10,969 matches
-
în revistă câteva dintre aceste modalități și condiții de învățare creativă în opinia cercetătorilor români, fără a omite, însă, menționarea și a unor contribuții majore străine din literatura de specialitate a domeniului, literatură bogată tocmai datorită înțelegerii importanței deosebite a cultivării în școală a creativității. Ioan Nicola (12, p. 187) insistă chiar asupra acestui aspect, considerându-l un deziderat pentru orice societate modernă:. După același autor, esența strategiei educaționale constă în centrarea ei pe dezvoltarea personalității creatoare a elevilor, presupunând două
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a stilului de muncă al fiecărui profesor rămâne o caracteristică majoră a învățământului, demonstrată convingător și de eșecul încercărilor de a înlocui persoana sa prin aparaturi electronice foarte sofisticate. De aceea, la profesor trebuie să apelăm în primul rând pentru cultivarea creativității în școală, realizând acest lucru în două orizonturi de activitate: în contextul disciplinelor de învățământ (contribuind, însă, personal la adaptarea unor cerințe ale programei la specificul creativ al elevilor) și, mai ales, în orizontul desfășurării manifestărilor artistice și culturale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
combinatorie și de a sesiza cu ușurință relațiile esențiale, spiritul critic, inițiativă, intuiție și deschidere spre experiență, atitudine interogativă, perseverență, încredere în sine, nivel de aspirație ridicat, dorință de prestigiu, tendința de dominare, idei întreprinzătoare, neașteptate, ieșite din comun. Instituirea cultivării și stimulării creativității ca o cerință majoră a școlii implică, pe lângă cunoașterea trăsăturilor acesteia, și aplicarea diferențiată, pe grupuri de elevi, precum și pe individ, a tehnicilor și metodelor de dezvoltare a creativității (acolo unde aceasta se demonstrează), dar și de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la rândul lor, scriitori de valoare. Este cazul lui Ion Creangă, după întâlnirea cu Eminescu, și al lui Panait Istrati, după întâlnirea cu Romain Roland. Aptitudinile înăscute pentru literatură, trecând peste excepții de genul celor de mai sus, presupun, desigur, cultivarea lor atentă. După cum am mai subliniat și în alte părți ale lucrării de față, școala a avut, în general, eșecuri în această privință. Cel mai important lucru în formarea viitorului scriitor l-a constituit bagajul său de lecturi, mai ales
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de culoare negru. în aceste împrejurări, centrul Brădești se apropia de desființare, mai ales după ce a dispărut și clasa Școlii Populare de Arte, înființată în 1985. Satul Pogonești, din comuna cu același nume, prezintă o serie de particularități benefice pentru cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de artă a lemnului, prezentând toate aspectele artistice care ilustrează o anume stare de spirit în care predomină religiozitatea. Deși simbolurile creștine sunt evident puse în prim plan, frumusețea, în ansamblu, se datorează respectării celor mai vechi tradiții, de aici cultivarea simbolurilor și motivelor de ordin solar în fiecare dintre creațiile sale. Ticu Ungureanu a reușit să transmită preocupările sale unui număr deja important de foarte tineri începători, ceea ce garantează conservarea artei lemnului la Epureni. ELEMENTE DE INDUSTRIE CASNICĂ Satul românesc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
scop: a) motivarea elevilor și profesorilor pentru a se implica în proiecte de educație muzeală, b) obținerea sprijinului unor instituții, organizații, fundații și mass-media pentru derularea proiectului. 3) Crearea de relații interculturale pentru consolidarea propriei identități și a identității europene, cultivarea atitudinii pozitive și acceptarea diversității culturale a Uniunii Europene, dezvoltarea toleranței și respectului față de ceilalți prin promovarea unor colaborări și parteneriate cu școli și muzee europene. 4) Promovarea moștenirii culturale a fiecărei țări, a dialogului intercultural pentru îmbogățirea cunoștințelor despre
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
muncii și a carierei: conștietizarea importanței autocunoașterii în vederea unei orientări școlare și profesionale adecvate, dezvoltarea interesului față de propria persoană și propriul viitor, responsabilitatea în luarea unei decizii corecte privind viitorul său, încurajarea curiozității, a spiritului de explorare și de interogare, cultivarea sensibilității și a expresivității, în scopul împlinirii personale și a promovării unei vieți de calitate. Parteneri: 1) Facultatea de Fizică, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași, 2) Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, Iași 3) Agenția Județeană de Ocupare a Forței de
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
atenția și activit atea: înființarea de complex-uri agro zootehnice pentru creșterea ovinelor, având în vedere întinderea mare de pășune de care dispune comuna; înființarea de puncte de prelucrare a materii lor prim e din zootehnie; înființare de livezi pentru cultivarea cireșelor, vișinelor și a viței de vie; înființarea de puncte de prelucrare a fuctelor și viței de vie; extinderea rețelei de gaz metan; iluminatul public și rețele de alimentare cu apă; înf iințarea unui campus școlar la școala Cotnari prin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vin de la Cotnari ori din orice parte a locurilor, că Cotnariul era centrul și a altor localități... Arheologic, existența localnicilor ne duce cu mulți ani în urmă și ne sugerează că suntem oamenii acestor păm ânturi, nu odată cu apariția și cultivarea viței de vie, ci mult mai demult, de când dacii erau tineri, tineri, și, poate, și mai din urmă... De atunci se tot construiește. De Domnitorii lor și de mai bogații locurilor. Cutez să cred, intrând în contrazicere cu istoricii, că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în alte manuale, a unor informații de pe diverse site-uri. Nicoleta Marinescu a demonstrat încă o dată că altruismul și nu orgoliul este necesar într-o profesie, mai ales în biblioteconomie, unde obiectul învățării nu este numai organizarea cărților, ci și cultivarea spiritului lor, care nu poate fi decât generos umanist, dedicat „paznicilor” cunoașterii și progresului omenirii în general. Cartea Nicoletei Marinescu apare în momente grele de criză, în care, incredibil, mulți copii renunță la școală, multe biblioteci își restrâng bugetele de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
intui și concepe cu îndrăzneala ineditul, frumosul este neobosita, maleabila și nealterata. Pentru a crea o relație de comunicare între obiectul estetic și subiectul receptor este necesara inițierea prin educație, în sensul perceperii și trăirii mesajului estetic, al stimulării și cultivării instinctului pentru frumos. Prin educație se formează modul de a reacționa la mesajul estetic, modul de a simți și gândi al copilului. Contactul cu esteticul din natură, arta, societate conduce la formarea unei conduite estetice, conduită care în ultimii ani
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
că gustul nu se discută, dar se educa. Educația artistică vizează doar frumosul din opera de artă. Din punct de vedere al finalităților, educația estetică își propune formarea receptivității și creativității estetice, pe când educația artistică are în vedere dezvoltarea și cultivarea capacităților creative în registrele metodice, specifice fiecărei arte. Educația estetică se desfășoară cu preponderenta, sub foma unor activități teoretico informative, pe când educația artistică se derulează mai mult pe un proiect practic-aplicativ. 1.3 Obiective ale educației estetice Literatura de specialitate
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Fiecare persoană ajunge la un comportament estetic individual și propriu, la un anumit stil de viață. A doua categorie de obiective ”vizează copii cu aptitudini deosebite în diverse domenii ale esteticului.În cazul acestor copii,școala își propune: -identificarea și cultivarea aptitudinilor estetice;-formarea deprinderilor și abilităților cerute de specificul creației fiecărei arte în parte;însușirea tehnicilor de exprimare artistică;-cultivarea stilului individual, a originalității”(M. Momanu,2002,p.79). Considerăm că aceste obiective se adresează tuturor elevilor, dar ele se
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
cât și în afara ei; ■ serbări școlare cu design vestimentar, realizat de elevi împreună cu părinții într-o activitate comună; ■ realizarea performanței la orele de limbă română, educație plastică și muzica. Prin organizarea, pregătirea și desfășurarea serbărilor se vor obține: formarea și cultivarea simțului și gustului estetic; receptarea unor mijloace de bază scenografice și coregrafice care vor contribui în înțelegerea genurilor de factură culta (opera, opereta, balet, teatruă, una din finalitățile educației estetice; perfomanțe artistice de recitare, de interpretare dramatică, coregrafica și muzicală
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
acesteia, factorii ce influențează creativitatea, etapele procesului creativ și contextul prielnic unde creativitatea se poate dezvolta - educația estetică. Educația estetică și în special cea artistică își propune prin obiectivele sale, dezvoltarea capacității de a crea valori estetice prin: identificarea și cultivarea aptitudinilor artistice, formarea deprinderilor și abilităților cerute de specificul creației în domeniul artelor, însușirea tehnicilor de exprimare artistică, cultivarea stilului individual, a originalității, formarea gustului estetic. Aceste obiective operaționalizate în funcție de domeniile educației artistice au constituit repere în dezvoltarea creativității. În
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
estetică și în special cea artistică își propune prin obiectivele sale, dezvoltarea capacității de a crea valori estetice prin: identificarea și cultivarea aptitudinilor artistice, formarea deprinderilor și abilităților cerute de specificul creației în domeniul artelor, însușirea tehnicilor de exprimare artistică, cultivarea stilului individual, a originalității, formarea gustului estetic. Aceste obiective operaționalizate în funcție de domeniile educației artistice au constituit repere în dezvoltarea creativității. În sens particular, creativitatea estetică nu este decât o altă denumire pentru creativitatea artistică. De aceea, cunoașterea principiilor educației estetice
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
strivirea învelișului vegetal. Astfel, covorul vegetal dispare treptat, suprafețele decopertate fiind mult mai sensibile la eroziune și degradare. În prezent, la nivel global există o preocupare generală de salvare a vegetației prin limitarea pășunatului intensiv, plantarea de perdele forestiere și cultivarea de specii de plante rezistente la secetă și la temperaturi ridicate. Supraexploatarea resurselor oceanice Multă vreme omul a avut concepția total greșită că mediul acvatic este o sursă inepuizabilă de resurse biologice, cu ecosisteme capabile de o mare productivitate. Prin
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Dunării sunt extrem de complexe. Cea mai gravă consecință a indiguirilor este diminuarea severă sau chiar anularea pe suprafețe mari a rolului Luncii inundabile, prin izolarea fluviului de zona lui inundabilă. Activitățile umane de genul îndiguirilor, urmată de defrișare și desecare, cultivarea terenurilor, practicarea pisciculturii intensive, a zootehniei, construirea de drumuri, canale de irirgare și drenare, acționează ca factori perturbatori asupra ritmului desfășurării proceselor esențiale de la nivelul diferitelor compartimente ale ecosistemului, afectând în același timp interacțiunea dintre diferitele tipuri de ecosisteme în cadrul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
de apărare. Datorită gândirii tactice, procesele rapide de analiză, comparație, sinteză și decizie care au loc în scoarța cerebrală, se materializează prin fluxul nervos continuu în executarea celor mai potrivite și eficiente procedee tehnice. Dezvoltarea gândirii tactice se realizează prin cultivarea la jucători a spiritului de anticipare și selecționare a situațiilor ivite în urma declanșării acțiunilor tactice proprii și ale adversarului. Trebuie să subliniem că exercițiul de gândire al fiecărei execuții tehnice duce la încărcarea acesteia cu conținut tactic, proces desfășurat pe
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de apărare. Datorită gândirii tactice, procesele rapide de analiză, comparație, sinteză și decizie care au loc în scoarța cerebrală, se materializează prin fluxul nervos continuu în executarea celor mai potrivite și eficiente procedee tehnice. Dezvoltarea gândirii tactice se realizează prin cultivarea la jucători a spiritului de anticipare și selecționare a situațiilor ivite în urma declanșării acțiunilor tactice proprii și ale adversarului. Trebuie să amintim că exercițiul de gândire al fiecărei execuții tehnice duce la încărcarea acesteia cu conținut tactic, proces desfășurat pe
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
din lateral; aruncarea greutății u elan; b) materiale: cerc de aruncare (D = 2,132 m) zonă de recepție de 15-20 m; ile de 1-6 kg; ruletă (10-20 m); nivelator, mătură, greblă; c) psihologice: dorința de a arunca cât mai mult; cultivarea spiritului de trecere și de autodepășire; cultivarea capacității de concentrare; exprimarea apacității de forță maximă și de afirmare în raport cu ceilalți; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică prezentată anterior; * strategia didactică: metodele de predare - învățare: cele prezentate la săritura
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
materiale: cerc de aruncare (D = 2,132 m) zonă de recepție de 15-20 m; ile de 1-6 kg; ruletă (10-20 m); nivelator, mătură, greblă; c) psihologice: dorința de a arunca cât mai mult; cultivarea spiritului de trecere și de autodepășire; cultivarea capacității de concentrare; exprimarea apacității de forță maximă și de afirmare în raport cu ceilalți; d) timp didactic alocat: 10-25 minute. * linia metodică prezentată anterior; * strategia didactică: metodele de predare - învățare: cele prezentate la săritura în lungime; mijloacele: sistemul de exerciții și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și reprezentări imagistice ale acestora pentru a sublinia caracterul practic-aplicativ al cunoștințelor matematice. În cadrul orei de matematică elevii învață că același conținut concret poate avea valoare și poate fi valorificat și ca suport în formarea noțiunilor matematice. S-a urmărit cultivarea interesului și a motivației pentru studiul și aplicarea matematicii în contexte variate. La cunoașterea mediului, activitățile de învățare au vizat dobândirea de cunoștințe referitoare la utilitatea obiectelor din sala de clasă, dar și caracterul practic-aplicativ al conținutului transmis: amenajarea colțului
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]