6,536 matches
-
și fără a avea posibilitatea unui cuvânt de spus în legătură cu situația dată) b. reprimarea (refuzul de a lua act de existența conflictului). Acest comportament este abordat atunci când avem nevoie de pace cu orice preț; c. victorie - înfrângere (reprezintă utilizarea puterii, dominației, sistemului ierarhic pentru luarea decizieiă este adesea rezultatul unei tendințe inconștiente de a proteja împotriva eșecului și se manifestă printr-o confruntare de forțe în care una dintre părți ajunge învingătoare; d. compromisul (se face prin negociere directă, fiecare parte
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
subiect influențează și reflectă modalitățile prin care acționăm În legătură cu acesta. În societatea actuală majoritatea discursurilor de și despre putere sunt bazate pe conflict. Puterea tinde să se relaționeze cu ideea de competiție În cel mai bun caz, constrângere, manipulare sau dominație În cel mai rău caz. Dat fiind că, de-a lungul istoriei, dimensiunile ideii de putere au fluctuat, este cu atât mai important să o Înțelegem corect dacă este să Învățăm să trăim unii cu alții În pace Într-o
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
lume", dar în care "sufletele amorțite ale localnicilor ar putea reînvia..."34. Cu o populație, la 1930, de 14.347 de locuitori, micul târg de provincie a rămas în corpul Moldovei după anexarea Bucovinei, reprezentând refugiul românilor ce au refuzat dominația austriacă. Zonă preponderent agricolă, cu o industrie slab dezvoltată, dar învăluită într-o liniște prielnică creației, Fălticeni a favorizat formarea intelectuală a unor personalități precum Eugen Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Artur Gorovei sau Marcel Blecher. Rememorând verile fălticenene, scriitorul Mihail Șerban
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
istorie. Evoluția vieții politice și economice românești marcată de perioada de ocupație austriacă pentru Bucovina, dar și de marginalizarea impusă de factorii de decizie din capitala bucureșteană au determinat transformarea acestei regiuni, de-a lungul secolelor, din (semi)centru de dominație în periferie subdezvoltată, cu industrie și comerț în declin, imprimând acestui colț de țară renumele de "loc în care nu se întâmplă nimic". Descrierile monografice, memorialistica, presa locală constată sau deplâng la unison atmosfera de încremenire, liniștea fiind cuvântul de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ca principală pepinieră de liceeni, demonstrând că elevii mai bine dotați social sunt și cei plasați avantajos în sistemul școlar, în ciuda mult promovatului principiu al meritocrației. Teoria conflictualistă susținută de Bourdieu prin care școala devine mecanism de reproducție structurală, perpetuând dominația anumitor clase, este confirmată de statisticile școlare 190. În același sens este relevant un studiu derulat în anul școlar 1936-1937 în cadrul liceului Laurian din Botoșani unde conducerea școlii a aplicat asupra unui eșantion de elevi testul de inteligență logică Lahy
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pas spre obținerea independenței noului stat. Austria se temea că noul stat va fi mai greu de dominat și, în același timp va reprezenta un punct de atracție pentru românii din Transilvania, conducând în timp la desprinderea acestui teritoriu de sub dominația sa, anume Transilvania, Bucovina și Banat. În ciuda încercărilor puterilor antiunioniste și, profitând de „scăparea” Convenției de la Paris, românii l-au ales domn pe Alexandru Ioan Cuza atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Astfel, românii au dovedit Europei maturitatea
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
împotrivă”, căci Unirea „este strigătul timpului”. Austria se temea de eventualele urmări ale recunoașterii dublei alegeri asupra integrității imperiului său din care făcea parte și Transilvania. Austria se temea că românii din Transilvania vor iniția o mișcare de emancipare de sub dominația sa în vederea unirii cu noul stat. Teama de a pierde Transilvania a determinat Austria ca imediat după aflarea veștii despre dubla alegere a lui Cuza și a entuziasmului provocat la Brașov de această știre, să închidă vama de la Brașov unde
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a fi potrivnică recunoașterii dublei alegeri a lui Al. I. Cuza, la o poziție de neutralitate și apoi la acceptarea și recunoașterea acestei situații. Din motive economice, Anglia dorea menținerea integrității Imperiului Otoman iar orice încercare de emancipare națională de sub dominația otomană contravenea intereselor politicii britanice. Reprezentanții englezi erau de părere că alegerile nu au fost corecte. Iată părerea lui Bulwer, reprezentantul englez în Imperiul Otoman: „în nici unul dintre principate afacerile nu au fost conduse într-un mod corect și imparțial
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
plin de această conjuctură. Pe drumul de întoarcere de la Congres, Ali Pașa i-a făcut o vizită împăratului austriac Francisc Iosif care a spus destul de apăsat că era împotriva Unirii deoarece aceasta era un pericol pentru provinciile românești aflate sub dominația sa. La fel de înverșunat era și ProkeschOsten, ambasadorul Austriei la Constantinopol care era convis că românii nu se vor opri la Unire, că vor aspira la independență și la eliberarea Transilvaniei, Bucovinei și Banatului. Congresul de la Paris a hotărât, pe de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
al întregii națiuni române...” INTERVIU CU CONSTANTIN ȚURCANU-EROUL VASLUIAN AL RĂZBOIULUI DE INDEPENDENȚĂ Elev: NECHITA MARIUS Prof. coord. HOBJILĂ DANIELA REPORTERUL: Suntem în primăvara anului 1917. România a intrat în Război alături de Antanta pentru a-și recupera teritoriile aflate sub dominația AustroUngariei, adică Transilvania și Bucovina. Din nefericire, România a pierdut bătălia de la București (noiembrie 1916) iar două treimi din teritoriul țării au fost ocupate de dușmani. Armata, guvernul, familia regală și mulți români s-au retras în Moldova. Se încearcă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
da. Turcii aveau încredere în mine dar eu am încheiat un tratat cu Petru cel Mare, țarul Rusiei. Tratatul a fost încheiat la Luțk, în Rusia, în aprilie 1711. Speram că ajutorul rușilor ne va ajuta să eliberăm țara de sub dominația otomană. Dar, din nefericire, turcii au învins armata românorusă în lupta de la Stănilești, pe Prut, în ținutul Fălciu. Bineînțeles că nu am mai putut să mă întorc acasă, am emigrat în Rusia și am rămas aici cu familia. Am devenit
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație exterioară. înseamnă ceva mai puțin vizibil și impunător, dar mai originar. Cînd îl numim Pantrokrator, spune Grigore de Nyssa, trebuie să ne gîndim la El ca la cel care susține în ființă toate lucrurile, Dumnezeu atotțiitor. El strînge apele în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
liber de condiționările spațio-temporale. Sfîntul Pavel a celebrat trupul nostru ca templu al Duhului Sfînt, destinat să treacă de la varianta lui coruptibilă la varianta lui de slavă. Dar, evident, trecerea nu este continuă. Ea se pregătește, în această lume, prin dominația calmă a spiritului asupra trupului de carne ; se împlinește cînd ființa umană atinge principiul ceresc al trupului său. La cel din urmă se referea Origen cînd pretindea că laxitatea față de corpul pieritor tocește simțurile spirituale, minează vivacitatea celuilalt trup, îl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
creștine au căpătat un caracter mult mai comprehensiv, mai aplicat, mai obiectiv. Dar, pentru publicul larg din Occident, inclusiv pentru intelectuali, Estul european rămîne o prezență nebuloasă, marginală și pentru că e majoritar ortodox. E adevărat că, după intrarea lor sub dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate, nu și-au avut în Răsărit echivalentul în același timp traumatizant și fertil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Gauchet, aplicat pe cazul francez, ar fi vorba despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului polar, suveran față de mișcările lumii și totodată prezent în interiorul ei sub un chip discret, slab, străin, care nu face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
calitatea de shareholder în companii comerciale, iar acești oameni de afaceri erau și cei mai guralivi 15. Este și cazul marelui John Pym, șeful opoziției puritane, care era trezorierul companiei Province Island Company, fondate cu scopul de a pune capăt dominației spaniole în America. După cum indică Hill, lista de personal a acestei companii arăta ca o "listă nominală a opoziției parlamentare"16. Astfel, putem spune că rațiunea conflictului dintre rege și parlament a fost de la bun început dublă: pe de o
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
revoltă împotriva puterii absolute, acesta nu există; chiar dacă "nu este just ca regele să facă rău, este just ca el să nu fie pedepsit dacă se întâmplă așa"46. Trebuie remarcat aici faptul că "legea naturală" desemnează la Filmer legea dominației paterne, în care pater familias are drept de viață și de moarte asupra celor care sunt în puterea lui. Filmer respinge ideea fundamentală a școlii dreptului natural, conform căreia originea societății se află într-un contract pe care l-au
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a mă cârmui singur, cu condiția ca și tu să-i cedezi dreptul tău și să-i autorizezi acțiunile în același fel"48. O dată realizat acest contract, mulțimea se regăsește unită într-o singură persoană, numită Commonwealth sau Civitas, iar "dominația este una instituționalizată și politică"49. În afara modelului "instituit" al suveranității, rezultat al supunerii voluntare a oamenilor față de "un om sau un ansamblu de oameni" mai există la Hobbes și modelul suveranității "prin achiziție". Suveranitatea de achiziție este bazată pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
copiii să se supună [...], având posibilitatea de a-i distruge dacă refuză", fie a unui cuceritor "prin război, când își supune dușmanii voinței sale, dându-le în schimb viața"50. În al doilea caz avem de a face cu o dominație naturală, "originea societății este pur naturală, întrucât forța naturală îi determină pe cei slabi să se supună"51, corpul politic astfel rezultat fiind unul "patriarhal și despotic"52. Hobbes spune că acest tip de suveranitate se bazează până la urmă tot
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
astfel rezultat fiind unul "patriarhal și despotic"52. Hobbes spune că acest tip de suveranitate se bazează până la urmă tot pe consimțământ, pentru că cel supus prin forță și-a dat cuvântul că se va supune. Prin urmare, drepturile și consecințele dominației despotice sunt exact aceleași ca în cazul suveranității instituite. În ambele situații, oamenii constituie suveranitatea pentru că trăiesc cu teama unei morți violente. Suveranitatea instituită diferă de cea naturală numai prin aceea că "oamenii ce-și aleg suveranul o fac din
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
natural, fie patriarhal, fie despotic, erau unul și același lucru. Dar în Leviathan monarhia naturală este numai cea patriarhală, nu și cea despotică. Motivul ar fi că, din perspectivă legală, modelul contractual al monarhiei instituite poate fi extins și la dominația despotică (prin cucerire), dar nu și la dominația patriarhală. Tipul de obligație pe care îl creează convenția (conform cu legea dreptății) este diferit de tipul de obligație pe care îl presupune relația filială (conform cu legea recunoștinței). În schimb, din perspectivă istorică
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
același lucru. Dar în Leviathan monarhia naturală este numai cea patriarhală, nu și cea despotică. Motivul ar fi că, din perspectivă legală, modelul contractual al monarhiei instituite poate fi extins și la dominația despotică (prin cucerire), dar nu și la dominația patriarhală. Tipul de obligație pe care îl creează convenția (conform cu legea dreptății) este diferit de tipul de obligație pe care îl presupune relația filială (conform cu legea recunoștinței). În schimb, din perspectivă istorică, dominația paternă (și, deci, monarhia patriarhală) se află
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]