4,738 matches
-
afectată abilitatea de a substitui un obiect cu altul în “jocul simbolic”, “jocuri de roluri”. De altfel, nici nu participă și nici nu înțelege astfel de jocuri. Copilul autist, de cele mai multe ori, se joacă cu propriile lui stereotipii, el se distrează răsucind obiectele, învârtindu-le sau privind obiectele care se mișcă repetitiv (ex: privesc îndelung mașini rotative, evantaie). 2.5.3.2. Criteriul dezvoltării intelectuale Dezvoltarea intelectuală generală este o modalitate de apreciere și de integrare a copilului cu acest tip
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
a caracteriza elevul adolescent, mergând până la cuvinte de jargon precum „șmecher”, sau „stresat de mate”. Pentru elevul autonom cele mai „șocante” trăsături au fost identificate tot de băieți. Acestea au fost: „se duc la Mall”, „învață când are chef”, „se distrează prin cluburi”. Spre deosebire de băieți, fetele s-au dovedit a fi mai puțin dornice de a atrage atenția. Nu a putut fi identificată nici o trăsătură care să surprindă. Se constată o oarecare „uniformitate” a caracteristicilor identificate de fete. Un alt element
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
era zi națională) se organiza o petrecere populară la iarbă verde la marginea pădurii Mesteceni. Mulți din locuitorii comunei noastre și ai comunei învecinate (locul fiind la hotarul dintre cele două Provițe, de Jos și de Sus) veneau și se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
le fac și lor o fotografie. încerc să le explic că nu mai am film, dar apare un individ care îmi spune să mă prefac că îi pozez după care să spun că ,,nu a ieșit poza “. ,,Să ne mai distrăm și noi” spune individul. Cedez pînă la urmă insistențelor, după care același le spune mesenilor că a fost o farsă și că nu mai am film. - Să vă fie rușine la amîndoi, a fost replica. - ,, Nu eu , el ! Eu n-
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
smileyschool.eu), o platformă de învățare de tip e-learning și un program de formare destinat cadrelor didactice din școlile partenere și asociate. Elevi din 80 de școli asociate din Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Polonia, România și Turcia s-au distrat parcurgând etapele unui joc educativ on-line și învățat atât să recunoască un potențial conflict dar și cum să evite intimidarea și violența. În cele 4 misiuni ale jocului "Your Town" cele 9 personaje (printre care un băiat într-un scaun
Caleidoscop by Ecaterina Tănase, Marcela Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93517]
-
sus, numai în franceză, chiar și slugilor, o familie de imigranți polonezi, care nu înțelegeau nimic, și practica niște chirii destul de piperate. Istoricul Neagu Djuvara, care ifost chiriaș, întărește datele despre existența ei: Știam că o cheamă «biciclista» și mă distram că există o cucoana pe care o cheamă așa". 32. Huțan Viorica Elena (26 august 1923, Gura Humorului, jud. Suceava) Prima stewardesă din România. Urmează liceul, absolvit în 1938, la Cernăuți. După alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
matematica aplicată și a identificării de către pozitiviștii logici a matematicii cu matematica pură. Această identificare lasă loc următoarei situații: "Dacă nu există nici un interes pentru aplicarea structurii, mulțimea particulară de axiome a sistemului își pierde importanța, iar matematicianul se poate distra introducând în el schimbări arbitrare. Asta a condus la inventarea geometriilor "neeuclidiene", care, la început, au fost privite drept creații goale ale minții omenești, până s-a întâmplat că au fost găsite aplicații fizice pentru unele dintre ele, de exemplu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu mă cheamă Leana"), ci și a destinului ("n-am fost făcută pentru asta") și traduce aceeași înțelegere a decăderii, a trădării pe care o au Antim (Uniforme) și Gavrilescu (La țigănci), artiști al căror arhetip este saltimbancul menit să distreze zeii, și nu oamenii. În fiecare tânăr melancolic și visător, Leana îl caută pe Adrian; acesta este motivul pentru care "sta de vorbă cu cei care i se păreau ei interesanți și numai cu ei", și zâmbește într-un anume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
gnostice, așa cum este povestea lui Antim despre "saltimbancul de sorginte, probabil, nietzscheană" care își dă seama de decăderea, de trădarea lui; astfel, povestea face distincția dintre histrionismul divin și cel uman, sugerând că toți artiștii sunt făcuți pentru a-i distra pe zei, faptul că în fiecare artist există o entitate divină, pe care el o atinge prin arta sa627.) Numele (Maria Daria Maria) atrage atenția prin tehnica repetării lui (trimitere la repetarea ritualică a numelor divine), făcându-l inimaginabil ca
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
întreaga viață - punere în abis a textului - este despre un saltimbanc, un prestidigitator din Evul Mediu care își dă seama de decăderea lui, de trădarea lui, de faptul că "un jongleur și și un saltimbanc ca el fusese făcut să distreze zeii, să-i amuze prin acrobațiile și prestidigitațiile lui, iar acum el, ca și toți cei ca el, distrau pe oameni..." 635. Decăderea se explică prin faptul că toate artele, "muzica vocală și instrumentală, dansul, sculptura, pictura, toate au fost
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
seama de decăderea lui, de trădarea lui, de faptul că "un jongleur și și un saltimbanc ca el fusese făcut să distreze zeii, să-i amuze prin acrobațiile și prestidigitațiile lui, iar acum el, ca și toți cei ca el, distrau pe oameni..." 635. Decăderea se explică prin faptul că toate artele, "muzica vocală și instrumentală, dansul, sculptura, pictura, toate au fost inventate ca să omagieze și să slujească pe zei...", așadar au avut o origine sacră. Trădându-și vocația religioasă, saltimbancul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca să omagieze și să slujească pe zei...", așadar au avut o origine sacră. Trădându-și vocația religioasă, saltimbancul (arhetip al artistului, așa cum distracția este arhetipul artei) ajunsese "ca toți cei din breasla lui, un simplu meșteșugar de bâlci"636 care distra oameni. Povestea de Ev Mediu are reverberații în planul creației (Antim, care fusese un împătimit entomolog, simte că are o altă chemare, aceea de violoncelist) și în cel erotic (toate logodnicele lui Antim îl părăsesc din momentul în care înțeleg
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
căderea în derizoriu, pierderea în omenesc a saltimbancului văzut ca arhetip al artistului, așa cum "distracția" este arhetipul artei. Ca și Leana din În curte la Dionis și Gavrilescu din La țigănci, Maestrul Manolache sau Meșterul Manole a fost trimis să distreze zeii, dar, pentru păcatele lor, ajung să cânte oamenilor (Leana) sau să-i învețe pe oameni să cânte (Gavrilescu, Antim Manolache) și renunță atunci când își dau seama că nu izbutesc să-i ajute, "adică să-i fac să mă întreacă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dubla asociere de "discurs repetat": pe de o parte, exclamația caragialiană "criză teribilă, monșer!", pe de altă parte (tot de la Caragiale citire): "Turta dulce, panorame, comédii...", replică ce pare să fi adus un ton optimist în vremea când "românul se distra la spectacole populare de bâlci și cumpăra din dughene turtă dulce" (Jurnalul Național). Ironia subtilă, antinomia vremurilor ("criză teribilă" - "criză înspăimântătoare, cum e cea de azi") particularizează două momente de istorie, calitativ diferite: Într-o criză înspăimântătoare cum e cea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vei cheltui mai puțină energie cu încercările de a scrie o frază simandicoasă când una simplă ar fi mai indicată"), menținerea funcției fatice a limbajului ["toate scrierile de calitate (...) sunt clare, ușor de citit, folosesc un limbaj proaspăt, stimulează și distrează cititorul", ibidem]. Scriitura "e ca un mușchi, va fi mult mai puternică dacă exersezi zilnic" - notează cercetătorul, într-o metaforă devenită celebră în metalimbajul literaturii de specialitate. Caracterul nedeterminat, variabil al echivalențelor "inima României", "Băieții deștepți" lasă deschisă libertatea de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este deci o simplă „reflectare” a realității, ci o organizare În funcție de „circumstanțe”: context social și ideologic, caracteristicile mediului instituțional, finalitate imediată și produsul final, gândirea socială. Va avea Încredere În instituțiile În care s-a format, a muncit, s-a distrat, a evoluat și a dobândit status social. Acesta a fost singurul mediu pe care l-a cunoscut și În care s-a dezvoltat, e vatra lui, preajma lui, universul lui. Și-i rămâne credincios. Remarcabil este că el Însuși nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nevoie ca de aer. De fantasma europeană a dlui Breban are nevoie doar dl Breban. A o pedepsi pe dna Ichim pentru că este un respectat gazetar profesionist și a-l recompensa pe dl Breban pentru că este un gazetar diletant, care distrează piața tipăriturilor cu o publicație de un cumplit umor involuntar, iată un aranjament care poate surveni doar la nivelul ciocoimii academice. Dl Răzvan Theodorescu are obiceiul de a se enerva foarte repede și de a da în clocot mai abitir
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale, organizațiile și instituțiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instituții sunt principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și schimburi comerciale, a modului de a ne distra, îmbrăca, informa, cu alte cuvinte, a stilului nostru actual de viață. Deși globalizarea este un tot inextricabil, subiectul va fi dezvoltat pe următoarele coordonate: globalizare economică, politică și culturală. 2.2. Globalizarea economică Trecând peste interferențele ideologice, sorgintea globalizării economice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
se transferă și la nivel cultural-cognitiv. Sistemele mediatice hipercentralizate inițiază metodic și continuu, de la cele mai fragede vârste, modelarea nevoilor și dorințelor viitorilor adulți. Prin filmele de animație, povești, jucării și videoconsole se perpetuează deprinderile mentale conforme. Pentru a ne distra plăcut virtual (împreună cu prietenii dar mai ales în familie, cu copiii), minți geniale împing mereu imaginația peste barierelor tehnice și tehnologice abia puse. Ultima "revoluție" din 2006, sub numele de cod oficial Wii, a fost inițiată de Nintendo. Wii, spune
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
recapătă uneori o oarecare libertate, care face să li se ridice părul măciucă burghezilor. În anumite zone rurale, tot soiul de obiceiuri folclorice, mai mult sau mai puțin obscene, le permiteau tinerilor să se apropie unii de alții, să se distreze împreună, să se aleagă. În Provence de pildă, în timpul carnavalului, fetele sunt fugărite de băieți și se lasă bucuroase mânjite cu noroi sau cenușă, sub îmbrăcăminte, pe coapse și pe sâni. La Valensole, cu ocazia sărbătorii secerișului, fetele se strâng
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prezența la bal, la operă sau la Comedia Franceză. Toată această agitație o obosește, căci, așa cum subliniază ea cu ironie, "te întâlnești pretutindeni cu aceiași oameni la aceleași ore ca să vorbești aceleași lucruri". Prin urmare, ca să facă haz, să se distreze și, de asemenea, pentru că este pasionată de paleontologie, Pauline ține discursuri nesfârșite ce tratează despre dinozaurienii din ramura diplodocus. Strălucește, își pune în valoare spiritul, cultura. Uneori îndrăznește chiar să se arate malițioasă, lăsând să se înțeleagă că știe foarte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este evidentă. "Mă plictisesc, mă plictisesc, mă plictisesc", repetă necontenit Catherine în jurnalul său. "Viața mea este un cerc pustiu și inutil". Și atunci, "ca să mă amuz", "o fac puțin pe fetișcana". Catherine mărturisește că băieții cu care flirtează o distrează. Fie pentru că sunt ei înșiși înzestrați cu un simț al umorului ascuțit, ca Edmond Babut, fie pentru că naivitatea și nevinovăția lor stârnesc hazul. Iată ce mărturisește tânăra Catherine în legătură cu André Troisier, un băiat de 15 ani îndrăgostit de ea: "E
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
languros. Marie, prinzându-se în joc, "îi prinde capul cu amândouă mâinile și îi sărută fruntea, ochii, părul", mai mult "de formă, nu de altceva". Ea joacă astfel comedia "îndrăgostitei pătrunse, îmbătate, cuprinse de inspirație, gravă și solemnă" și se distrează copios făcând-o. Însă toate acestea nu sunt de ajuns pentru a-l cuceri pe Pietro: întoarsă la Nisa, tânăra îi trimite o scrisoare care rămâne fără răspuns. Astfel, Marie jucase cu tânărul roman un joc periculos, mizând totul sau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
muncească pentru a-și câștiga existența, familia ei se află la adăpost de orice griji materiale și nu a fost compromisă de nici un scandal. Prin urmare, dacă tânăra flirtează, nu o face pentru a compensa un dezavantaj, ci ca să se distreze, de curiozitate și de asemenea cum se va întâmpla adesea în secolul XX pentru că este încurajată să o facă de cele două bune prietene ale sale: Lisbeth, mai mare cu un an decât ea, și mai cu seamă Odette. Odette
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de Odette s-a dovedit pentru Clara cu atât mai ușor de urmat cu cât Maurice, fratele său mai mare, însărcinat să vegheze asupra ei, o încuraja și el. Într-o seară, pe când se aflau pe bulevardul Chalets, unde se distrau cu un grup de băieți și fete, fratele mai mare și un acolit de-al său hotărăsc să le inițieze pe aceste două tinere inocente, Clara și Lisbeth, în arta amorului. În timpul dansului, povestește Clara Malraux, Maurice s-a aplecat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]