4,329 matches
-
alternativ, precum și alte cîteva amănunte indicate de el, îndreptățesc o asemenea presupunere. Dar e necesar să se facă un scăzămînt considerabil în ceea ce privește dimensiunile, incredibil de mari, pe care i le atribuie monstrului. Unii naturaliști care au auzit vag despre misterioasa creatură, o clasifică printre moluște, cu care pare într-adevăr să semene, prin unele detalii exterioare, dar numai ca un uriaș al tribului lor. Capitolul LIX SAULA Pentru a face mai ușor de înțeles scena de vînătoare pe care o voi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tu, Brutus?!“ Faptul că ideea de a mînca balenă le inspiră atîta scîrbă oamenilor uscatului, nu se explică, poate, doar prin grăsimea ei excesivă, ci și prin împrejurarea amintită mai sus și anume, că omul nu vrea să mănînce o creatură a mării, abia ucisă și cu atît mai puțin nu vrea s-o mănînce la lumina dată de grăsimea ei. Nu încape însă nici o îndoială că primul om care-a omorît un bou a fost socotit un ucigaș, poate c-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acestea păreau că-s înghițite și răsînghițite de aceeași gură, spre a fi scuipate din nou prin rana căscată la celălalt capăt. Și nu numai atît. Ar fi fost periculos să ai de-a face cu cadavrele și fantomele acestor creaturi. Un soi de vitalitate panteistă și generatoare părea să se ascundă în articulațiile și oasele lor, după ce erau părăsite de ceea ce s-ar putea numi viața lor individuală. Ucis și adus pe punte pentru a fi jupuit de piele, unul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi prevăzută cu acest palton călduros? E drept că în aceleași ape hiperboreene se pot găsi și pești excesiv de slăbuți, dar nu uitați că aceștia sînt niște pești cu sînge rece, lipsiți de plămîni, cu pîntecele ca un frigider - niște creaturi ce se încălzesc sub un aisberg, așa cum un drumeț se încălzește, pe vreme de iarnă, la focul unui cămin într-un han; pe cînd balena are, ca și omul, plămîni și sînge fierbinte, înghețați-i sîngele și balena va muri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
decît oamenii. De aceea, cu toate că mă simt prea puțin pregătit pentru o operă de pionierat, mă voi strădui să aplic la balenă aceste două semiștiințe. încerc totul și realizez doar ce pot. Din punct de vedere fizionomie, cașalotul este o creatură anormală: nu are, propriu-zis, nas. Și întrucît nasul este cea mai centrală și mai evidentă dintre trăsături, fiind poate factorul care le modifică cel mai mult și, în ultimă instanță, le determină expresia globală, s-ar părea că absența acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lemnul putred! Fiicele arcului nu-l pun pe fugă; pietrele din praștie se prefac în pleavă cînd dau de solzii lui. Ghioaga, în socoteala lui, e ca o trestie și de vîjîitul lăncii își bate joc“... Aceasta să fie oare creatura? Chiar ea? Pe semne că profețiile nu se împlinesc totdeauna, căci leviatanul acesta, cu coada tare ca o mie de coapse, se dăduse la fund ca să-și vîre capul sub munții de apă, spre a și-l feri de lăncile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cred în Dumnezeu-Tatăl, atotputernic, făcătorul cerului și al pământului”. Dumnezeu-Tatăl este atotputernic, nenăscut, nevăzut, de necuprins cu mintea, neschimbat și veșnic. El este Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului. Între Dumnezeu-Tatăl, creatorul lumii văzute și nevăzute, și creaturile Sale există o legătură intimă. Astfel, în prima parte a imnului Te Deum laudamus se înfățișează un grandios tablou al lumii văzute și nevăzute care aduce o neîntreruptă cântare de laudă și cinstire Tatălui ceresc: „Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și a rolului Său binefăcător și mântuitor; de aceea ereticii erau socotiți ca blasfemiatori ai lui Dumnezeu și stricători ai păcii și unității Bisericii. Sfântul Niceta, la rândul său, accentuează rolul ecumenic al Sfântului Duh care este Domn și eliberează creatura de robie, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care zice: „Domn este Duhul: unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea” (II Corinteni 3, 17). Duhul conduce la tot adevărul (Ioan, 16,13); El este Duhul înfierii (Romani 8,15), făcând pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
II Corinteni 3, 17). Duhul conduce la tot adevărul (Ioan, 16,13); El este Duhul înfierii (Romani 8,15), făcând pe oameni fii ai lui Dumnezeu și ai libertății (Galateni 4, 6-7). Duhul Sfânt sfințește și luminează. Fără El, nici o creatură nu poate să ajungă la veșnicie sau să fie numită cu adevărat sfântă. Niceta de Remesiana mai subliniază un aspect al lucrării ecumenice a Sfântului Duh, și anume, conlucrarea cu celelalte două persoane ale Sfintei Treimi, nu numai în Taina
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
esen? a problemei: �Ace? tia s�nt ni? te p? s?ri de prad? care, prin consens tacit, preg? tesc pieirea ?? rîi noastre. Ei creeaz? o atmosfer? resping? toare, o duhoare pestilen? ial? de hoituri. Din nefericire, pentru salvarea acestor creaturi corupte exist? o justificare teoretic? cu valoare de dogm? , adic? faptul c? trebuie s? consider? m aceast? drojdie dubioas? a oră? elor noastre drept temelia vie? îi na? iunii. Binecunoscută politic? de a crea urgent ? i cu orice pre? o burghezie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu s-ar fi putut dezvolta niciodat]. Așadar, nu este surprinz]tor c] viața conștient], ce izvor]ște dintr-un astfel de mediu, acționeaz], de fapt, mai mult în sens cooperativ decât competitiv. Iar dac] ne vom gândi la motivația creaturilor sociale, vom vedea clar c] motivațiile de cooperare confer] structura de bâz] a comportamentului lor. ÎI. Multe versiuni cunoscute ale mitului pseudodarwinist (deși nu toate) prezint] procesul de evoluție că pe o piramid] sau scar] care funcționeaz] cu scopul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât] grij] au de puii lor. Atunci ne este greu s] gândim urât pan] și despre un lup”. Tr]s]turi sociale precum grijă p]rinteasc], c]utarea hranei în grup și bun]tatea manifestat] reciproc arăt] clar c] aceste creaturi nu sunt, de fapt, primitive, exclusiv egoiste, ci ființe care și-au dezvoltat motivațiile puternice și speciale necesare pentru a crea și a menține o form] simpl] de societate. Cur]tarea reciproc], înl]turarea paraziților și protecția mutual] sunt acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste obiceiuri folosindu-și acele abilit]ți de control chibzuit și egoist pe care versiunea contractului social le consider] a fi mecanismul necesar îndeplinirii acestor acțiuni, deoarece ele nu posed] astfel de abilit]ți. Lupii, castorii, st]ncuțele și alte creaturi sociale, inclusiv toate rudele noastre primate, nu-și formeaz] societ]țile printr-un calcul viclean pornind de la o „stare a naturii” pe care Hobbes o numește un r]zboi primordial al tuturor împotriva tuturor. Ele sunt capabile s] tr]iasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acceptare prietenoas]. Îngrijirea cu devotament a puilor, însoțit], adesea, de renunțarea la hrană proprie, este frecvent] și, adesea, împ]rt]sit], pe lang] p]rinți, si de alți membrii ai grupului. (Poate fi considerat] drept matricea original] a moralei.) Unele creaturi, îndeosebi elefanții, adopt] puii orfani. Protejarea celui slab de c]tre cel puternic este fireasc] și exist] multe exemple dovedite de cazuri în care ap]r]torii au pl]țiț cu viața pentru aceasta. P]s]rile b]trâne și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste conflicte astfel încât viețile lor aib] un curs relativ coerent și continuu. În acest scop, noi fix]m priorit]țile între diverse țeluri, iar acest lucru înseamn] s] accept]m principii sau reguli permanente. (Desigur, nu e clar dac] alte creaturi sunt total lipsite de reflecție, întrucât o mare parte a reflecției noastre este nonverbal], dar nu într] în aceast] discuție situația lor. Pentru mai multe detalii despre situația primatelor foarte complexe, vezi Desmond, 1979). Darwin a ilustrat diferența dintre dilemele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care o recunoaștem ca fiind de inteligent]. (Ne-ar fi de enorm ajutor dac], de exemplu, am putea auzi balenele vrobind...) Trebuie, pur și simplu, s] compar]m cazurile. Cât de adecvate par aceste tr]s]turi la alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lumin], nu doar ca o asigurare pentru viitor, ci și ca recunoștinț] pentru amabilitatea ar]țâț] în trecut, decurgând firesc din afecțiunea care o însoțește. Nu exist] nici un motiv că acest lucru s] nu fie la fel de valabil și pentru alte creaturi sociale. Este foarte adev]rât c] aceste predispoziții limitative trebuie - și sunt treptat - corectate în mod sistematic prin recunoașterea unor îndatoriri mai largi pe m]sur] ce se dezvolt] morală uman] (vezi Singer, 1981). Totuși, aceast] l]rgire a perspectivei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egoismului, iar pe de alt] parte, aroganță la fel de nefondat], moralizatoare care tinde s] transforme întreaga origine a ființelor umane ca specie terestr] de primate într-un fapt de neconceput. Ea nu asociaz] morală uman] cu nimic din ceea ce posed] alte creaturi sociale. Este întotdeauna o eroare („eroarea genetic]”) s] compar]m un produs cu sursa de la care provine - s] spunem c] „floarea nu este decât p]mânt organizat”. Morală n]scut] din aceast] matrice este ceea ce este. Referințe Darwin, C.: The
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultural pe care p]rinții o aveau asupra copiilor lor). Egalitarismul economic, încurajat de tendința egalizatoare a valoriz]rii schimburilor, era promovat și de teologia G/wi care susținea c] lumea și resursele ei, împreun] cu oamenii și toate celelalte creaturi, sunt proprietatea lui N!adima, creatorul. Lucrurile puteau intra în proprietatea oamenilor numai dup] ce erau culese, vânate sau f]cute și era un afront la adresa lui N!adima (semnul exclam]rii reprezint] o consoan]) s] iei din natur] mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale acceptate era teamă de Judecată de Apoi. Interzicerea cruzimii asupra animalelor, un principiu etic neobișnuit în lumea antic], are la bâz] credință egiptean] c] atunci cand Ptah, zeul creator al Memphisului, a dat viat] ființelor prin cuvântul s]u, toate creaturile au devenit manifestarea divinului. Toate acestea, inclusiv ceilalți zei, erau proiecții ale lui Ptah. Astfel, egiptenii își imaginau c] toate creaturile lumii l]udau soarele care r]s]rea în fiecare zi, la fel cum f]cea fiecare egiptean în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bâz] credință egiptean] c] atunci cand Ptah, zeul creator al Memphisului, a dat viat] ființelor prin cuvântul s]u, toate creaturile au devenit manifestarea divinului. Toate acestea, inclusiv ceilalți zei, erau proiecții ale lui Ptah. Astfel, egiptenii își imaginau c] toate creaturile lumii l]udau soarele care r]s]rea în fiecare zi, la fel cum f]cea fiecare egiptean în parte. Mai mult, unii zei luau chip de animal. De exemplu, Thoth putea fi babuin sau ibis, animalul sacru al zeiței
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al zeiței Bast era pisică, Tauret era zeița-hipopotam, Sebek era crocodil ș.a.m.d. Lista animalelor sacre era lung], incluzând vulturul, rândunica, broasca-țestoas], scorpionul, șarpele ș.a.m.d. În ciuda respectului și a venerației pe care le manifestau fâț] de aceste creaturi (unele erau mumificate), egiptenii nu ezitau s] le folosesasc] drept hran]. Dar pentru c] animalele erau prețioase și deoarece egiptenii venerau viața, era de așteptat ca oamenii s] trateze și alte creaturi cu respect, iar în cazul animalelor domestice, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
venerației pe care le manifestau fâț] de aceste creaturi (unele erau mumificate), egiptenii nu ezitau s] le folosesasc] drept hran]. Dar pentru c] animalele erau prețioase și deoarece egiptenii venerau viața, era de așteptat ca oamenii s] trateze și alte creaturi cu respect, iar în cazul animalelor domestice, cu bun]țațe, deoarece comportamentul fâț] de animale era inclus printre acțiunile care urmau s] fie judecate în viața de apoi. Desigur, unii erau sceptici în privința vieții de apoi promise. La petrecerile date
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de construcții pan] la nebunie și pierderea rațiunii. Toate acestea erau lipsite de semnificație. Într-adev]r, soarta oamenilor, fie ei înțelepți sau lipsiți de judecat], fie buni sau r]i, era perceput] că nefiind deloc diferit] de cea a altor creaturi (Eccl. 2.14-16; 3.18-21; 7.15; 8.8). Sensul vieții a r]mas un mister (Eccl. 8.17). Așadar cum ar trebui s] tr]iasc] oamenii? Qoheleth recomand] acceptarea destinului care le este h]r]zit și, asemenea hangitei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
17.14), precum și „bun]starea tuturora” și „dorința binelui pentru fiecare creatur] în viat]” sunt subliniate în Gita (3.20; 5.25). Modelul unei persoane etice descrise în Gita este, redat prin cuvintele lui Krishna: lipsit de ur] împotriva vreunei creaturi, prietenos și plin de compasiune, lipsit de setea de st]pânire și mîndrie, egal în fericire și am]r]ciune... cel care nu depinde de nimic, este dezinteresat, f]r] griji... și cel care nici nu ur]ște, nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]