KorAP: Find »[drukola/base=dac & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...166 167 168 ...178 >

4,428 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

liber de dup?? amiaz? remarcau c? aerul din zona Tours este �at�ț de dulce �nc�ț practic te adoarme... � Atmosferă această a fost consacrat? de expresia: �Mai bine Hitler dec�ț Blum! � Echivalen? îi din Anglia ai acestor oameni ? tiau c? chiar dac? englezii vor c�? tiga iminentul r? zboi, Imperiul Britanic nu va supravie? ui. Cuv�ntul la ordinea zilei era �mp? ciuitorismul. Iorga era partizanul �mp? ciuitorismului (deoarece �mp? ciuitorii� nu voiau s? tulbure starea de fapt din Rom�nia, iar un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de soart? se referea el128. Iorga scotea �n mod inteligent din discu? ie problemă sprijinirii de c? tre Mussolini a revizionismului maghiar, afirm�nd c? �Mussolini d? dovad? de iște? ime spun�nd toate acestea, iar ungurii s�nt pro? ți dac? �l cred�129. �n noiembrie 1932, Fran? a ? i URSS au semnat un pact de neagresiune. Dup? venirea lui Hitler la putere, Mica Antant? a c? p? tat un caracter formal ? i a fost relativ �nlocuit? un an mai ț�rziu (�n februarie

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
o speran?? ? i mai himeric? de a se folosi de Mussolini �mpotriva revizionismului maghiar. A?a c? �zig? zag�? urile lui sentimentale ? i fanteziste vor continua s? se manifeste. Chiar ? i Partidul Na? ionalist Democrat al lui Iorga continuă s? existe, chiar dac? nu mai primea nici un vot. Locul �n Senat �i era acordat automat; era ascultat cu respect, �ntruc�ț, la urma urmei, era ��nv??? torul na? iunii�. A continuat ? i r? zboiul Stere, cer�nd Senatului �n 1934? 1935 s?? l judece pe acesta pentru (presupusa) tr

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mare, Iorga a cerut �nc? din 1933 instituirea unui �regim creativ�. El explică limpede c? nu? i pas? dac? acest regim creativ era bazat pe o singur? persoan? sau pe Parlament 148. ?i afirmă c? va sprijini chiar ? i �mp? ciuitorismul dac? acesta ar men? ine stabilitatea intern? , iar pe plan extern ar garanta perpetuarea sistemului de la Versailles. Dar nu avea s? fie a? a. �n prim? vară lui 1937, Chamberlain, arhitectul �mp? ciuitorismului, a devenit prim? ministru al Angliei. Iorga sprijinea politică

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i limba na? ional?. Giurescu �? i amintea c? , �n 1927, �n prezen? a sa (de fă?? fiind ? i Gheorghe Br? tianu ? i Grigore Nandri?) , atunci c�nd s? a ridicat problema veridicit?? îi istorice, Iorga a spus: �Ce valoare are adev? rul dac? trebuie s? ap? r interesele ?? rîi mele? �164 Orice am crede despre credibilitatea lui Giurescu, remarcă această putea foarte bine s? fi fost rostit? de Iorga. Ea se �nscrie perfect pe linia �Legii supreme� a lui Eminescu. Primul num? r al

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nici o lege care s? asigure succesiunea liniar? �n principatele rom�ne ? i erau foarte multe controverse �n leg? tur? cu originea lui Mihai Viteazul, cu ac? iunile, motiva? iile ? i contactele lui cu structura greceasc? a puterii de la Constantinopole sau cu faptul dac? a fost sau nu un instrument al oligarhiei boiere? ți din Oltenia. Iorga avea mai pu? ine probleme cu medievistul Br? tianu, indiferent de nivelul la care se aflau acestea. Replică lui Iorga la provocarea Noii ? coli de istorie a

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
maghiar, istoria ? i realiz? rile acestuia�. Respectul lui fă?? de istoria ungurilor era �ns? limitat. �i respectă pe R�c�czi ? i pe al? i eroi maghiari, dar vorbe? te uneori �n termeni foarte negativi despre contribu? ia istoric? a ungurilor. Dar chiar dac? Iorga manifestă respect pentru realiz? rile istorice ale ungurilor, ace? tia, mai ales ungurii din Transilvania, nu prea aveau nevoie de respectul lui. Ceea ce voiau ei (că ? i rom�nii!) era Transilvania. Teoria istoric? a lui Iorga asupra Transilvaniei urmeaz

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
A?a c? rom�nii, �ntr? un fel sau altul, trebuie s? se fi aflat aici �naintea celorlal? i. Nu a existat niciodat? un decret care s? le garanteze colonilor rom�ni stabilirea �ntr? un num? r at�ț de mare. Chiar dac? , pește pu? în timp (p�n? ? i conform izvoarelor maghiare), num? rul lor mare �n Transilvania va fi recunoscut oficial. Fire? te, atunci c�nd ungurii au ajuns �n Transilvania, nu au g? sit aici nici state, nici oră? e latine sau de orice

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
semnalul. Trei s? pt? m�ni, dou? luni mai ț�rziu sau dup? o perioad? ceva mai �ndelungat? , omul acesta devenea nazist. Era prins �n angrenaj, admitea totul, devenea rinocer�3. Doar cei care au tr? it �n ace? ți ani fatidici, chiar dac? doar prin intermediul amintirilor de zi cu zi ale rudelor ? i prietenilor, au o viziune asupra evenimentelor care s? au petrecut atunci. Aproape la fiecare c�teva s? pt? m�ni, vreun oarecare agresor decis era �condus� undeva, �nso? it de o muzic

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
mult prea mul? i �m�ntuitori�, adolescentul se arunc? cu capul �nainte, �ucide, este ucis sau sf�r? e?te �n �nchisoare�. P? cat de el ? i de Rom�nia, pe care acest tineret �o iube? te, dar nu ? ție cum s? iubeasc? �. �Chiar dac? tinerilor nu le place�, ad? uga Iorga, �guvernul va urma o politic? str? în? �. Nu este de mirare c? Iorga tr? gea concluzia c? �a deveni nepopular devine uneori o datorie�13. Toate aceste admonest? ri nu constituiau dec�ț un corolar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
adus? pe tapet �n ultimii ani ai vie? îi lui Iorga. Efectele cumulate ? i exasperante ale acestui fapt asupra oricui (? i mai ales asupra lui Iorga!) nu pot fi trecute cu vederea. Devenea imperativ pentru Iorga s? contracareze acest torent de noroi dac? voia s? joace un rol politic, ceea ce el a ? i f? cut. �n alegerile urm? toare, Iorga se va alia cu regele, cu liberalii ? i cu cuzi? ții, �ntru ap? rărea regimului atacat de partizanii lui Maniu ? i de Legiune. Acest

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fă?? de Iorga toat? simpatia pe care o putea atrage acesta. Mai era ? i prietenul s? u Tiktin, b? tr�nul pe care Iorga voia din tot sufletul s?? l ajute ? i �n numele c? ruia apelase la rege. Dar, chiar dac? Tiktin avea foarte mari merite �n domeniul filologiei rom�ne ? i vorbea perfect rom�ne? te, Iorga voia s?? l duc? la ? coală lui din Fran? a ? i nu s? ob? în? un post pentru el �n Rom�nia. �n iulie 1939, lui

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? rupem rela? iile cu ea dec�ț s? accept? m!� Iorga l? a avertizat pe rege c? , din cauza sistemului partinic, Rom�nia se deplaseaz? spre dreapta �cu iu? eala unor căi �n galop�. L?a �ntrebat pe rege ce s? ar �nt�mpla dac? Legiunea ar avea de cinci ori mai multe locuri �n Camer? la alegerile urm? toare? Acesta a replicat c? nu inten? ioneaz? s? devin? o ? tampil? de cauciuc. Asemeni tuturor celor din Lumea a Treia, Iorga admira �ns? eforturile �n direc? ia

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
grup amestecat: na? ional-?? r? ni? ții, Legiunea, neoliberalii ? i chiar ? i partidul evreilor. Scopul regimului era stoparea Legiunii ? i a lui Maniu. Dr. Angelescu ? i Costinescu l? au rugat pe Iorga s?? i sus? în? pe liberali �n campania electoral?. �?i dac? Codreanu face campanie cu revolverele? � i? a �ntrebat el pe politicienii liberali. A primit un r? spuns elocvent: �Vom face la fel ca el, iar noi avem mitraliere�34. Aliat cu regele (care, la r�ndul lui, era aliat cu goga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
onoare sau pur ? i simplu fă?? de moralitate, �ncerc�nd s? ? în? cont �n primul ? i �n ultimul r�nd de Rom�nia, Iorga a f? cut c�teva compromisuri nepl? cute. Proces �n cadrul c? ruia te po? i inevitabil compromite, chiar dac? respec? i �Legea suprem? � a lui Eminescu. Iorga �i prezenta �ntotdeauna pe evreii occidentali (mai ales pe cei din Fran? a!) ca exemplu demn de urmat pentru evreii din Rom�nia. �n noiembrie 1937, atunci c�nd Iorga a plecat la Sorbona că

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de ofi? erii simpatizan? i ai Legiunii, constituind deci o garan? ie a ordinii. Dar el nu permitea că armata s? fie folosit? sau manipulat? , mai ales �n scopuri politice. Dup? p? rerea lui C? linescu, Antonescu putea fi urnit din loc numai dac? activitatea legionarilor ar constitui o amenin? are la adresa securit?? îi na? ionale. Deocamdat? , Legiunea nu reprezenta o astfel de amenin? are. Lipsit de sprijinul lui Antonescu, C? linescu �? i expunea mai departe principiile g�ndirii sale: �Dac? , �n situa? ia actual? , proced

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tr? un asemenea vid, Ortodoxia ar fi putut avea un rol firesc, dar (dup? p? rerea lui Iorga) credin? a ortodox? a Legiunii era o �n? el? torie. Iorga consideră c? acest rom�na? pierdut ar fi fost fericit chiar ? i dac? era min? it. Reformele trebuie �ns? s? vin? de sus ? i s? fie inspirate de suflete mai m? re? e dec�ț cele ale legionarilor. Toat? lumea trebuia s? fie al? turi de rege. Iorga a reprodus facsimilele scrisorii lui Codreanu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
violen? ei. �n schimb, Iorga vedea o pățim? brutal? , o poft? de c�? tig ? i un exhibi? ionism ur�ț, �n mijlocul urletelor isterice ale gloatei. �Lipse? te Dumnezeu, Dumnezeu ? i Zeus au r? mas pe Olimp�. �ntreba ulterior �n b? taie de joc dac? sportivii pretind eventual c? ridic? standardele morale ? i culturale. Sportivii din zilele noastre nu s�nt cei din antichitate! Drept dovad? nasurile sparte ? i capetele dezmembrate. �S?? i �ndep? rt? m din ? coli ? i universit?? i!�119. Dup? ? aizeci sau optzeci

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
pentru care era gata s? fac? orice sacrificiu. S?a spus c? nu po? i dec�ț s? fii crucificat pentru credin? a ta. Autorul c? r? îi de fă?? i?a �ntrebat pe doamna Liliana ? i pe al? i membri ai familiei dac? Iorga s? a g�ndit s? plece peste hotare ? i s? fondeze o reprezentan?? sau un guvern rom�nesc �n exil �n Occident. �n fond, el reprezenta o alternativ? mai serioas? dec�ț cei care �ncercau s? men? în? deschise contactele cu prietenii occidentali

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
eferici? îi ace? tia trebuie s? fie pl? ți? i!� Fie ce? o fi! �, repeta Iorga aproape monoton. Da, dar cum? �n V? lenii plini de legionari, ace? tia exercitau presiuni penibile asupra lui Iorga din cauza acestor salarii nepl? țîțe (chiar dac? lucr? torii tipografiei lui Iorga erau cumin? i ? i r? bd? tori). Iorga speră s? adune bani din v�nzarea unei p? r? i a bibliotecii sale. Cu toate c? această eră avutul s? u cel mai drag, era gata

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
s? u cel mai drag, era gata s? se despart? de ea �n folosul lucr? torilor s? i� A devenit cur�nd clar care era valoarea relativ? a bibliotecii sale. �Pre? ul pie? ei� pentru c? r? ile lui Iorga abia dac? acoperea o pojghi?? a problemelor sale financiare. Dar ce f? cea �nalta societate bucure? tean?? Numeroasele cuno? țin? e ale lui Iorga, oameni pe care �i putea considera ca fiind prietenii lui? Societatea aceea care �l lingu? ea cu c�teva zile

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de la el? Tata e curat că lacrima! � N? a primit nici un r? spuns, iar mă? ina s? a pus �n mi? care. S?au �ndreptat direct spre Ploie? ți. Dup? o scurt? oprire la Poli? ia Legionar? (nu prea este limpede dac? s?au oprit la Ploie? ți sau nu)42, pe la miezul nop? îi s? au �ndreptat spre satul Strejnic, situat la c�? iva kilometri de Ploie? ți. La un kilometru la ie? irea din sat, de? a lungul unei �ntinderi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
petenie de bandi? i�48. Cu toate acestea, nu s? a spus nici un cuv�nt �n preș? despre asasinarea lui Iorga � că s? nu mai vorbim de asasinarea celorlal? i � dar, la urma urmei, �n Rom�nia nu exist? nici un fel de �mistere�, chiar dac? (uneori) totul este secret. Dup? aceste evenimente, teroarea a n? p? dit inimile oamenilor (ale burgheziei). �n ciuda suprim? rîi transmiterii ? țîrilor, tineri agitatori legionari (b? ie? i ? i fete) �n c? m??i verzi s? au adunat �ntr? un cortegiu zgomotos �n centrul Bucure

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
na? ional? , neatacat? de partidele politice lacome care f? ceau că politica Rom�niei s? degenereze �ntr? un �Suprafanar� al dezbin? rîi. El consideră lupta de clas? steril? ? i dezbinătoare, Regele fiind pentru el simbolul unit?? îi na? ionale, chiar dac? acesta era Carol ÎI. Multe s? au f? cut (chiar ? i de c? tre el!) din cauza ignoran? ei lui Iorga �n domeniul economic, mai ales �n privin? a economiei moderne. El nu consideră economia drept cel mai important criteriu dup? care s? ar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
partizanul unei cooper? ri internă? ionale �n contextul deja discutat mai sus. Iorga a fost adesea acuzat de inconsecven?? ? i de �nclina? ie spre paradox. Paradoxuri, da, dar nu au existat nici inconsecven? e ? i nici contradic? îi �n activit?? ile sale dac? avem tot timpul �n fă? a ochilor credin? a sa s? m?n? torist?. Iorga a fost foarte consecvent �n na? ionalismul s? u cultural, toate aparențele inconsecven? e ? i contradic? îi fiind tactici puse �n slujba strategiei sale s? m?n? toriște. Un politician mult

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]