6,479 matches
-
impactul tradiției, în funcție de dezvoltarea culturii materiale în regiune, în funcție de statutul politic pe care îl dobândește o religie într-un anume timp. Cu alte cuvinte, calitatea de „monoteism“ nu aparține unei religii prin doctrina ei, ci reprezintă mai degrabă o anume desăvârșire de regăsit la nivelul practicantului care reușește să ajungă la experiența de unire cu principiul ultim. Iată, în acest sens, cuvintele elocvente ale lui Henry Corbin: „Teologii deliberează asupra conceptului de Dumnezeu. Tawhîd-ul teologic îl plasează și îl presupune pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
atâta vreme cât ea nu mai are legătură cu ceea ce suntem, ci, mai degrabă, cu ceea ce producem și utilizăm, deci cu o cunoaștere supraspecializată și cu tehnologia. Popularizarea științei, evaluarea demersurilor științifice și interpretarea rezultatelor „parțiale“ în lumina „întregului“ lipsesc aproape cu desăvârșire. Acest derapaj se reflectă deja în rezultate care subminează propriul sistem, artificial creat, prin introducerea unor produse și tehnologii în dezacord cu natura noastră. Mai mult, acest decalaj se manifestă deja pregnant, în cazul „specialiștilor“, de exemplu, prin diferența, la
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
o libertate absolută în privința generării modelelor și o putere constrângătoare în privința actualizării și impunerii sistemelor în istorie. Condus până la ultimele consecințe, dezideratul politic al comunicării interreligioase își găsește modelul în ecumenism, în vreme ce dezideratul spiritual se poate împlini prin pacea religiilor. Desăvârșirea acestui deziderat spiritual este sugestiv ilustrată în iudaism și creștinism prin imaginea erei mesianice.
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Cele 225 de capete teologice și practice, cap. 13, în Filocalia..., vol. VI, p. 20-21) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 28, în Filocalia..., vol. VI, p. 197) „Credința este căruța puterii evanghelice, viața apostolică, dreptatea lui Avraam; din credință începe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în ea credința, care-i mai puternică decât o ancoră; și credința duce corabia minții în siguranța conștiinței ca într-un port liniștit. Și asta a arătat-o Pavel când a spus: Pentru asta a dat Dumnezeu pe Apostoli ... spre desăvârșirea sfinților, ... până ce vom ajunge toți la unitatea credinței și la cunoașterea Fiului lui Dumnezeu ..., ca să nu mai fim prunci aruncați de valuri și purtați de orice vânt (Efes., 4, 11-14). Vezi puterea credinței? Ca o ancoră tare, așa îndepărtează tulburarea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
alerge spre culmea sfințeniei lor și să se facă împreună-moștenitor cu ei al Împărăției lui Dumnezeu. Încredințat astfel, se întinde cu sârguință spre lucrarea poruncilor, neîndoindu-se întru sine, ci urmând ostenelilor acelora și urmărind prin nevoințe asemănătoare să dobândească desăvârșirea lor”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta întâi, cap. 30, în Filocalia..., vol. VI, p. 198). „Socotește ca lege nemijlocită a poruncilor credința care lucrează în inimă. Căci din această credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
păzi poruncile Mele, voi trimite vouă pe Mângâietorul, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi; și Acela vă va învăța pe voi tot adevărul ș.a. (In. 14, 17; 16, 13); și iarăși: Până ce va veni Acela, care este desăvârșirea tainelor, și ne vom învrednici în chip arătat de descoperirea lor, credința liturghisește între Dumnezeu și sfinți taine negrăite. Fie ca și noi să ne învrednicim de ele prin harul lui Hristos însuși, acum ca de o arvună, iar acolo
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noi să nu fim aruncați în flăcările iadului, și veșnic arși în aceste flăcări care nu se sting niciodată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia VI, 1, p. 36) „Chiar când se va crede cu desăvârșire în Tatăl, și în Fiul, și în Duhul Sfânt, dacă nu se trăiește bine, credința singură nu va folosi la nimic pentru mântuire. Atunci când zice Iisus Hristos: Viața veșnică este să te cunoască pe Tine ca singurul și adevăratul Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cât și de credință. (n.s. 388, p. 327) footnote>. Că acum, zice, cunoaștem din parte. Dar când va veni ceea ce e desăvârșit, ceea ce-i din parte va înceta (1 Cor. 13, 9). Credința, deci ne arată ca prin ochi adevărul desăvârșirii și prin credință aflăm acele lucruri necuprinse, dar nu prin cercetarea și prin puterea cunoștinței”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 62, în Filocalia..., vol. X, p. 327) „Din această cunoștință vine îngâmfarea și trufia; căci ea pune pe seama
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a jurat odinioară că cei neascultători nu vor intra întru odihna Sa și ca urmare nici nu au putut intra din pricina necredinței lor, cum vor putea să intre vreunii prin singura nevoință trupească, fără de credință, întru odihna nepătimirii și întru desăvârșirea cunoștinței, când vedem pe mulți neputând să intre și să se odihnească de toate ostenelile lor? Drept aceea, trebuie să se cerceteze fiecare de nu cumva este întru sine o inimă vicleană și necredincioasă și de aceea se lipsește, deși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să se odihnească de toate ostenelile lor? Drept aceea, trebuie să se cerceteze fiecare de nu cumva este întru sine o inimă vicleană și necredincioasă și de aceea se lipsește, deși se află în multe osteneli, de odihna și de desăvârșirea lui, din care pricină se chinuiește pururea cu faptele și mănâncă pâinea durerii. Și dacă lipsește odihna întru el, să se silească să intre prin credință întru odihna nepătimirii și întru desăvârșirea cunoștinței<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Odihna nepătimirii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
află în multe osteneli, de odihna și de desăvârșirea lui, din care pricină se chinuiește pururea cu faptele și mănâncă pâinea durerii. Și dacă lipsește odihna întru el, să se silească să intre prin credință întru odihna nepătimirii și întru desăvârșirea cunoștinței<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Odihna nepătimirii e legată de cunoștința ce vine din credința fermă, pentru că ea face clară și sigură legătura sufletului cu Dumnezeu cel personal; îi dă conștiința odihnei în iubirea Lui nesfârșită și nemijlocită. În
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
legii și fiind întărită și arătându-se prin poruncile Evangheliei, face pe cei credincioși părtași de viața cea veșnică în Hristos însuși<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința în Hristos unind sufletul cu Hristos și făcându-l deci părtaș de desăvârșirea lui Hristos îl ridică mai presus de orice dreptate dobândită prin faptele legii. Căci Hristos e mai presus de lege și e izvorul unei puteri mai presus de cea pe care și-o dă omul însuși, voind să împlinească cerințele
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sens existenței, explicând originea și scopul existenței. Nu se poate să nu fie la originea și la baza existenței o Existență prin Sine și desăvârșită și nu ar avea nici un sens existența noastră dacă nu s-ar mișca spre o desăvârșire a ei în eternitate, așa cum aspiră. Dar aceasta dă și o bucurie existenței noastre, sau ne și întărește în voința de-a fi mereu mai buni, mai iubitori, în tendința spre o formă de existență tot mai desăvârșită, încălziți fiind
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
le este o apă limpede și bună de băut, pentru că o sorb ca învățătură dumnezeiască; iar celor ce o înțeleg ca egiptenii, apa ei li se face sânge 91 otrăvitor”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol. 29, p. 51) „Căci părerile lor eretice sunt ca niște pietre necioplite care doboară și îngroapă pe propriul născocitor al relelor învățături”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol. 29, p. 51) „Căci părerile lor eretice sunt ca niște pietre necioplite care doboară și îngroapă pe propriul născocitor al relelor învățături”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol. 29, p. 72) „... nu se poate încununa cineva ca biruitor dacă nu luptă în luptă dreaptă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 476) „... în vremea rătăcirii, omul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
al relelor învățături”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol. 29, p. 72) „... nu se poate încununa cineva ca biruitor dacă nu luptă în luptă dreaptă”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, în PSB, vol. 30, p. 476) „... în vremea rătăcirii, omul cel vechi se dezbracă de omul cel desăvârșit și se îmbracă cu veșmântul împărăției întunericului, cu defăimarea, cu necredința, cu obrăznicia, cu gândul măririi deșarte, cu mândria
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
18 ianuarie 1871); -După 1871 ideea națională și-a schimbat în mare parte esența: o în anumite state (Franța, Germania), a fost exacerbată ajungându-se uneori până la șovinism și xenofobie; o la popoarele care luptau pentru constituirea statelor naționale sau desăvârșirea unității naționale (polonezi, români, cehi, slovaci și slavii sudici), naționalismul și-a păstrat forma romantică liberală. -Menținerea imperiilor multinaționale la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX a făcut ca problema națională să devină tot mai tensionată: o la începutul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
pustietății lor originare. În raport cu aceste variabile ale destinului lor, se cuvine determinat aici ce fel de insulă este insula din Furtuna. Orice încercare de a localiza pe harta lumii reale cade, din principiu, în afara oricărui interes pentru poezie. Este cu desăvârșire lipsit de însemnătate dacă este vorba de Corcyra, de Malta ori de Lampedusa sau de oricare insulă din Mediterana sau din vreun ocean. Insula lui Prospero sau, după firescul ei stăpân, 157 a lui Caliban, nu se află nicăieri în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pustietății lor originare. În raport cu aceste variabile ale destinului lor, se cuvine determinat aici ce fel de insulă este insula din Furtuna. Orice încercare de a localiza pe harta lumii reale cade, din principiu, în afara oricărui interes pentru poezie. Este cu desăvârșire lipsit de însemnătate dacă este vorba de Corcyra, de Malta ori de Lampedusa sau de oricare insulă din Mediterana sau din vreun ocean. Insula lui Prospero sau, după firescul ei stăpân, a lui Caliban, nu se află nicăieri în lumea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
veniturilor fiscale În PIB. Concomitent, se remarcă și faptul că ponderea cea mai mare a prelevărilor fiscale revine celor legate de factorul muncă, iar tendințele evolutive se Înscriu și pe linia eforturilor Întreprinse de OECD În vederea armonizării legislative fiscale, necesară desăvârșirii construcției europene, chiar dacă aceasta Înseamnă renunțarea de către statele membre la o parte din suveranitatea fiscală. În același context, este de remarcat și faptul că dorința de a asigura funcționarea eficientă a Uniunii Economice și Monetare, Uniunea Europeană a elaborat prin Regulamentul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
co.). Cu toate acestea, ar trebui să se știe că a fi cunoscut se poate spune în două feluri; la fel [este] și cu văzul. Căci primul [obiect] văzut este însăși specia obiectului vizibil, care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede, și principiul vederii, și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului, care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
co.). Cu toate acestea, ar trebui să se știe că a fi cunoscut se poate spune în două feluri; la fel [este] și cu văzul. Căci primul [obiect] văzut este însăși specia obiectului vizibil, care există în pupila, care este desăvârșirea celui care vede și principiul vederii și lumina intermediară a obiectului vizibil. Iar al doilea obiect văzut este obiectul extramental însuși. La fel, primul obiect cunoscut este însăși asemănarea obiectului care este în intelect, iar al doilea obiect cunoscut este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
corabie, s-au ridicat valurile de-a dreapta și de-a stân-ga atât de mult, încât a trebuit să fie aruncat în mare (Iona 1, 15).Sfintele Scripturi arată nădejdea și rugăciunea celor drepți în fațaprigoanelor și a morții, dar și desăvârșirea lor ca „Lumină”, răbdare, cruce și suferință, ca daruri ale Duhului Sfânt în Hristos: „Pu-ruri am văzut pe Domnul înaintea mea, căci El este de-a dreaptamea ca să nu mă clatin. Pentru aceea s-a veselit inima mea și s-abucurat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Petru 3, 18-19).Moartea cuvioșilor lui Dumnezeu este scumpă înaintea Lui, așacum se arată în Sfintele Scripturi: „Sufletele drepților sunt în mânalui Dumnezeu și chinul nu se va atinge de ele. În ochii celor fără deminte drepții sunt morți cu desăvârșire și ieșirea lor din lume li separe nenorocire, și plecarea lor dintre noi un prăpăd, dar ei sunt înpace (Înțelepciunea lui Solomon 3, 1-9). Rugăciunea lui Iezechia,regele lui Iuda, când a căzut bolnav și s-a tămăduit de boala
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]