1980/2001, 1986, 2002; Smith, Dugan, Trompenaars, 1996; Schwartz, 1992, 1994, 1999; Schwartz, Bardi, 2001; Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000; Schwartz, Rubbel, 2005). Amploarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personală" (Ryan, Deci, 2000). Teoria autodeterminării este o teorie generală despre motivația oamenilor și se preocupă de mecanismele care produc alegerile subiecților, punînd în evidență activarea propriei lor voințe, fără alte influențe externe sau interferențe. Foarte succint, teoria autodeterminării se centrează pe gradul în care comportamentul fiecărui individ este produs de către sine, în dauna presiunilor situaționale externe (Sheldon, 1995; Deci și Ryan, 2002, apud Kalovelonis, 2007). pentru "axiomele sociale" <AXS> se va aplica proba SAS60, care este alcătuită din 60 de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cinică" pare a fi prevalentă în lumea contemporană și în alte eșantioane naționale (Leung și Bond, 2006), dar tendința caracterizată de o neîncredere sporită interpersonală și interinstituțională este atestată convingător îndeosebi în țările cu o moștenire totalitară, așa cum indică studiile centrate pe tema capitalului social (Sandu, 2003). Astfel, scorurile ridicate la cinism social își pot găsi o explicație în lungile decade de comunism, în care rolul autorității formale era unul extrem de punitiv, instituit într-un climat de teamă și neîncredere generalizată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
îndeosebi de colectarea datelor prin procedee care nu au permis eșantionarea, rezultatele descrise mai sus sugerează o tendință a școlii în general și a celei universitare în special de a modela pe cei din "sistem" într-o manieră mai degrabă centrată pe dependență și duplicitate relațională și instituțională. Pornind de la diagnoza prealabilă schițată în această lucrare, un demers metodologic de genul celui propus în proiectul de față poate avea un rol de suport pentru politicile educaționale. Acestea vor putea fi întemeiate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
atunci cînd definește setul de valori finale (valori personale armonia interioară, supraviețuirea etc. și valori sociale pacea în lume, prietenia adevărată etc.). Autorul american a subliniat că valorile personale sînt concentrate asupra self-ului unei persoane, în timp ce valorile sociale sînt centrate pe societate. S. Schwartz (1992) ia ca reper tipologia lui Rokeach și transformă valorile personale și sociale în valori individuale (realizare, hedonism, putere, autodirecționare și stimulare), respectiv valori colective (conformitate, tradiționalism, bunăvoință). Teoria lui Schwartz sugerează un conflict sau o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
puțin motivați în situațiile în care ei trebuie să decidă, în timp ce situațiile în care altcineva de încredere ia decizia în numele lor ajung să activeze cel mai mare nivel de motivare intrinsecă și performanță. 8.6.6. Emoțiile Emoțiile colectiviștilor sînt centrate pe ceilalți și sînt de scurtă durată (se mențin atît timp cît ei se află în situația respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel mai mare nivel de motivare intrinsecă și performanță. 8.6.6. Emoțiile Emoțiile colectiviștilor sînt centrate pe ceilalți și sînt de scurtă durată (se mențin atît timp cît ei se află în situația respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare a fi diferit. într-o serie de studii realizate de Kitayama și colaboratorii (1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Referitor la comportament, Triandis și Suh (2002, p. 144) rezumă diferențele majore dintre culturile individualiste și cele colectiviste. Următoarele tendințe se arată a fi cele mai importante în compararea celor două tipuri de culturi: a) indivizii din culturile colectiviste sînt centrați mai mult pe context decît pe procesele interne în prezicerea comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai puțin consistent în culturile colectiviste în diferite situații; c) în culturile colectiviste comportamentul este mai predictibil după norme și roluri decît după atitudini
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inabordabile, pe cînd în culturile cu DFP mică în relația profesor-elev fiecare îl tratează pe "celălalt" ca pe un egal. Comunicarea este predominant într-un sens în culturile cu DFP mare și bidirecțională în cele cu DFP mică. Educația este centrată pe student/elev în culturile cu DFP redusă, respectiv centrată pe profesor în culturile cu DFP ridicată, se preferă stilul de învățare structurat în culturile cu DFP mare și situațiile deschise de învățare în culturile cu DFP mică. în ceea ce privește inițiativa
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
profesor-elev fiecare îl tratează pe "celălalt" ca pe un egal. Comunicarea este predominant într-un sens în culturile cu DFP mare și bidirecțională în cele cu DFP mică. Educația este centrată pe student/elev în culturile cu DFP redusă, respectiv centrată pe profesor în culturile cu DFP ridicată, se preferă stilul de învățare structurat în culturile cu DFP mare și situațiile deschise de învățare în culturile cu DFP mică. în ceea ce privește inițiativa, în culturile cu DFP mare e de așteptat ca profesorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmăresc realizarea scopurilor sinelui și promovarea competitivității. Culturile masculine pun accentul pe comportamentul tipic masculin și pe diferențierea dintre sexe, iar valorile dominante sînt succesul, banii, competiția, performanța. între rolurile de gen există diferențe vizibile: bărbații "trebuie" să fie asertivi, centrați pe cîștigul material, iar femeile modeste, "la locul lor", tandre și preocupate de calitatea vieții. Accentul este pus, în primul caz, pe echitate, competiție și performanță. Culturile feminine, dimpotrivă, nu accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai fluide
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de sistem social de valori, care se referă la percepția asupra priorităților valorice ale altor persoane sau grupuri. Ambele asamblări valorice se consideră a fi sisteme intrapsihice. Teoriile care au fost elaborate pe această temă au dat naștere multor controverse centrate pe implicațiile existenței mai multor sisteme de valori. în cazul în care există mai multe sisteme de valori, ce putem spune despre atitudini, comportament și relația lor cu aceste sisteme? Deoarece percepția oamenilor cu privire la valorile altor persoane se referă la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe dimensiunile corespondente, între care se înregistrează diferențe statistic semnificative, descriindu-se principalele tendințe intergeneraționale. Mărimea acestor diferențe este evidențiată în următoarele tabele. Cum se poate constata, ne aflăm în fața unei tendințe contradictorii, care se distribuie diferit față de studiile clasice centrate pe dimensiunea independență interdependență (Singelis, 1994; Singelis, Brown, 1995), ce atestau cum "tinerețea" este un predictor al independenței, care are mai multe resurse de a se afirma în acest interval biografic. Tot astfel, studiile invocate probează cum perioada senectuții este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe baza simplei lor apartenențe la o cultură națională specifică. 14.3. Diagnoze românești (4): Repere pentru studiul comportamentului prosocial. Norme implicite și autism social la români Rezumăm în cele ce urmează o serie de studii derulate în intervalul 2006-2010, centrate pe explorarea puterii normelor implicite în relație cu o serie de categorii de comportament prosocial. Modul în care sînt asumate și exteriorizate aceste repere de conduită de plan secund tipologizează straturile sociale și descriu cel mai fidel sănătatea unei societăți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să aibă crezuri>, ci, pur și simplu, trecătorul necunoscut care involuntar i se alătură în spațiul public nu intră în softul lui cognitiv, în "schema lui" relațională, <populată de un singur personaj care contează, el însuși> (de aceea și e centrat pe sine). Mai poate fi identificat și tipul grobian explicit-agresiv (22%), care ar fi în stare <să "vă scuipe între ochi">, însoțit de o gesticulație abundentă și amenințătoare. <îl recunoașteți, desigur, printre cei care vă împing "cu naturalețe în tramvai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a fost înșelat">, <a căzut pradă "conspirației" (șefului, nevestei, soacrei, masonilor, ungurilor sau tuturor la un loc)>. întrucît <"adevărurile" sale sînt "terfelite">, <nu îi mai rămîne decît afișarea cu năduf a victimizării sale>. De aceea, un asemenea subiect e mereu centrat pe "celălalt" și pe <"lecția" pe care o are de dat "vulgului"> <de la înălțimea staturii sale> simbolice. Cel mai stingher e însă tipul centrat pe sine (12%) <"scuipătorului timid, cu remușcări">, care e deopotrivă stînjenit de gestul pus în mișcare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai rămîne decît afișarea cu năduf a victimizării sale>. De aceea, un asemenea subiect e mereu centrat pe "celălalt" și pe <"lecția" pe care o are de dat "vulgului"> <de la înălțimea staturii sale> simbolice. Cel mai stingher e însă tipul centrat pe sine (12%) <"scuipătorului timid, cu remușcări">, care e deopotrivă stînjenit de gestul pus în mișcare cu stîngăcie. De aceea, el poate fi ușor recunoscut prin tendința sa <de a se uita în prealabil, "asigurător", în jur> și, mai apoi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
completă este posibilă, tratamentul adjuvant postoperator nu mai este indicat. Dacă rezecția este parțială se recomandă radioterapie postoperatorie [16]. Rezecția chirurgicală este indicată și pentru tumorile izolate cu recurență locală sau la distanță [13]. Radioterapia externă Câmpul de iradiere este centrat pe tumoră sau pe marginile chirurgicale în cazul rezecției incomplete (de obicei, demarcate prin clipsuri chirurgicale plasate intraoperator). Doza totală variază între 40 și 50 Gy. Folosirea radioterapiei este limitată de volumul tumorii și de proximitatea structurilor vitale intolerante la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de inovație prin subiectul ales (gen-carieră-familie-viață privată, traiectorii profesionale și personale/familiale), abordarea propusă (implicarea unor actori sociali din mediul universitar și cercetare din țară și străinătate; adoptarea unei perspective interdisciplinare și multiculturale) și rezultatul proiectat (producerea unor povestiri autobiografice centrate pe un ghid tematic semi-structurat/non-directiv și destinate publicării într-un volum colectiv). Povestirea vieții, propusă spre redactare autorilor și autoarelor 5, este mai mult decât o relatare autobiografică de tip "clasic", care urmează traseul cronologic al propriei deveniri personale
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]