9,252 matches
-
încercat și cu folii de plastic dar mă tem să nu mă înăbuș. În timpul zilei rătăcesc din loc în loc și răscolesc prin coșurile de gunoi. Uneori găsesc în ele cîte un pulovăr încă bun, brichete încă pline cu gaz, reviste colorate, pixuri... nu îmi place să fur, nu ține de natura mea, dar sunt momente cînd nu am încotro, mi se face foame, simt că sunt pe punctul de a leșina și atunci mă strecor în supermarketuri și mănînc repede orice
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
electronic dotat cu un ecran compact. Victor începu să-i deplieze diversele accesorii pentru a-mi explica modul de funcționare. Un fel de insectă gigantică începu să crească în fața mea, împănată cu antene, căști, microfoane, camere infraroșii precum și diverse cabluri colorate. tastatura monstrului amintind de o orgă se etala pe mai multe etaje, toate ieșind ca niște limbi dintr-un cap de mini-robot agresiv în intențiile sale, dar umanizat printr-un design subtil, plăcut văzului și chiar altor simțuri. — este un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
țînțarii... o, Dumnezeule, unde sunt țînțarii și gîndacii negri de bucătărie ? Și buburuzele ? Și cărăbușii ? Și gîndacii de Colorado ? Și fluturii ? De ce nu mai sunt fluturi în anotimpul cînd trebuie să apară fluturii ? Chiar nu-ți mai amintești cît de colorați erau fluturii ? De ce nu răspunzi ? „nimic mai nociv pentru înviere decît nostalgia.” Cum de au putut dispărea animalele din grădina zoologică ? Știi bine că am controlat toate cuștile. niciuna nu fusese deschisă în ziua cînd a izbucnit absența. animalele nu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
n spa(iu. El a stabilit mai întîi modele de distribu(ie a populă(iei (n spațiul oră(ului dup( pozi(ia lor de clas(: boga(îi locuiesc (n vestul londonez, s(racii clasei muncitoare (n est. H(r(ile colorate indicau distribu(ia claselor sociale strad( cu strad(: de la clasele de jos, (n negru, pîn( la clasele (nalte, (n galben. Activit(tile industriale (i comerciale sînt concentrate sub form( de cerc (n apropierea centrelor de aprovizionare, a for(ei de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
toaletă cu trei oglinzi mobile și cu multe sertare. În fața ei se vedea un scaun rotativ de pian. Sertarele de la toaletă și de la dulapul de haine erau trase afară în felurite grade, și-n ele se vedeau, ca niște intestine colorate, ghemuri de panglici, cămăși de mătase mototolite, batiste de broderie și tot soiul de nimicuri de fată. Cutii de pudră numeroase, unele desfundate, flacoane de apă de Colonia destupate erau aruncate în dezordine pe masa de toaletă, ca într-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
un portativ tras ușor cu creionul. Văzând admirația lui Felix, Titi se crezu dator să-i arate și alte dovezi de industrie. Avea albume în care copia cu o caligrafie armonioasă fel de fel de poezii cu inițiale figurate și colorate. Legătura și cartonarea albumelor erau opera lui. În loc să-și cumpere hârtie de muzică, inventase un pieptene cu cinci picioare de creion cu care linia hârtia velină simplă. Își făcuse o cutie pentru păstrat desenele din carton lipit cu îngrijire cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
chip să-și procure "notele", spre a le copia în albumul său. Erau însă zile în care Titi refuza cu îndărătnicie orice propunere de deplasare, sub cuvânt că-i este urât. Atuncea ședea pe o bancă, ascuțind cu atenție creioanele colorate, tăcând cu desăvârșire. Aceste crize de apatie erau aprobate de Aglae ca dovezi de cumințenie, și când Felix invita pe Titi la plimbare și acesta refuza sub cuvânt că-i este urât, Aglae sărea: - Unde să se ducă băiatul, să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
În alte împrejurări Otilia ar fi râs, dar acum nu vedea și nu auzea nimic, nimic. După surtuc Aglae îi trase pantalonii, de la capătul de jos, cum ai scutura un sac, și bătrânul apăru în niște nădragi largi de stambă colorată, legați jos, în lipsa șireturilor rupte, cu bucăți de sfoară. - Poftim, observă Aglae, cu reproș, uite ce-nseamnă săn-ai o femeie de ispravă în casă! Așa te îmbrăcai tu altădată? Otilia dibuise în dormitor și găsise o cămașă de noapte, de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pentru a fi sloboziți în niște încăperi strâmte, de uluci spoite, putîndu-se foarte bine nimeri a fi ori bordeluri, ori lepozerie. Iar pehlivanii turci își jucau GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te plesnea peste fălci cu niște lănțișoare descântate, până în trei zile, picai. Ori într-o chiverniseală turbată. Ori în coșciug, din patru surceluțe împuțeai. Zbura și has-Satan, cam într-o dungă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
alunece, și dânsa, pe eleșteul lacrimilor ce o asaltau, - "Robin Ferguson Floyd, baronet de Twinwood... Pink în ghilimele... Londra, 27 iulie 1921..." Acum era aprilie. Se deslușeau muștele ce se storceau, izbindu-se și rupîndu-și șalele de ochiurile de geam colorat, în culori ce parfumau lumina, făcînd-o să se curbeze, precum niște sâni de rășină, în vecinătatea rețelelor de plumb, peste pieptul planturos al imitațiilor de vitralii. După ce-și interpretară pasajul de reculegere și tăcere la patru mâini, surorile se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Calomfirescu. 400 DANIEL BĂNULESCU Primul asalt al potopului, cu bobul mărunt și rotunjit ca al rulmentului, umflă și terciui tot ce însemna planșă, album, carton, pe o rază de 10 000 de metri. Dirijând, cu huiete de bande rulante, franjurile colorate ale așezămintelor siderurgice, fâșiile încocoloșite de apă ale imaginilor căminelor culturale, versetele mobilizatoare din gazete și din documentele de Partid, umplând, cu miile, gâtlejurile canalelor de scurgere, ținând și, cu fiecare ghiorțăitură, ștergând încă o dâră din îngrijorările Sinistratului, ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și după ce își salută profesoara îl ceru: - Dă-mi-l, te rog! El alegea mâțele, era expertul casei! Primi mâțul în brațe și începu examinarea sexului. Animalul nu se sinchisi și începu să toarcă. El se uita uimit la mâțul colorat multicolor, prototipul perfect al pisicii, exact cum îi plăcea; capul rotund, ochii mari și verzi, avea impresia că era un mic tigrișor tărcat, care începu să sforăie puternic. Dacă pisoiul toarce la cineva în brațe înseamnă că simte protecția prieteniei
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
îi scoteau peri albi, deși dacă își punea mintea așa era chimia. Se așterneau formulele pe tablă, substanțele se legau între ele, valențele se combinau în timp, nimic neprevăzut și toate se sfârșeau plauzibil, cu reacții care scoteau un fum colorat și un precipitat care ascundea ce se petrecea în realitate. Nu aveai voie să deviezi sensul unui electron, să amesteci o impuritate clasată că puteai provoca o reacție în lanț imprevizibilă, neplanificată și cine știe ce se putea întâmpla cu atomul care
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cu disperare din țigări în aerul sărat și curat al țărmului Mării Negre. Au alergat de zăpăciți pe plajă, au petrecut cu mai mult folos această oră decât să fi stat în clasă degeaba, să fi dormit sau zgâit la planșele colorate și cu schelete înfricoșătoare. Oricând elevul de la Mircea era dispus și mai ales tentat în timpul orelor când vremea prielnică îl îndemna să privească peisajul marin nesfârșit, zguduitor de monoton însă în permanentă frământare și mai ales că rămăseseră numai câteva
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
zvârcolirile din ce în ce mai intense< a început din nou furtuna! Începe să se întrezărească plaja galben-aurie, din întunecimea mării o șuviță subțire de lumină străbate întunericul la orizont. Încă puțin și va răsări soarele dar ei pleacă acasă cu pași obosiți. Rochița colorată n-o mai recunoaște în sclipirea zorilor însă ei nu-i pasă, îl consideră un sacrificiu minor. Sunt atât de multe scări până sus! Contează fiecare pas. Când au coborât considerau că nu se vor mai întoarce vreodată! Amăgitor de unde
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
plecat la București și a uitat-o. Peste doi ani, într-o seară era la restaurantul Stănică. Se renovase, acum ajunsese un restaurant elegant, condus de-un mandatar, cu ospătărițele îmbrăcate toate la fel, blonde, tinere, în rochii cu floricele colorate viu, prinse complicat în buchețele, pe fond bleumarin închis sau negru, imprimate pe un material deosebit, poate autohton fabricat la Integrata. Rochițele semitiroleze aveau din croială talia înaltă acoperită cu un șorțuleț fără sarafan, arătau splendid. Se perinda toată Constanța
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de vreme ce li se așezase circiuma în drum, era greu s-o ocolească. 13 Adusese un dulgher de-i făcuse rafturi și tejghea, și cu ce bani u mai rămăsese cumpărase câteva mese și scaune. Împodobise apoi lemnele vopsite cu hârtie colorată, tăiată pe margini cu foarfecele și atârnase la geam de două sfori sticle pline pe jumătate, să vadă curioșii ce fel de marfă vinde. Cărase cu Grigore nuiele și împletiseră împreună un șopru deasupra ușii. Acolo se tolăneau vara dinii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu se poate vorbi, spuse ea cu șiretenie. Dogarul clătină capul neîncrezător, apoi îi făcu loc. - Poftim. Intrară. Femeia roti ochii împrejur. Casa sclipea de curățenie. Lucrurile stăteau așezate la locul lor fiecare și pereții erau îmbrăcați în velințe grele, colorate. Ici-colo atârnau fotografii înrămate cu scoici și la răsărit, sub icoană, ardea o candelă de sticlă roșie, abia pîlpund. Mirosea a gutui ținute la căldură, și pe patul înalt, acoperit cu o cergă aspră, dormeau doi motani, care ridicară capetele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
deasupra, au pus o floare cât omul, cu petale de marmură. Jos, ucenicii lui înveleau stâlpii și bolțile cu plăci subțiri, lipindu-le cu ipsos, ușor de nici nu se vedea lucrătura. La firide, în margini, unde geamgiii puseseră sticle colorate, să îndulcească lumina, talianu scobea figuri de sfinți. Lucra cântând cu vocea lui puternică, și fetele zidarilor se luaseră de gânduri. Oftau lângă cratițe, mai ieșeau afară să privească. Așa tablou de bărbat nu mai pomeniseră. A stăpânit meșterul peste
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și pe risipit. Veneau cu niște muieri grase, nădușite, călcând prost în pantofii noi, de lac, cu tocuri scunde, după moda timpului, în rochii de batir sau de mătase neagră tivite cu stric, ce se mototoleau la căldură, cu mărgele colorate, de sticlă, pe gâturile groase, cu ochii pe bărbații lor, care soseau aghesmuiți, cu limba ascuțită, gata să le sară țandăra și să se supere. Aici se desfăceau case, se înnodau iubiri și-și pierdea cîte-o calfă tânără capul după
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
brațe întortocheate. În dreapta ușii era bufetul, o vitrină aurită, păzită de chelneri ageri. Aceștia serveau la repezeală, și împrejurul salonului se întinseseră mese, la care ședeau negustorii. Plin era. Lăutarii cântau pe o estradă cocoțată în fund, acoperită cu pânză colorată, și cei mai tineri dansau în mijloc, doi câte doi, săltând vesel din umeri și ocolindu-se cu grijă. Un fum des ieșea prin ferestre și pe o ușă mare de lemn alb. O dată s-a schimbat Didina. Parcă zgomotul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
el. Înăuntru mirosea a sulfină și dușumelele pocneau sub pași. Pe masa scundă Veta a văzut un teanc de cărți groase, cu coperți de piele și câteva ramuri înverzite de salcie, care parcă înveseleau locul. Pe pereți, chiriașul așternuse preșuri colorate și tablouri. Nu mai cunoștea odaia lor rece. Maică-sa o chemase să-i ajute la strânsul rufelor, și ea n-ar mai fi terminat. - Atunci ai dumneata grijă, încheiase domnu Procopie înțelegerea, mai faci curat din când în când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
străveziu ca o perdea. Deschidea geamurile și se apuca să măture. Pe urmă ștergea urmele de praf cu o cârpă umedă și silabisea titlurile cărților groase și grele, uitate deschise pe masă. Le răsfoia cu puțină spaimă și privea desenele colorate și explicațiile scrise într-o limbă străină. Într-o zi, Procopie se întorsese mai devreme și dăduse peste ea cu nasul în hârțoagele lui. - Bună ziua, spusese. Ce făceai aici? Te uitai la cărțile mele? Avea o voce plăcută de bărbat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gardul scund al oltenilor. În grădină se vedeau pepenii de mai rămăseseră, neculeși, galbeni, cu flori pălite, uitați între răsaduri, și verze vinete, cu foile scorțoase. Peste maidan, tinichelele ruginite luceau domolit în soarele de octombrie. Pe jos licăreau sticlele colorate, albastre și albe ale sifoanelor fărîrm'tate. Pe urmă, începeau buruienile, o adunătură întinsă de scaieți scuturați, crescuți în pământul sterp. Coborâră. De sus, abia se zărea fundul gropii, în care sclipea balta, înconjurată de trestii. Mergeau pe poteci știute
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mesele manglitorilor. Cîtiva -lau cunoscut pe Bozoncea și i-au dat bună seara. Starostele le-a răspuns vesel. Și-au făcut loc, alături, lângă o poartă care da în câmpul Chitilei, să poată fugi dacă era nevoie. Paraschiv citi afișele colorate, lipite pe gardul împletit: AICI CÎNTĂ ZAVAIDOC, CÎNTĂRET POPULAR DE ARII ȘI CÎNTECE NAȚIONALE. ÎNCURAJAȚI ARTIȘTII ROMÎNI! DACA BEI MORI, DACA NU BEI TOT MORI! DECI MAI BINE BEA CĂ VIATA E SCURTĂ! BORTOASA VĂ ZICE POFTĂ BUNĂ! CONSUMAȚI RENUMIȚII
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]