4,982 matches
-
remobilez. Am făcut-o cumpărând mobile care se încadrau în stilul casei, având în același timp câteva mobile și obiecte lăsate în păstrare de o persoană care a locuit mulți ani în casă. Este cu atât mai surprinzătoare afirmația Dinei Cocea, întrucât ea n-a mai fost în casa din Sighișoara de peste 30 de ani. Din păcate, afirmațiile ei merg mai departe, acuzându-mă că, sub pretextul creării casei memoriale, nu urmăream decât să asigur transferarea imobilului și a lucrurilor din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lucru de majoră importanță că, începând din 1973, sprijinită de profesorul Hobai din Sighișoara, om de cultură și cu deosebită bunăvoință în conservarea patrimoniului cultural al orașului, am intervenit pe lângă autoritățile județene din Târgu Mureș pentru crearea casei memoriale N.D. Cocea. O comisie culturală s-a deplasat la Sighișoara, fiind impresionată și entuziasmată de interiorul casei. Din păcate, toate demersurile au eșuat prin refuzul categoric al Ministerului de Finanțe de a pune la dispoziție fondul financiar necesar. Singurul lucru care s-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
numai că nu s-au creat case memoriale, ci, dimpotrivă, s-au desființat o serie, în frunte cu casa memorială a marelui savant de renume mondial Henry Coandă. Este de-a dreptul strigător la cer felul cum pune problema Dina Cocea în acest articol, acuzându-mă pe mine proprietara legală a acestor bunuri, lăsate mie prin testament de soțul meu N.D. Cocea și pe care le-am păstrat tocmai în vederea acestui scop de impietate și necuviință, iar brutala confiscare de către autorități
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
marelui savant de renume mondial Henry Coandă. Este de-a dreptul strigător la cer felul cum pune problema Dina Cocea în acest articol, acuzându-mă pe mine proprietara legală a acestor bunuri, lăsate mie prin testament de soțul meu N.D. Cocea și pe care le-am păstrat tocmai în vederea acestui scop de impietate și necuviință, iar brutala confiscare de către autorități este calificată un autentic act de cultură. Pentru a evita pe viitor de a mai fi acuzată de meschine intenții, declar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de impietate și necuviință, iar brutala confiscare de către autorități este calificată un autentic act de cultură. Pentru a evita pe viitor de a mai fi acuzată de meschine intenții, declar că aș fi fericită să se realizeze casa memorială N.D. Cocea Regretabil și îngrijorător este faptul că, de un an și jumătate, casa este închisă și sigilată, neaerisită și neîncălzită, iar recenta degradare a acoperișului duce, fatal, la infiltrarea apei în pereții interiori ai casei. Este ușor de presupus că, dacă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu fi existat... că starea de fapt denumită Auschwitz n-ar fi fost materializarea unui Weltgeist; da, Într-adevăr, tocmai absența Auschwitzului n-ar putea fi explicată”. Auschwitz „atârna În aer, probabil, de secole... ca un fruct negru care se cocea lent În scânteietoarele raze ale nenumăratelor fapte ignobile, așteptând să cadă În capul cuiva”. Tonul devine tot mai ferm, implacabil: „Încetați a mai spune că Auschwitz nu poate fi explicat, produsul unor forțe iraționale, incomprehensibile; există oricând o explicație pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Privea paharul și nu bea. Și ei au zis: Tu nu blestemi, Nu bei și moartea nu ți-o chemi, Tu ochi nu plângi, tu piept nu gemi. Când noi vom coace stârvuri grele, Vei trece troienit sub stele Iubind, cântând, visând sub ele! Și ei au plâns și au gemut, Dar el a râs și a tăcut A râs de ei și n-a băut. în zori s-au împărțit apoi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în cap. Cum naiba de avea așa ceva la el? — Chiar nu știu. Greu de imaginat o asemenea situație. — Nu ți se pare că a avut parte de o moarte cam stranie? În autobuz... — Îmi pare sincer rău. După ce s-a copt pizza, a împărțit-o în două și a venit lângă mine pe canapea. — Ai vrea să vezi un craniu de unicorn? am întrebat-o. — Adevărat? — Nu chiar, o replică. — Da, vreau. M-am dus la mașină și am luat sacoșa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Streașina casei. Dintre autorii de versuri trebuie amintiți D. Teleor, Gheorghe din Moldova, A. Toma, Cincinat Pavelescu, Florian I. Becescu, Sofronie Ivanovici, P. Vulcan, V. Cozmin, D. Naum, D. Karnabatt, I. Minulescu (semna cu pseudonimul I. Minu) și N. D. Cocea (semna cu pseudonimul Nelly). Acestuia din urmă i se dădea, de altfel, la „Poșta redacției”, îndemnul de a mai trimite literatură, fiindu-i tipărite în continuare versuri și proză. Tot proză (schițe, nuvele) dau Gh. Becescu-Silvan și Ioan Adam. Câteva
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
autorului (boala, chinul neliniștii, gelozia și moartea), este definit modul răsfrângerii lor în prozele care l-au impus pe Holban. Activitatea istoricului literar F. este întregită de ediții de scrieri, de multe ori inedite (Anton Holban, Pavel Dan, N. D. Cocea, Octav Șuluțiu, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, V. Voiculescu ș.a.) și de intervențiile publicistice, nu o dată acide, polemice. SCRIERI: Biografii posibile, I-III (în colaborare cu Ileana Corbea), București, 1973-1983; Profitabila condiție. Romanul aventurilor secrete, București, 1983; Itinerarii mirabile
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
la care folosește și semnătura Théodore Florésco, „Literatură și artă română”, „Sămănătorul”, „Adevărul de dimineață”, „România ilustrată”, „Noua revistă română”, „Rampa”, „Scena”, „Literatorul”, „Gândirea”, „Universul”, „Cultura poporului”, „Universul literar” ș.a. În 1896 editează „Revista sportivă”, iar în 1913, împreună cu N.D. Cocea, pune la cale reapariția ziarului „Rampa”. În 1911 acceptă să facă parte din comitetul de redacție al gazetei „Țara nouă”. Singularitatea acestui scriitor mult timp controversat și contestat vine din aceea că, autor al unei capodopere a teatrului nostru istoric
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
de liceu le-a urmat în particular, clasa a III-a și a IV-a la Liceul „Cantemir”, iar cursul superior la Liceul „Sf. Sava” din București. Aici este coleg și prieten cu Gala Galaction, Tudor Arghezi și N. D. Cocea. Pleacă apoi la Paris, unde face studii juridice și, după examenul de licență, își susține doctoratul în drept cu teza Les Sociétés coopératives en Roumanie (1902). D. a fost mai întâi judecător, apoi subdirector la Casa Centrală a Cooperației, subdirector
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
care îl va absolvi în 1945. În paralel se înscrie la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, pe care l-a terminat în 1947. Din octombrie 1944 este angajat crainic la Radiodifuziune și actor la Teatrul Nostru (condus de Dina Cocea), apoi, după 1948, la Teatrul Național și la Teatrul Mic. Se stabilește în Germania în 1985, colaborând, din 1986, cu teatrul din Darmstadt și la posturi de radio din Frankfurt și Baden-Baden. A debutat cu versuri la „Universul literar” (1941
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
Moscovei, Chișinău, 1953; Poezii, Chișinău 1954; Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955; La izvor, Chișinău, 1956; Balada nucului, Chișinău, 1957; În jurul Europei, Chișinău, 1957; Floare de salcâm, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Cu fața spre stele, Chișinău, 1960; Când se coace poama, Chișinău, 1961; An cu zări de aur, Chișinău, 1962; Urmele omului, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Orele visării, Chișinău, 1966; Culoarea pământului, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1971; De vorbă cu pământul, Chișinău, 1972; Din an în an, Chișinău, 1973
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
din criză. Singura lege nescrisă pentru supraviețuire constă În menținerea unei conduceri antreprenoriale; mărimea poate asigura, de asemenea, un surplus de resurse; Însă nici una, nici alta nu constituie o garanție a reușitei. Pentru a avea succes, „inovația trebuie să fie coaptă”, deci trebuie să existe o receptivitate față de ea. Toate celelalte surse de inovații exploatează o schimbare care s-a petrecut deja, satisfac o necesitate care există. Puterea unică a inovației bazate pe cunoștințe constă În faptul că provoacă o schimbare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
născut - cum spune în aromână C. (aici în transpunere liberă) - „nici în munții Gramostei / nici la Samarina în Pind, nici la Hrupiște / nici la Perivole [...]/ și n-a băut apă din ghiumi” și nici n-a mâncat „pita tu sinie, coaptă sub țest”, „n-a sărutat mână de bătrân / de bunic de mume venerate / cu mâini aurite / nu și-a așteptat smerită logodnicul / nu s-a făcut mireasă, fără a-și fi cunoscut dinainte mirele”, va rămâne străină de o lume
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
și director general al teatrelor, fiind ultimul cumulard al celor două funcții; după instaurarea guvernului Petru Groza, C. își prezintă demisia, fiind urmat la direcția Teatrului Național de Tudor Vianu, iar la cea a Direcției Generale a Teatrelor de N.D. Cocea. În 1947 este judecat în procesul Partidului Național Țărănesc și condamnat la șase ani temniță grea. Rămâne însă nouă ani în închisorile de la Galați, Sighet și București, iar la eliberare i se stabilește domiciliu forțat în Bărăgan, până în 1962. Își
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
pamflet și cronică literară: Ionel I.C. Brătianu. Arhitectul României Mari, un articol despre profesorul Ion Petrovici, a cărui prezență în închisoarea de la Aiud „dă sensul tragic al epocii noastre”, Nicolae Iorga, Un singuratec, C. Stere, Parodia lui Dorian Gray. N.D. Cocea, Poezie și politică. Octavian Goga. Timbrul inconfundabil al gazetarului de la „Curentul” se regăsește mai ales în cronica literară, gen practicat vreme de câteva decenii. Verbul acid al lui Pamfil Șeicaru vizează acum, „la zece ani de când asupra țării s-a
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
în proza sa, în povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der Strom ohne Ende [Fluviul fără sfârșit] (Berlin, 1937), despre viața pescarilor din Delta Dunării, și Vor den Toren [În fața porților] (Frankfurt pe Main, 1950). Traduceri: N.D. Cocea, Antidynastische Pamphlete [Pamflete antidinastice], București, 1951; Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, București, 1952, Das Liebeslied [Cântec de dragoste], București, 1981; Zaharia Stancu, Die Blumen der Erde [Florile pământului], București, 1955. Repere bibliografice: Ion Biberi, [Prefață] la O.W. Cisek, Eseuri și
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
rând, iar albușurile se bat spumă. Umplutura se face din ciuperci călite cu ceapă, usturoi și mirodenii, cașcaval ras pe răzătoare, morcov fiert tăiat fâșii, gogoșari tăiați fâșii, măsline jumătăți și castraveți tăiați fâșii, toate pregătite din timp. Până se coace blatul, pregătim ciupercile să fie calde. Răsturnăm blatul copt pe o hârtie pergament, punem peste blat ciupercile calde, peste ciuperci punem fâșii de morcov, castraveți, gogoșari, măsline, iar deasupra, cașcavalul ras și rulăm repede, învelim în hârtie, apoi în prosop
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
din ciuperci călite cu ceapă, usturoi și mirodenii, cașcaval ras pe răzătoare, morcov fiert tăiat fâșii, gogoșari tăiați fâșii, măsline jumătăți și castraveți tăiați fâșii, toate pregătite din timp. Până se coace blatul, pregătim ciupercile să fie calde. Răsturnăm blatul copt pe o hârtie pergament, punem peste blat ciupercile calde, peste ciuperci punem fâșii de morcov, castraveți, gogoșari, măsline, iar deasupra, cașcavalul ras și rulăm repede, învelim în hârtie, apoi în prosop și acoperim până a doua zi. RULADĂ CU PATÉ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
60 g cașcaval, 60 g unt sau margarină, 60 g făină, 6 ouă Se fierbe laptele cu untul, cașcavalul și făina după care se ia de pe foc, se amestecă bine, adăugând câte un gălbenuș, apoi albușurile bătute spumă și se coace în tavă tapetată cu făină. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud și se rulează. După ce s-a răcorit, se desface și se umple cu una sau două cutii mici cu paté de ficat, două gălbenușuri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g făină, 6 ouă Se fierbe laptele cu untul, cașcavalul și făina după care se ia de pe foc, se amestecă bine, adăugând câte un gălbenuș, apoi albușurile bătute spumă și se coace în tavă tapetată cu făină. După ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud și se rulează. După ce s-a răcorit, se desface și se umple cu una sau două cutii mici cu paté de ficat, două gălbenușuri tari, o linguriță de muștar, piper, albușul tocat mărunt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cocoloașe. Se adaugă laptele fierbinte și se face ca o mămăligă pripită, apoi se dă la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem bine compoziția, după care adăugăm albușurile bătute spumă și sare după gust. Se coace în tavă tapetată timp de douăzeci de minute, iar după ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud. Se presară cu șunca tocată, smântână, parmezan sau telemea și se stropește cu unt fierbinte. Se rulează și se așează pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se dă la răcit. După ce s-a răcit, adăugăm pe rând gălbenușurile, batem bine compoziția, după care adăugăm albușurile bătute spumă și sare după gust. Se coace în tavă tapetată timp de douăzeci de minute, iar după ce s-a copt, se răstoarnă pe un prosop ud. Se presară cu șunca tocată, smântână, parmezan sau telemea și se stropește cu unt fierbinte. Se rulează și se așează pe un platou, se presară șuncă și unt mai mult, iar parmezan și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]