4,302 matches
-
nu pot fi adev]rate. În al doilea, dorim lucruri diferite, care nu se pot întâmpla. Stevenson numește acest lucru dezacord în atitudine și îl pune în opoziție cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul a reprezentat, f]r] îndoial], un progres fâț] de subiectivismul simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
diferite, care nu se pot întâmpla. Stevenson numește acest lucru dezacord în atitudine și îl pune în opoziție cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul a reprezentat, f]r] îndoial], un progres fâț] de subiectivismul simplu. Ins] povestea nu ia sfârșit aici. Emotivismul s-a confruntat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pune în opoziție cu dezacordul despre atitudini. Dezacordurile morale sunt, dup] p]rerea lui Stevenson, dezacorduri în atitudine. Subiectivismul simplu n-a putut s] explice dezacordul moral deoarece, odat] ce a interpretat judec]țile morale ca fiind declarații despre atitudini, dezacordul a disp]rut. Emotivismul a reprezentat, f]r] îndoial], un progres fâț] de subiectivismul simplu. Ins] povestea nu ia sfârșit aici. Emotivismul s-a confruntat cu problemele sale, care au fost destul de serioase, astfel încât majoritatea filosofilor resping teoria. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecințele avortului, cât și de orice motiv posibil în favoarea sau în defavoarea acestuia, într-un mod atotcuprinz]tor, și orice astfel de considerație ar putea avea orice efect asupra atitudinilor lor. Rațiunea, în acest caz, nu mai poate face nimic. Orice dezacorduri între astfel de oameni ar fi de nerezolvat sau, cel putin, nu ar putea fi soluționate pe c]i raționale. Bineînțeles, s-ar putea crede c] rațiunea n-ar mai avea nici un rol în etic]. Totuși, într-o ultim] încercare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1968). 39 Relativismul David Wong i. Introducere Relativismul moral este un r]spuns obișnuit pentru cele mai adânci conflicte pe care le înfrunt]m în viață noastr] etic]. Unele dintre aceste conflicte au caracter public său politic, cum ar fi dezacordul aparent dificil al Statelor Unite ale Americii asupra acceptabilit]ții morale și legale a avortului. Alte conflicte care cer un r]spuns relativ sunt de o natur] mai puțin dramatic], dar mai recurent]. Experiență autorului - american de origine chinez] - este un exemplu de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în credințe ar putea rezulta din grade variate de înțelepciune. Sau e posibil ca popoare diferite s] aib] propriile perspective limitate despre adev]r, fiecare perspectiv] fiind distorsionat] în felul s]u. Uneori se crede c] m]sura și profunzimea dezacordului în etic] arăt] c] judec]țile morale nu sunt doar judec]ți despre fapte, c] ele nu afirm] ceva adev]rât sau fals despre lume, ci exprim] în mod direct reacțiile noastre subiective la anumite fapte și întâmpl]ri, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
redus] la acea diferenț] între num]rul femeilor și cel al b]rbaților și nu la vreo diferenț] între idealurile morale de bâz] pentru c]s]torie sau între relațiile normale între femei și b]rbați. Deci, simpla existent] a dezacordurilor profunde și largi din etic] nu respinge posibilitatea ca judec]țile morale s] fie judec]ți obiectiv corecte sau incorecte despre anumite fapte. Relativiștii morali trebuie s] traseze o alt] cale mai complicat] de la existența diversit]ții la concluzia c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
specifice de diferențe în concepția moral], presupunând apoi c] aceste diferențe specifice sunt cel mai bine explicate printr-o teorie care neag] existența unei singure morale adev]rate. Aceasta ar include negarea faptului c] modurile variate prin care universaliștii explic] dezacordurile etice sunt suficiente pentru a explica diferențele specifice despre care este vorba. (Pentru o alt] strategie de argumentare care se bazeaz] mai mult pe o analiz] a înțelesului judec]ților morale, vezi Harman, 1975.) O diferenț] etic] aparent] și izbitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le mai avem în joc. Dac] practică celorlalți ar fi implicat sacrificiul uman, de exemplu, atunci valoarea toleranței ar putea fi într-adev]r mult prea important] și am putea s] ne hoț]ram s] intervenim pentru a o împiedică. Dezacordul asupra permisiunii legale de a recurge la avort demonstreaz] cât de dificil] poate fi uneori deliberarea. S] lu]m în considerare poziția celor care cred c] avortul este greșit din punct de vedere moral pentru c] această înseamn] s] lu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerare poziția celor care cred c] avortul este greșit din punct de vedere moral pentru c] această înseamn] s] lu]m o viață care are un statut moral. În cadrul acestui grup, unii par de acord cu faptul c] exist] un dezacord profund asupra statutului moral al f]tului. Ei doresc s] interzic] avortul. Dar alții din acest grup, care susțin c] avortul este greșit, admit c] persoanele raționale ar putea s] nu fie de acord cu ei și c] rațiunea uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cauz], ei se opun interzicerii legale a avortului. Primul grup crede c] cel de-al doilea nu ia în serios valoarea vieții umane, pe când cea de-a doua tab]r] crede c] primul nu reușește s] recunoasc] profunzimea și seriozitatea dezacordului dintre persoanele raționale (vezi, de asemenea, si capitolul 26, „Avortul”). Fiecare poziție are o oarecare fort] și e clar c] relativismul normativ nu ofer] o soluție simpl] acestei dileme. Totuși, doctrina ofer] un set de motive în favoarea toleranței și a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dileme. Totuși, doctrina ofer] un set de motive în favoarea toleranței și a nonintervenției, care trebuie puse în blanț] cu alte motive. Doctrina nu se aplic] doar intervențiilor propuse de c]tre o societate în cadrul unei alte societ]ți, dar și dezacordurilor profunde în cadrul societ]ților pluraliste care conțin tradiții morale diverse, ca în cazul avortului. Dac] relativismul metaetic este adev]rât, chiar dac] doar cu privire la un set limitat de conflicte morale precum avortul, prin urmare, condiția noastr] moral] este extrem de complicat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ug]m, nu exact în formă lui Bantham, deoarece aceea este în termeni de pl]cere, pe când teoria lui Kant este în termeni de voinț]). Este greșit s] crezi, așa cum fac mulți, c] utilitarismul și kantianismul trebuie s] fie în dezacord. S] tratezi o persoan] „nu doar ca un simplu mijloc, ci întotdeauna și ca pe o finalitate” necesit], așa cum afirm] însuși Kant pe urm]toarea pagin], ca „finalit]țile unui subiect, care este o finalitate în sine, trebuie s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
form] mai adecvat] de gandire moral] pentru a le rezolva în mod potrivit. Gândirea moral] la fiecare nivel superior este considerat] atât mai adecvat] moral, cât și mai complicat] din punct de vedere cognitiv, implicând noi forme de gândire în dezacord cu simplă extindere a formelor existente la noi circumstanțe (Kohlberg, 1981, pp. 137, 147). Un adult ale c]rui deprinderi cognitive ar fi echivalente cu cele ale unui copil de cinci ani nu ar putea niciodat], în termeni de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt atât de preocupați s] se identifice cu interesele și valorile altora, încât s] adopte, f]r] spirit critic, perspectiva moral] a societ]ții. Și cei care sunt gata de a fi cunoscuți pentru c] au credințe morale în dezacord cu majoritatea semenilor lor manifest] curaj moral. De exemplu, în Statele Unite, acum dou] sute de ani, oricine se împotrivea sclaviei, fie și numai într-o conversație întâmpl]toare, manifestă curaj moral, dat fiind climatul moral al epocii. F]r] îndoial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofia moral] modern] ca parte a problemei noastre culturale, măi degrab] decât o soluție. În lucrarea Whose Justice? Which Rationality?, MacIntyre scrie c]: Filosofia academic] modern] pare în general s] ofere mijloace pentru o definiție mai exact] și informat] a dezacordului, măi degrab] decât pentru un progres spre rezolvarea ei. (1988, p. 3) În lucrarea Ethics and the Limits of Philosophy [Etic] și limitele filosofiei], Williams ne spune c] „filosofia nu ar trebui s] încerce s] produc] teorie etic]” (p. 17
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deplin dezvoltate. De obicei, suntem împinși spre teoretizare de considerații pragmatice mai mult decât de c]utarea dezinteresat] a adev]rului. Suntem opriți de la această de încheierea conversației - unuia dintre noi i se d] dreptate sau suntem de acord cu dezacordul. Teoretizarea moral] apare de obicei acolo unde exist] o nis] pe care s] o umple. Dac] acest lucru este corect, atunci distincția dintre teoretizarea moral] și practica moral] este un dualism de neconceput. Cea dintâi este parte a celei de-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adev]rurile logice sunt bune candidate pentru categoria adev]rurilor care vorbesc de la sine. Dar adev]rurile logice nu sunt suficient de substanțiale pentru a permite derivarea unei teorii morale interesante. Și odat] ce trecem de adev]rurile logice, apare dezacordul cu privire la ce alte adev]ruri, dac] exist] altele, vorbesc de la sine. Această duce la o alt] problem]. Dac] exist] adev]ruri care vorbesc de la sine sau adev]ruri autojustificabile care sunt destul de substanțiale pentru a permite derivarea unei teorii morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disciplin] în care, din timpuri str]vechi, susțin]torii unor viziuni opuse s-au angajat în dispute interminabile f]r] vreo perspectiv] de soluționare. Pan] la urm], nu are fiecare cultur] propria ei tradiție etic], aflat] f]r] speranț] în dezacord cu toate celelalte? Și nu exist] chiar și în cadrul îngust al eticii filosofice occidentale moderne diferențe ireconciliabile în privința a ceea ce este bine sau obligatoriu? Ba mai r]u, filosofii nu pot nici m]car s] cad] de acord asupra a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebui s] tr]im, o înțelegere mai bun] a naturii eticii ne-ar ușura cel putin sarcina de a vedea ce fel de r]spuns ar putea necesită acea întrebare. Aplicațiile teoriei etice chestiunilor practice în partea a cincea indic] dezacorduri privind numeroase puncte particulare, dar împ]rt]șesc o ipotez] comun]: pan] și cele mai dificile probleme etice practice pot fi supuse discuției și argumentației. Potrivit cel putin unora dintre viziunile privind natură eticii, raționarea asupra acesteia nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectivist] a eticii care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a judec]ții etice. Cu toate acestea Rachels g]sește această și alte versiuni succesive mai rafinate ale subiectivismului etic nesatisf]c]toare, pentru c] nu ofer] posibilitatea suficient] pentru dezacord și argumentație rațional] privind etică. Încercarea final] a lui Rachels de a oferi o formulare adecvat] a subiectivismului este una în care sentimentele noastre individuale de aprobare sunt atat de constrânse de cerințele imparțialit]ții și ale caracterului rezonabil, încât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
percepută ca o amenințare la adresa identităților (vezi Tabel 3): Tabel 3. Percepția relației globalizare-identitate Globalizarea este o amenințare la adresa: identității etnice identității naționale identității culturale (%) (%) (%) Acord puternic 11,69 15,94 10,95 Acord 35,62 40,96 34,96 Dezacord 43,04 35,46 42,82 Dezacord puternic 9,65 7,64 11,27 Sursa: Anchetă ULBS 2002, privind percepția globalizării.9 Notă: Procentele reprezintă numai răspunsurile valide ( Non-răspunsurile și indecizia au fost eliminate din analiză). Globalizarea pune sub semnul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Tabel 3): Tabel 3. Percepția relației globalizare-identitate Globalizarea este o amenințare la adresa: identității etnice identității naționale identității culturale (%) (%) (%) Acord puternic 11,69 15,94 10,95 Acord 35,62 40,96 34,96 Dezacord 43,04 35,46 42,82 Dezacord puternic 9,65 7,64 11,27 Sursa: Anchetă ULBS 2002, privind percepția globalizării.9 Notă: Procentele reprezintă numai răspunsurile valide ( Non-răspunsurile și indecizia au fost eliminate din analiză). Globalizarea pune sub semnul întrebării alianțele și identitățile, le zdrobește uneori
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de ceva mai puternic, de o "nevoie" de a divide, clasifica și crea opoziții chiar și acolo unde poate nu este cazul. Dacă ar fi să ne imaginăm ca suntem într-o încăpere în care se găsesc cercetători aflați în dezacord asupra statutului identității, cu siguranță am putea selecta din dialogurile lor fragmente precum: "este naturală"; "este inventată"; "este un instrument al elitelor"; "este ereditară, se regăsește în genele noastre"; "este o chestiune de pură cogniție"; "este o problemă de emoții
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
avortul / divorțul / eutanasia Nu acceptă că vecini... dependenți de droguri / homosexuali / alcoolici Alege cele mai importante "lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă": independența; sentimentul de responsabilitate; imaginația; perseverența; hărnicia; cumpătarea (economisirea de bani); credința religioasă; supunerea Acord / dezacord cu o femeie care dorește să aibă un copil pe care să îl crească singură Acord / dezacord cu bărbații care ar trebui să aibă în mai mare măsură dreptul la un loc de muncă decât femeile Grad de acord față de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]