4,704 matches
-
lexicală constă în faptul că, în cazul textemelor, unitățile nu contribuie decât rareori în integralitatea lor la formarea noii structuri. În cadrul acesteia se contopesc, de obicei, doar părți de texteme, în funcție de intenția vorbitorului și de restricțiile sintactice care guvernează integrarea discursivă. Un exemplu concludent din acest punct de vedere ar putea fi "Bravos, amice, ești tare! Măi, omule bun, ai tu dreptate, dar ești cam blând. Ăștia sunt nește proști!" (userul "adrianpolosan", 11.01.2009, http://www.afaceriagricole.net/localitate/1721
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
similar a fost remarcat de către Coșeriu în ceea ce privește "formarea cuvintelor"396. Acesta a fost motivul pentru care fondatorul integralismului a dispus cele trei tipuri de "structuri paradigmatice" (modificarea, dezvoltarea și compunerea) într-o ordine crescătoare, de la simplu la complex. În ceea ce privește configurarea discursivă a textemelor, am încercat, de-a lungul capitolului de față, să urmăm un parcurs similar: cele șapte (sub)tipuri de transformare a textemelor caragialiene (topicalizarea, cele trei moduri de reîncadrare, modificarea, dezvoltarea și compunerea) alcătuiesc un șir ierarhic ascendent, în cadrul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să se așeze într-o gradație structurală ("de la simplu la complex"), cele două tipuri de (macro)operații - i.e., reîncadrarea și reconfigurarea - par să se caracterizeze, totodată, printr-un antagonism funcțional: mișcarea de reîncadrare este atrasă de textemul (și de contextul discursiv) primar printr-o forță centripetă, evidențiată de faptul că majoritatea coreferenților textemului sunt fie termeni aparținând aceluiași câmp semantic, fie nume proprii (v. exemplele din 2.3.-2.5.); în schimb, reconfigurarea este guvernată de o forță centrifugă, care o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textelele "informative". De aceea, chiar dacă instrumentarul conceptual al lingvisticii textului (în special conceptele "sens" - "funcție semnică" - "funcție textuală") are o utilitate indiscutabilă în analiza textelor literare, el este, totuși, insuficient pentru a surprinde complexitatea și, mai ales, specificul poesis-ului textual- discursiv. Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către Borcilă, care, evidențiind atât meritele, cât și limitele lingvisticii textului, a adăugat doctrinei integraliste un cadru conceptual și metodologic capabil să explice particularitățile textului literar. Este vorba despre teoria poezei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Acest fapt a fost subliniat în mai multe rânduri de către Borcilă, care, evidențiind atât meritele, cât și limitele lingvisticii textului, a adăugat doctrinei integraliste un cadru conceptual și metodologic capabil să explice particularitățile textului literar. Este vorba despre teoria poezei discursive 399, la care vom recurge de-a lungul acestui capitol pentru a identifica și explica sensurilor textemelor din romanul sadovenian. În această privință, e de semnalat, mai întâi, că teoria lui Borcilă se sprijină pe trei disocieri preliminare. 1.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trans-semnificativă, creatoare de lumi). Pe de o parte, Lucian Blaga depășește concepția tradițională bazată pe "uzul retorico-stilistic, în care "geneza metaforei" s-ar explica prin finalitățile particulare ale acestui fel, determinat, de vorbire", și postulează "esențialitatea funcției metaforice pentru constituirea discursivă a limbajului în general"400. Pe de altă parte, Blaga se relevă a fi un pionier și în "definirea teoretică a unei funcții metaforice radical diferită de cea a limbajului", precum și în "legitimarea acesteia ca ipostază "nucleară" a creației spirituale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nu doar un simplu transfer "semantic", ci o transgresiune a unei "lumi" (de semnificații) și o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
imposibilă"). Instituirea lui CRIII ar corespunde polului maximal al construcției de sens, realizabil doar în textele de tip poetic, anume creația de sens ca creație de lumi, în care sensul este (devine) posibil."406 1.2. Așadar, potrivit teoriei poezei discursive, sensul "poetic" ia naștere prin conectarea, medierea și/sau instituirea textual- discursivă a unor câmpuri de referință, cu ajutorul strategiilor dia-, endo- și, mai ales, epiforică. Însă, deși acest cadru conceptual contribuie la situarea problemei creativității textemelor, el nu o rezolvă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
realizabil doar în textele de tip poetic, anume creația de sens ca creație de lumi, în care sensul este (devine) posibil."406 1.2. Așadar, potrivit teoriei poezei discursive, sensul "poetic" ia naștere prin conectarea, medierea și/sau instituirea textual- discursivă a unor câmpuri de referință, cu ajutorul strategiilor dia-, endo- și, mai ales, epiforică. Însă, deși acest cadru conceptual contribuie la situarea problemei creativității textemelor, el nu o rezolvă automat. Prin urmare, e necesar să ne întrebăm dacă această caracterizare se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
datorită raporturilor de coreferențialitate care le definesc, textemele pot deveni creatoare în planul sensului/textului, adică pot stabili raporturi metaforice noi cu coreferenții lor textuali. Pe baza acestei premise, funcțiile textuale ale textemelor ar putea fi redescrise, în termenii "poezei" discursive, ca niște operații de resemantizare implicând două câmpuri de referință: unul al referentului propriu-zis (figurat), altul al "referentului" textemic, a cărui particularitate e aceea de a se constitui ca un ansamblu de cuante referențiale sudate ("fixate") prin repetare, dar care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în planul textual-tipologicului, demers care depășește, însă, obiectivul cărții noastre. Ne mulțumim să semnalăm că, potrivit tipologiei textelor poetice elaborate de către Borcilă, Creanga de aur se încadrează în tipul textual revelatoriu (ca "'orientare' sau 'intenție generală' a procesului de poiesis discursiv"), semantic (ca "'principiu existențial-axiologic' care guvernează procesul discursiv") și simbolic (ca "model de construcție referențială"), deci într-un tipar simbolic-mitic429. 4.4. Din multitudinea de "cadre" ale vorbirii care orientează textemele romanului, ne vom opri la două: contextul cultural și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cărții noastre. Ne mulțumim să semnalăm că, potrivit tipologiei textelor poetice elaborate de către Borcilă, Creanga de aur se încadrează în tipul textual revelatoriu (ca "'orientare' sau 'intenție generală' a procesului de poiesis discursiv"), semantic (ca "'principiu existențial-axiologic' care guvernează procesul discursiv") și simbolic (ca "model de construcție referențială"), deci într-un tipar simbolic-mitic429. 4.4. Din multitudinea de "cadre" ale vorbirii care orientează textemele romanului, ne vom opri la două: contextul cultural și universul de discurs. Astfel, contextul cultural pe care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cadrului nostru conceptual, precum și faptul că textemele diasketice reprezintă nu doar unități "idiomatice", ci și forme de "cultură" care ne ajută să cunoaștem mai bine schemele cognitive ce subîntind mentalitatea unei comunități lingvistice. 5. În cadrul abordării textemelor din perspectivă textual- discursivă, am explorat potențialul creator al acestor unități, precum și procedeele și funcțiile prin care ele contribuie la construcția sensului. În acest scop, ne-am oprit asupra actualizării unor texteme diasemice (textemele provenite din opera lui I.L. Caragiale) într-un discurs de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
efectuată din perspectiva poeticii, unde ne-am propus să investigăm în ce măsură textemele, ca unități convenționale ("repetate"), pot contribui nu doar la creația de sens, ci și la creația de lumi. În acest scop, am adoptat aparatul conceptual al teoriei "poezei discursive", elaborate de Mircea Borcilă, care se dovedește compatibilă cu premisele integralismului lingvistic. Alegându-și ca material ilustrativ romanul Creanga de aur (1933) de Mihail Sadoveanu, studiul nostru a urmat trei pași: identificarea și interpretarea cuantelor referențiale construite pe baza textemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Einfluss auf die geistige Entwicklung des Menschengeschlechts, 1836], versiune românească, introducere, notă asupra traducerii, tabel cronologic, bibliografic și indici de Eugen Munteanu, București, Humanitas, 2008. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române [1944], ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. Kabatek, Johannes, Tradiții discursive. Studii, editori: Cristina Bleorțu, Adrian Turculeț, Carlota de Benito Moreno, Miguel Cuevas-Alonso, Editura Academiei Române, București, 2015. Katz, J.J. și P.M. Postal, "Semantic Interpretation of Idioms and Sentences Containing Them", în Quarterly Progress Report, no. 70, 1963, pp. 275-282. Koch, Walter
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
which we investigate to what extent the textemes as conventional ("repeated") units can contribute not only to the creation of sense, but also to the creation of worlds. In this regard, we adopt and use Mircea Borcila's theory of "discursive poiesis", which is consistent with the tenets of linguistic integralism. By selecting as case study Mihail Sadoveanu's novel Creanga de aur/The Golden Bough (1933), our analysis follows three steps: identifying and interpreting the referential quanta based on textemes
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu "matricea stilistică" a subconștientului colectiv [în cazul lui Sadoveanu, e vorba despre "matricea stilistică" a contextului cultural biblic - n.n.]. Această "viziune" este presupusă ca implicită în corpusul mitologic al culturii naționale [sau al "universului" creștin], iar procesul de poesis discursiv este înțeles ca reiterând și prelungind, în textul poetic, demersurile definitorii ale "gândirii mitice". În esență, "metoda de creație" poetică preconizată în acest sens ar impune: (a) exploatarea structurii semantice "primitive" a unor lexeme ("simboluri") din fondul tradițional al limbii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din relatările analizate. Cazul Popa a fost făcut cunoscut părții ungare de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Cu toate acestea, se pare că la Huedin au fost numai două victime. În orice caz, este interesant de constatat cu ce strategii discursive încearcă membrii comunității ungare, chiar și după cincizeci de ani, să îndepărteze cât mai mult responsabilitatea pentru cele petrecute: conform relatărilor acestora, participanții la linșaj au fost "indivizi de joasă speță" din împrejurimi. Membrii elitei ungare locale au încercat să
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la expansiunea acestuia și o dominare a imaginii în comparație cu celelalte modalități de transmitere a informației. Într-un astfel de moment crește numărul analizelor privind imaginea și imaginarul. Această dezvoltare a imaginarului a fost considerată ca o negare a raționalității și discursivului și de aici a fost analizată ca un conflict între discursiv și imaginativ, între universul Guttenberg și cel al unei mass-media vizuale. Gilbert Durand în L'imaginaire. Essais sur les sciences et la philosophie de l'image (1994) preciza: "Se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de transmitere a informației. Într-un astfel de moment crește numărul analizelor privind imaginea și imaginarul. Această dezvoltare a imaginarului a fost considerată ca o negare a raționalității și discursivului și de aici a fost analizată ca un conflict între discursiv și imaginativ, între universul Guttenberg și cel al unei mass-media vizuale. Gilbert Durand în L'imaginaire. Essais sur les sciences et la philosophie de l'image (1994) preciza: "Se poate presimți deci că o asemenea inflație a imageriei gata pregătită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lui Mircea Eliade. Filosoful român reconsideră imaginarul, introducându-l între modalitățile epistemice ca o modalitate viabilă de cunoaștere: "Gândirea simbolică nu este apanajul exclusiv al copilului, al poetului sau al dezechilibratului; ea este consubstanțială ființei umane; precedă limbajul și gândirea discursivă. Imaginile, simbolurile, miturile nu sunt creații arbitrare ale psihicului, ele răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități ale ființei"11. Pornind de la problematica imaginarului mitic și religios, acesta este dezvoltat în jurul conceptelor de simbol, simbolism
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
epistema ca un complex al cunoașterii și al lumii în care trăim. Definim imaginarul ca suma tuturor imaginilor ce se manifestă la nivelul omului ce nu sunt legate în mod direct doar de imediat sau fantastic, de imagine sau structură discursivă. Imaginarul reprezintă orice formă de cunoaștere. Imaginea nu reprezintă cunoașterea doar în unele elemente marginale, ci ea reprezintă forma esențială de stocare și structurare a informației. Imaginarul reprezintă eul cognitiv în ansamblul său, prin integrarea elementelor de ordin discursiv, a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
structură discursivă. Imaginarul reprezintă orice formă de cunoaștere. Imaginea nu reprezintă cunoașterea doar în unele elemente marginale, ci ea reprezintă forma esențială de stocare și structurare a informației. Imaginarul reprezintă eul cognitiv în ansamblul său, prin integrarea elementelor de ordin discursiv, a căror finalitate este tot o imagine. Limbajul este doar o modalitate intermediară folosită pentru transmiterea de informații și de organizare a acestora, un instrument comunicațional cu rol în construcția a eului cognitiv care este de esență imaginară. Limbajului nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Boethius, și, ulterior, prin traducerile în latină realizată de filosofii arabi, devine instrumentul principal pentru argumentare în perioada vizată. În contextul dezvoltat de aceste texte se realizează un instrument care să ajute la construcția discursurilor. Logica se dezvoltă ca știință discursivă (scientia sermocinalis), nu ca știință în general și nici ca știință unică, ci doar ca instrument, suport pentru cunoaștere și comunicare. Boethius în lucrarea Ad Porphyrium precizează că filosofia are două specii una teoretică și alta practică, dar dincolo de acestea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
logică în sens contemporan, el nefăcând parte dintre termenii uzitați în mod frecvent în prima jumătate a mileniului I. Ulterior pe baza clasificării asupra științei făcute de Eriugena și cea a filosofilor arabi acest termen a ajuns să desemneze științele discursive și metodologice ca logică. De aceea termenul desemnează tendințele de organizare metodică ale discursului și acele elemente care au fost integrate ulterior obiectului. 103 Anton Dumitriu, Isoria logicii, (vol. II), Editura Tehnică, București, 1995, p. 59. 104 Ibidem, p. 59
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]