5,610 matches
-
mai aleargă Ahile și Hector într-un fel: ca atunci când visezi că urmărești pe cineva și, oricât de iute ai alerga, parcă ai sta pe loc, nici tu nu poți să-l ajungi, nici celălalt nu scapă, amândoi cuprinși în coșmarul unei goane imobile. Pe de altă parte, vine ceasul când răul te ajunge din urmă: Ahile însuși, cu câteva ceasuri înainte, oricât de iute alerga, era ajuns de apele Scamandrului mânios, așa cum un om care sapă un șanț de irigație
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
astfel de neajunsuri, este și cel care știe în amănunt locurile bune ale ostrovului său, mănoase îndeobște sau prielnice să prinzi în ele gaițe, sitari sau pești și, dacă vrei, maimuțe (care, altfel, pot să se schimonosească la tine în coșmaruri). Și se mai află acolo pădureni, ca lupii sau ca urșii veșnic mânioși, dar nu primejdioasele feline ale altor locuri. E drept că, pentru cei aduși acolo de mânia amăgitoare a mării, insula poate părea numai un loc pustiu și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
-l vor urmări mult timp și care nu vor fi scoase ușor din creierașele lor. Rareori ne spune copilul ce a simțit și cât de tare l-a impresionat cadavrul din sicriu, dar observăm că după o vreme copilul are coșmaruri, începe să devină mai fricos, îi apar fobii, anxietăți etc. Tot în numele iubirii pe care le-o purtăm, e bine să nu-i lăsăm pe copii să participe la ritualurile de înmormântare sau să vadă acele sicrie descoperite și scene
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
miel, crochete de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși în coșmarul alimentației „raționale“, acesta părea un meniu opulent, dar banalitatea preparatelor nu poate să nu le fi sărit în ochi. După 1990, parcă în logica fluxului și refluxului, Franța gastronomică revine în forță. Pentru a da un singur exemplu, majoritatea restaurantelor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
s-a explicat asupra termenului care începea să se răspândească în exteriorul grupului inițial. El definește acolo temele și polii de interes ai "omului panică": "eul, alegoria și simbolul, misterul, sexul, dragostea, umorul, crearea de himere, realitatea care merge până la coșmar, murdăria, sordidul ca și memoria, întâmplarea, încurcătura". Începând din 1962, publicațiile, expozițiile, scurtmetrajele grupului se succed. 2.2. Stanislavski sau arta "retrăirii" Pentru Constantin Stanislavski (1863-1938), care cumulează tripla experiență de actor, regizor și profesor de artă dramatică, problema majoră
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
polonez Wyspianski (1869-1907), nefăcând în textul original decât ușoare interpolări, dar contrazicând în mod intenționat, prin transpunerea scenică, viziunea autorului. În timp ce Wyspianski plasează drama la catedrala din Cracovia, dându-i un aspect oniric, Grotowski îi substituie acestei viziuni de vis coșmarul unui lagăr de concentrare. Acest "teatru sărac" se caracterizează printr-o despuiere absolută, printr-un refuz masiv al tuturor elementelor de spectacol, decoruri, mașinărie, jocuri de lumină, costume, machiaj, muzică, bruitaj. Eliminând în mod gradat ceea ce a fost dovedit ca
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
asediu al "nebuniei grafice", considerând că "marea masă a acestor publicații vulgare își fondează succesul pe haos, crimă, tortură și răpire... baliverne sadice... prost scrise și prost publicate... o rană pentru ochii tineri și sistemele nervoase ale tinerilor... efectul acestor coșmaruri pulp este cel al unui stimulent violent".636 Parent's Magazine chiar publică propriile sale comics, cu explicit scop educațional, în care se prezintă viața unor personalități istorice și culturale, ca Churchill, Simon Bolivar etc., strategia de marketing fiind direcționată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
editori, ca Pulitzer sau Hearst, desenatorii au devenit în scurt timp o "comoară națională", în banda desenată validându-se și celebrându-se existența americanului mediu, acesta văzându-și în ea reflectate moravurile, valorile, prejudecățile, laolaltă cu viziunile, revizuirile, visurile și coșmarurile "unei noi categorice culturi tehnologice", după expresia lui Canmaker. cf. Tim Blackmore op. cit., p. 16. 570 Bradford Wright, op. cit., p. xiv. 571 Ibidem, p. xiii. 572 Ibid, p. xiv. Pe de altă parte, Bernard Toussaint se întreba ce anume face
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
urlând în scăpărări de junghiuri, rămase moale. Pleoapele au început să-i lunece tremurat și mintea i s-a închis... Doar câteva pâlpâiri de lumină, licărite, prin genele dese și lungi, ... și atât. Parcă s-ar fi trezit dintr-un coșmar și luneca într-altul plin de vise și arătări prăpăstioase... ca într-o lume cu închipuiri. Într-o clipă de răgaz, când moașa a mai slabit-o cu muncile, femeia a văzut totul, cu iuțeala gândului. ... Ziua aceea însorita și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
oamenii între teamă și nădejde în Dumnezeu, apăsați de povara grea a îndoielii, până când a sunat mobilizarea, chemând sub steag, pentru apărarea hotarelor amenințate de năvălirea dușmanilor. Timpul și evenimentele se precipitară cu repeziciune și se amestecară ca într-un coșmar. Țara era în vâltoarea războiului, evenimentele se succedau ca luate de un vânt năpraznic... și, ritmul molatic al vremurilor trecute dispăruse. Și satul era cuprins de frigurile războiului, viața lui liniștită fusese complet tulburată. Toată lumea era sau părea ocupată, ori
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a bătut la ușă atâta vreme, acum a deschis-o violent și a pătruns și în casele fălcienilor, frângând tihna acestei oaze răzeșești, de oameni cuminți, harnici și evlavioși. Timpul și evenimentele se precipitară, și se învălmășiră ca într-un coșmar lipsit de rațiune. Țara intrase deja în vâltoarea războiului, evenimentele se succedau cu o iuțeală amețitoare, Întreg hotarul de miazăzi, pană la Gurile Dunării, era înconjurat de un brâu de foc, parcă.. Pe cer s-au ivit semne ciudate... Și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Clopotele de la Schitul din deal, și de la bisericile din satele apropiate, începură să se audă, ca o tânguire, umplând văzduhul de o chemare tristă... A urmat o noapte senină... dar, ce noapte!... se vesteau între ele, trezindu-se ca din coșmar, ca o înțelegere pentru o primejdie mare. Stelele sclipeau pe cerul nemărginit, ca tot atâtea făclii, ca la o înmormântare infinită... și, neînțeleasă... La primul cântat al cocoșilor, clopotarii au revenit cu dangăt jalnic de chemare. Era mobilizarea... Văzduhul era
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
către mormintele înghițite de desișuri... După ce trecu de cei doi salcâmi, afară din cimitir, atunci simți cum aerul se schimbă brusc și cum i se topea greutatea pe care o avusese pe inimă; capul nu-i mai vâjâia... uitase de coșmar. Se îndepărtă... cu Sultan la pas. Își întoarse privirea. Cimitirul rămăsese în urmă, o lume plină de mister; în vale, se întrezăreau primele case din cătun. Imaginea lui Suru și a căpriorului îi alungă ultimele umbre ale coșmarului lăsându-i
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
uitase de coșmar. Se îndepărtă... cu Sultan la pas. Își întoarse privirea. Cimitirul rămăsese în urmă, o lume plină de mister; în vale, se întrezăreau primele case din cătun. Imaginea lui Suru și a căpriorului îi alungă ultimele umbre ale coșmarului lăsându-i numai o amintire îndepartată, vagă. Numai Suru și Nică aveau această putere fermecată de a face să uite pe moment atâtea amărăciuni din viața ei. Sultan sforăi încet pe nările-i mici, să nu tulbure gândurile. Toamna purta
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
oțel care emana autoritate, în costumul ei sobru. Din păcate, acest portret era deseori sabotat de fusta ei Donna Karan prinsă din greșeală în desuuri, de un fir deșirat care înainta amenințător în dresurile marca Wolford, sau (cel mai negru coșmar al ei) de poticnirile care o trânteau la pământ în cele mai bizare poziții. Întotdeauna fusese stângace în copilărie, chiar și în faza de prințesă. Acum se străduia din greu să nu mai fie. În oglindă arăta în regulă, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să îi explice că nu călătorea decât prin Europa și că mersul cu avionul nu mai era așa de sofisticat cum fusese pe vremea ei. De fapt, ținând cont de restricțiile de siguranță în continuă schimbare, era mai degrabă un coșmar. —O, nu fi nerecunoscătoare, i-o întorcea Minette. Te-ai descurcat bine în viață, și asta contează. Ai ieșit victorioasă din toate încercările. Le-ai arătat tu până la urmă! Și e bine că poți ajunge în aceste locuri cu bilete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
atâția oameni calificați căutând o slujbă, iar printre miile de astfel de șomeri, el era unul singur, și nu avea nici măcar aceleași cunoștințe ca restul. El se pricepea mai bine să repare lucruri decât să le creeze. Totul fusese un coșmar. Știa că pe Nieve lucrul acesta o speriase și o lăsase cu teama întipărită în suflet. Că acum nu voia decât să se simtă în siguranță. Dar cu garanția afacerii la Ennco erau la adăpost de orice amenințare pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
multe. —Arăți grozav. Se pare că îți merge... mult mai bine, zise el. —Uite ce e. Dădu peste cap cafeaua dintr-o înghițitură. Dacă ai de gând să mă tot boscorodești cu trecutul, atunci să știi că o să fie un coșmar toată călătoria asta. Eu sunt bine-mersi, nu că aș fi avut vreodată vreo problemă serioasă. Doar că nu sunt genul de om care să se căsătorească. Sigur că-mi pare rău că lucrurile au ieșit prost, dar a fost frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și luă invitația mototolită de pe masa din sufragerie. Ideea de a accepta invitația fusese nebunie curată. Dar poate că, dacă mergea cu Carol, avea să fie... nu tocmai distractiv, n-ar putea niciodată să fie distractiv... dar nici chiar un coșmar. Știa că era o nebunie să se ducă. Dar era și mai rău dacă nu se ducea. Și (recunoscu în sfârșit) ținea cu disperare să-l vadă pe Aidan. Să vadă cum era, pentru că, în adâncul sufletului, simțea că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
erai destul de limitat în mișcări. Nu putea să se sprijine pe picior și, din cauza ghipsului, nici nu-i erau de vreun folos cârjele. Așa că în ciuda pretențiilor ei că se descurcă minunat de una singură, știa că ar fi fost un coșmar să nu aibă pe nimeni. Neil era fenomenal. S-a ocupat de toate astfel încât ea să nu trebuiască să-și facă griji decât în legătură cu găsirea unei poziții comode în avion. Și atunci când stewardesa apăru cu pahare de șampanie pentru pasageri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ignobile stări, Copiii se nasc predispuși la blestem, Cu gândul la toate, pe tine te chem, Ce vremuri de jale, ce vremuri de uri, Te-aș pune să urli, ți-aș cere să juri Că viața aceasta e-un simplu coșmar, Dar gustul trăirii rămâne amar, Ce vremuri de ceață, ce vremuri de chin, Mă caut prin mine, spre tine mă-nchin, Îmi tună în suflet, îmi fulgeră mult, Doar tu ești aproape. Și tac. Și te-ascult. 2 mai 2011
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
să trag cu praștia în stele, Sunt din nou copil, strigăt infantil, Și un zbucium, ca un dans de iele. Îți ofer povești, vise îngerești, Port în suflet multe alte daruri, Iar în urma mea, cinică și rea, Vine lumea, aducând coșmaruri. Teatrul e absurd, Dumnezeu e surd Sau încearcă să ne motiveze, Drama are haz, lașul e viteaz, Și ne zbatem între paranteze. Drumul meu e lung, parcă nu ajung, Trag la hanuri scoase de pe hartă, Îmi apari în gând, te
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
să moară se lăsase de fumat doar pentru a-și da seama că o făcuse prea târziu e criză nepăsarea se lăfăie a închiriat un ventricul în fiecare inimă noi urmărim lupta dintre bine și rău în high-definition apoi invităm coșmarurile la taifas încă mai spun că oamenii au suflete numai că au uitat să le șteargă de praf 14 mai 2011 Un oraș ca un semn de întrebare lama orizontului cădea peste ultimele regrete în urma noastră rămâneau mirări rezemate de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
despletită și goală, Doar timpul va roade la mine în stern. Ne-om duce, iubito, să luăm din bazar Pachete cu vise, plăcere și greață, O mostră de moarte, o mostră de viață, Un strop de durere, un gram de coșmar. Îți spun că vom fi, climateric, atinși De veri iluzorii sau ierni disperate, De toamne cu viscol, prin geamuri crăpate, De tragica soartă a celor învinși. Vom lua de la pol sentiment boreal, Închiși ca-n clepsidră în patima noastră, Vom
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
-nghit de viu orgoliul și nerecunoștința, Iar tu jertfești tristeții valori sau judecăți. În teorie-i bine și mai avem speranță, Trăiască Ieremia care ne duce-n gard, Trăim nefericirea de-a nu avea substanță Și-n noi, ca în coșmaruri, tumori maligne ard. Lovim, constant, pereții, cu capete mahmure, Cucuiele acestea nu mai transmit nimic, Din când în când vin oaspeți, să ceară sau să fure, Eventual să lase un preaviz, în plic. Ne merităm impasul, jignirile și jalea, Ne
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]