6,024 matches
-
permisiunea acordată de această conformare. Doar în lipsa acestei sintagme, doar în beneficiul pacientului care doar oferă și doar pentru cauzele cărora le este aplicabil Codul penal în vigoare, dispoziția legală ar putea fi interpretată ca având natura unei cauze justificative. Concluzionând, reprezentantul Ministerului Public a solicitat, în temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, admiterea sesizării prin care Curtea Militară de Apel București a cerut dezlegarea chestiunii de drept deduse judecății, respectiv dacă fapta medicului, care are calitatea de funcționar
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
infracțiunea de primire de foloase necuvenite sau cea de luare de mită, ci doar se înlătură caracterul ilicit al faptei prin care se primesc plățile sau donațiile efectuate de pacienți în favoarea angajaților unității sanitare în care a fost îngrijit pacientul. Concluzionând, Curtea Militară de Apel București a susținut că chestiunea de drept de care depinde soluționarea pe fond a cauzei de față, în ce privește infracțiunea de primire de foloase necuvenite, vizează excluderea răspunderii penale nu ca urmare a faptului că infracțiunea reținută
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
fundamental al sistemului de asigurări sociale român, și, observând că acesta era prevăzut, chiar dacă nu era menționat expres și în Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare, a concluzionat în sensul că aplicarea acestui principiu în privința persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității legii. 2.2. Regimul
DECIZIE nr. 10 din 25 mai 2015 referitoare la recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău privind incidenţa Deciziei nr. 19/2011 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cauzele care au ca obiect contestaţii împotriva deciziilor emise în temeiul Legii nr. 263/2010 , cu modificările şi completările ulterioare, prin care se soluţionează cererile de recalculare a drepturilor de pensie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263768_a_265097]
-
Medicină Legală Tulcea. La 5 martie 2008, cele două rapoarte de expertiză au fost confirmate de Comisia de control și avizare a actelor medico-legale din cadrul Institutului Național de Medicină Legală (în continuare, INML). 16. În raportul de expertiză medico-legală se concluziona că, în cazul lui Mircea Larie, cauza decesului o reprezenta înecul. Cadavrul prezenta hematoame și excoriații la nivelul capului și o plagă deschisă la nivelul unei palme, cauzată, probabil, de elicea bărcii în care acesta se afla în momentul decesului
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
nivelul unei palme, cauzată, probabil, de elicea bărcii în care acesta se afla în momentul decesului (perimortem) sau imediat după deces (postmortem). Însă nu aceste vătămări cauzaseră decesul. 17. Și în raportul de expertiză medico-legală referitor la Ionel Grigorov se concluziona că acesta decedase prin înec. Numeroase echimoze și excoriații la nivelul feței corespundeau unor urme de pulbere specifice tragerii cu o armă de foc, iar ruptura timpanului sugera că se trăsese cu arma de foc în apropierea urechii. Leziunile respective
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
s-a întocmit un certificat medico-legal și pe numele lui M.A. Acesta a fost completat la 19 septembrie 2007 și confirmat de Comisia de control și avizare a actelor medico-legale din cadrul INML la 18 aprilie 2008. În certificat se concluziona că M.A. prezenta leziuni care fuseseră cauzate de lovirea cu obiecte contondente și care au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale. 19. La 23 iulie și 1 august 2007, reclamanții au formulat plângeri penale în legătură cu decesul rudelor lor
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
fluvială a atestat, de asemenea, că nu existau restricții la circulație în noaptea respectivă pe acel canal și că viteza autorizată nu trebuia să depășească 40 km/h. 21. Un raport de expertiză tehnică navală întocmit în septembrie 2007 a concluzionat că era imposibil ca Mircea Larie și Ionel Grigorov să cadă din barca lor și să se înece. Acest lucru ar fi fost posibil doar dacă barca se răsturna, ipoteză contrazisă de declarația lui V.L.G. De asemenea, apa măsura doar
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
fuseseră cauzate de coliziune, ci de lovituri aplicate cu un obiect contondent. Raportul mai preciza că cele două bărci circulau cu aproximativ 20 km/h și că nu erau echipate pentru navigația pe timp de noapte. În fine, expertul a concluzionat că barca în care se aflau M.A. și V.L.G. fusese condusă în apropierea malului stâng al canalului și că s-ar fi putut evita coliziunea dacă barca ar fi fost condusă în apropierea malului drept al canalului. Coliziunea ar
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
pe timp de noapte întunecată și o temperatură de 23°C după o zi toridă. În aceste condiții, parchetul a considerat că cele două bărci se deplasau cu viteză mare (20-25 km/h, conform expertizei). De asemenea, expertizele medico-legale au concluzionat că Mircea Larie și Ionel Grigorov decedaseră prin înec și că plăgile prezentate de aceștia la nivelul palmei și, respectiv, la nivelul feței fuseseră provocate după ce survenise decesul, cel mai probabil prin acțiunea elicei propriei lor bărci. Parchetul a mai
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
șoc. Acestea ar fi putut provoca pierderea temporară a cunoștinței, favorizând înecul, însă în mod sigur nu au cauzat decesul. Nu era exclusă căderea pe un plan dur, în contextul unui accident naval. Referitor la Ionel Grigorov, Comisia superioară a concluzionat că leziunea de la nivelul mandibulei fusese cauzată fie de lovirea cu un obiect contondent, fie de un șoc. Aceasta ar fi putut provoca pierderea temporară a cunoștinței, favorizând înecul, însă în mod sigur nu a cauzat decesul. Nu era exclusă
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
respectivă. Parchetul a considerat că ipoteza căderii celor două victime în canal nu era contrazisă de concluziile reconstituirii faptelor, în timpul căreia cele două manechine nu căzuseră, din moment ce bărcile avuseseră o viteză redusă în raport cu cea din noaptea tragicului eveniment. Parchetul a concluzionat, în cele din urmă, în baza documentelor prezentate de autoritățile specializate, că M.A. nu încălcase nicio regulă în trafic cu barca și că, prin urmare, nu era vinovat nici de ucidere din culpă. 55. La 25 februarie 2013, procurorul
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
probelor obținute în cadrul procedurii. Reclamantul nu s-a constituit parte civilă în proces. 65. Prin rezoluțiile din 20 iunie 2011 și 28 februarie 2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus neînceperea urmăririi penale față de ambii procurori, concluzionând că procurorii își respectaseră obligațiile profesionale. Rezoluțiile au fost confirmate, în ultimă instanță, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 24 ianuarie 2012 și, respectiv, prin Decizia Curții de Apel Constanța din data de 26 iunie
HOTĂRÂRE din 25 martie 2014 în Cauza Larie şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265412_a_266741]
-
ci o acțiune în anularea unor adeverințe emise de reclamant, ce atestă creșteri salariale în temeiul unor hotărâri judecătorești, prin care s-a statuat inclusiv asupra înscrierii majorărilor salariale în carnetele de muncă ale pârâților, o parte a judecătorilor-raportori a concluzionat că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007 , cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de "indemnizație avută
DECIZIE nr. 23 din 29 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 7.340/97/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru cre��terea copilului în vârstă de până la 2 ani, în sensul de a stabili dacă drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind creşterile salariale de 2%, 5% şi 11% prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 se încadrează în sintagma de "indemnizaţie avută" şi trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265801_a_267130]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 3 martie 2003, precum și prevederile art. 11 din Cartea europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997 . 27.5. Se poate concluziona în sensul că unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, are dreptul de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București, având în
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
în timp ce primarului îi sunt comunicate pentru ducerea la îndeplinire a atribuției de punere în aplicare prevăzută de art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 . 45. În atare condiții, conform regulii de interpretare lex dixit quam voluit, se poate concluziona în sensul că rațiunea legiuitorului nu este în sensul recunoașterii dreptului unității administrativ-teritoriale, prin primar, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului București, întrucât, dacă ar fi
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
reclamanta a solicitat o nouă audiere a lui G.V., o confruntare cu aceasta și ascultarea părinților lui G.V. care, potrivit reclamantei, au asistat de mai multe ori la momentul în care a predat sumele în litigiu. 9. Expertul contabil a concluzionat că, întocmind și semnând în locul lui G.V. ordine de plată, reclamanta ar fi cauzat societății un prejudiciu de aproximativ 78 milioane de ROL, echivalentul a aproximativ 2.000 EUR. 10. Prin rechizitoriul din 24 aprilie 2002, parchetul a trimis-o
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Bobeş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256377_a_257706]
-
totodată, le-a făcut mai multe vizite la domiciliu pentru a-i da soției sale sume de bani. G.V. a fost prezentă la audieri în calitate de reprezentant al societății. 12. La solicitarea reclamantei, s-a dispus o nouă expertiză. Expertul a concluzionat că gestiunea societății, în lipsa lui G.V., nu a provocat niciun prejudiciu nici pentru societate, nici pentru asociați. 13. O a treia expertiză dispusă de instanță a ajuns la concluzia că prejudiciul se ridică la aproximativ 73 milioane lei, adică aproximativ
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Bobeş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256377_a_257706]
-
condamnată la o pedeapsă de 8 luni închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 2 ani și 8 luni pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și gestiune frauduloasă. Instanța a confirmat acuzațiile aduse de G.V. împotriva reclamantei și a concluzionat că aceasta din urmă a întocmit 19 ordine de plată în sumă totală de 78 milioane de ROL, sumă care nu a fost niciodată remisă asociaților societății și pe care și-a însușit-o. Reclamanta a fost condamnată să plătească
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Bobeş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256377_a_257706]
-
să poată fi coroborate, Curtea consideră că autoritățile interne nu au furnizat reclamantei elemente de natură să compenseze dezavantajele asociate admiterii ca atare a declarațiilor date de G.V. Prin urmare, având în vedere caracterul echitabil al procesului în ansamblu, Curtea concluzionează că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție, coroborat cu art. 6 § 3 lit. d). II. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 48. Potrivit art. 41 din Convenție, "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției
HOTĂRÂRE din 9 iulie 2013 în Cauza Bobeş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256377_a_257706]
-
imposibilitatea punerii în aplicare a unora dintre prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, perturbări ce sunt de natură a altera procesul educațional, ca urmare a imposibilității asigurării personalului didactic calificat în învățământul preuniversitar". Se concluzionează că, "având în vedere scopul urmărit de legiuitor atunci când a adoptat reglementarea criticată, impunerea condiției renunțării la pensie pe perioada în care personalul didactic rămâne titular apare cu atât mai puțin justificată". În cuprinsul sesizării se mai arată și că
DECIZIE nr. 397 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (7) şi art. 289 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
condusă de un procuror, a prelevat elemente de probă de la locul faptei. În aceeași zi, au fost dispuse expertize tehnico-științifice și medico-legale. 15. Autopsia efectuată la 19 septembrie 2006 de către medicii specialiștii de la Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici" a concluzionat că moartea fiului reclamantului a survenit la ora 3,15, în urma unei hemoragii interne și externe provocate de un glonț care a trecut prin vena jugulară stângă și a fracturat o vertebră cervicală. Același raport menționa un foc de armă
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
reținut că A.S. a apelat la serviciul de urgență la ora 3,23, pretinzând a fi un vecin. Procurorii au considerat că nu există nicio probă care să ateste refuzul polițiștilor de a-i acorda ajutor fiului reclamantului. Ei au concluzionat că polițistul a acționat în conformitate cu art. 34 și 35 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, nu cu intenția de a provoca decesul lui Adrian Cobzaru, ci doar de a-l aresta. 19. La 22 decembrie
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
o expertiză tehnică pentru a identifica urme suplimentare ale focurilor de armă trase la 15 iulie 2009 (a se vedea supra, pct. 26). Această expertiză, efectuată la 18 ianuarie 2011 de un expert chimist din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, a concluzionat că au existat urme suplimentare de foc de armă în cazul distanțelor de la 1 metru la 4,50 metri. 29. Prin Ordonanța din 20 iunie 2012, procurorul B.E. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a pronunțat scoaterea de sub urmărire penală cu privire la
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
32) și că legile nr. 218/2002 (privind organizarea și funcționarea Poliției Române) și 295/2004 (privind regimul armelor de foc și al munițiilor) nu au adus nicio modificare semnificativă a cadrului legislativ deja existent (supra, pct. 33-34). 50. Curtea concluzionează că, la fel ca în Hotărârea Soare și alții, legislația națională nu conținea, la momentul faptelor, nicio altă dispoziție care să reglementeze utilizarea armelor de foc în cadrul operațiunilor polițienești, cu excepția obligației de somație, și că aceasta nu includea nicio recomandare
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]
-
viața (a se vedea, mutatis mutandis, Alikaj și alții, nr. 47.357/08, pct. 66-77, 29 martie 2011), în contextul lipsei unor reguli clare privind folosirea armelor de foc de către forțele de ordine. 66. Având în vedere considerațiile precedente, Curtea concluzionează că, întrucât autoritățile române nu au demonstrat că forța potențial letală utilizată împotriva fiului reclamantului nu a depășit ceea ce era "absolut necesar", că era strict "proporțională" și că urmărea unul din scopurile autorizate de art. 2 § 2 din Convenție, răspunderea
HOTĂRÂRE din 25 iunie 2013 în Cauza Gheorghe Cobzaru împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255678_a_257007]