4,293 matches
-
ale lăcașului. Biserica, închinată praznicului „Pogorârii Duhului Sfânt”, este înconjurată de 208 pitre romane cu epigrafe latine, deliberat rânduite într-o veritabilă colecție în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Lăcașul, fostă capelă de curte, are aspectul unei construcții dreptunghiulare alungite. Nava (4,50 x 5,20 m), boltită cu scânduri, este prelungită spre răsărit printr-o absidă semicirculară nedecroșată; la apus este mărginită de un turn suplu.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
ale Sf.Ioan, Sf.Vasile, Sf. Grigore, Sf. Ignatiu și Sf. Laurențiu. Tot în Altar se mai păstrează icoana Maicii Domnului cu Pruncul, într-o ramă largă și aerisit ornamentată cu vrejuri și medalioane șterse și un chivot de formă dreptunghiulară, frumos ornamentat. Prin eforturile preotului paroh și puținilor săteni a fost reparat acoperișul, s-au amenajat o poartă și un grajd împrejmuitor. Pictura și icoanele ar avea nevoie de restaurare pentru a-și recăpăta strălucirea de odinioară, restaurare care nu
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
est a ei a fost modificată structural. Casa parohială aflată lângă biserică păstrează elemente arhitectonice ce pot fi regăsite și la casa Brukenthal din Nocrich precum și la conacul Brukenthal din Micăsasa. Odinioară edificiul religios avea o incintă fortificată sub formă dreptunghiulară. Incinta era întărită de către două turnuri de apărare, unul în partea estică și celălalt în partea sud-vestică a ei. Fortificația s-a prăbușit parțial în anul 1877, urmând ca, ulterior, ea să fie demolată de către localnici în 1924 și mai
Biserica fortificată din Vărd () [Corola-website/Science/327397_a_328726]
-
poștale cu „capul de bour” în noiembrie 1858, cu valorile de 5, 40 și 80 de parale. Diferențele constau în steaua cu șase colțuri, legenda „porto gazetei” și scrierea cu litere latine a valorii. Forma nu mai este rotundă, ci dreptunghiulară rotunjită ușor la colțuri. Mărcile poștale au fost tipărite tot pe hârtie străină, transparentă sau gălbuie, tot la Atelia Timbrului și au fost și ele valabile doar în Moldova. Emisiunile au încetat pe 1 mai 1862. Tiraje. Marca de 5
Cap de bour () [Corola-website/Science/330580_a_331909]
-
de formă pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre de dimensiuni mai mici decât cele din pereții naosului: una în peretele sudic, de
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul are o formă dreptunghiulară, iar în peretele sudic se află ușa de intrare. Naosul are tot formă dreptunghiulară, iar în pereții de nord și de sud sunt dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre de dimensiuni mai mici decât cele din pereții naosului: una în peretele sudic, de formă pătrată, și alta în axa absidei, de formă dreptunghiulară. Accesul din pronaos în
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
dispuse simetric două ferestre dreptunghiulare. Absida altarului este decroșată și are formă pentagonală. Ea are două ferestre de dimensiuni mai mici decât cele din pereții naosului: una în peretele sudic, de formă pătrată, și alta în axa absidei, de formă dreptunghiulară. Accesul din pronaos în naos se face printr-un gol de trecere. Lăcașul nu este pictat pe interior, pereții de lemn fiind vopsiți în culoarea albă și decorați cu icoane atârnate. Din punct de vedere arhitectural, acest edificiu se aseamănă
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
de profilul frunții. Nările mici, fără prelungiri. Linia laterală lipsește. Înotătoarea dorsală, mult mai lungă decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este "D" III—IV 12—13; "A" II—III 5—6; "V" I 5; "P" I 12. Lateral de
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
fiind prevăzută totodată cu un sistem de apărare pe latura zidurilor exterioare - fante pentru tras cu săgeți și creneluri pentru proiectile asupra inamicului -, iar intrarea impunătoare, marcată de o poartă arcuită, era păzită de gărzile pașei. Interiorul are o structură dreptunghiulară, pe două etaje, cu arcade din loc în loc și coridoare lungi. În mijlocul structurii, după modelul oriental, găsim o fântână dreptunghiulară încadrată de arbori. În timpul luptei de la Anjar (1622), Yusuf Pasha, pașă de Tripoli, a fost luat prizonier, iar forțele otomane
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
proiectile asupra inamicului -, iar intrarea impunătoare, marcată de o poartă arcuită, era păzită de gărzile pașei. Interiorul are o structură dreptunghiulară, pe două etaje, cu arcade din loc în loc și coridoare lungi. În mijlocul structurii, după modelul oriental, găsim o fântână dreptunghiulară încadrată de arbori. În timpul luptei de la Anjar (1622), Yusuf Pasha, pașă de Tripoli, a fost luat prizonier, iar forțele otomane din zonă au fost relocate în Siria. Astfel Fahr ed-Din II al-Ma’ni a ocupat barăcile otomane, însă doar
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
răcit pentru o perioadă mai mică sau mai mare de timp, în funcție de compoziție. În alte situații, săpunul se lasă sub soare, în aer liber, pentru ca apa din compoziție să se evapore mai repede. Săpunarii îl taie apoi în forma dorită, dreptunghiulară de obicei. Bucățile dreptunghiulare pot fi vândute ca atare sau pot merge mai departe la sculptare și modelare - partea cea mai dificilă din întreg procesul de producere a săpunului, întrucât se realizează manual, cu un cuțit sau o lamă ascuțită
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
mai mică sau mai mare de timp, în funcție de compoziție. În alte situații, săpunul se lasă sub soare, în aer liber, pentru ca apa din compoziție să se evapore mai repede. Săpunarii îl taie apoi în forma dorită, dreptunghiulară de obicei. Bucățile dreptunghiulare pot fi vândute ca atare sau pot merge mai departe la sculptare și modelare - partea cea mai dificilă din întreg procesul de producere a săpunului, întrucât se realizează manual, cu un cuțit sau o lamă ascuțită specială pentru săpun. În
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
de Caransebeș și Vârșeț, Vichente Popovici. Este construită din piatră și cărămidă. Acoperișul a fost din cupru din care o parte a fost înlocuită cu tablă zincată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Construcția este în formă de navă dreptunghiulară pe care se sprijină cupola bisericii. Pronaosul este despărțit de naos printr-un zid de piatră și cărămidă care susține cafasul (balconul unde cântă corul într-o biserică). Corpul principal are o lungime de 23 de metri și o lățime
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
pe părțile laterale sunt scaune, iar în mijloc sunt aranjate pe două rânduri. În anul 2000, scaunele vechi au fost înlocuite cu altele noi din lemn de stejar, executate de meșteri lemnari din Maramureș. În pronaos se află „o lespede dreptunghiulară, imitând marmura roșie, de dimensiunile unui mormânt, sub care probabil este înmormântat Hagi Nicolae Dimitrie. Lespedea însă nu are nici o inscripție”. Pentru pictura bisericii a fost adus renumitul pictor Arsenie Petrovici de la Biserica Albă (Serbia). Pictura a fost finalizată abia
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
ispovăduit și cuminăcat și în bisărica muerească îngropat prin mină Petru Iorgovici parohu și prtoprez al Oreviți"". Cele consemnate de parohul Petru Iorgovici fac să dispară probabilitatea și să confirme că ctitorul a fost înmormântat în pronaosul bisericii, chiar dacă "lespedea dreptunghiulară imitând marmora roșie, de dimensiunea unui mormânt", despre care s-a amintit, nu are nicio inscripție. A fost înmormântat în interiorul bisericii, în parte muierească, așa cum și-a manifestat dorința testamentară, pentru "a fi călcat în picioare de toată lumea pentru păcatele
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
generale ale arhitecturii bisericești specifice epocii lui Matei Basarab. Diaconul Paul de Alep o caracteriza astfel: "„Arhitectura mănăstirilor sale, ca aproape a tuturor celor din țară, este uniformä”". Specifice pentru această epocă au fost: folosirea în egală măsură a planurilor dreptunghiular și trilobat; turn-clopotniță pe pronaos; despărțirea naosului de pronaos printr-un zid cu deschidere; împărțirea fațadelor în două registre printr-un brâu, registrele fiind decorate cu panouri și arcaturi realizate din ciubuce. Alți istorici de artă susțin că, începând din
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
susțin că, începând din această epocă, zidul care despărțea în mod tradițional naosul de pronaos a fost desființat, în locul lui apărând stâlpii care unifică în realitate spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. În colțul de nord-vest al incintei este situată Casa Domnească, o clădire dreptunghiulară având în subsol o pivniță sprijinită pe un pilon central, iar pe mijlocul laturii
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
spațiul bisericii. Ansamblul arhitectonic al Mănăstirii Plătărești este alcătuit dintr-o incintă de formă dreptunghiulară, având în mijloc biserica de plan triconc, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”. În colțul de nord-vest al incintei este situată Casa Domnească, o clădire dreptunghiulară având în subsol o pivniță sprijinită pe un pilon central, iar pe mijlocul laturii vestice a incintei se află turnul clopotniță (adăugat la începutul secolului XX). Pe trei din laturile incintei sunt situate mai multe corpuri de clădiri (chilii), realizate
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
pe pronaos, ceea ce nu este exclus să fi fost cazul și la Plătărești, cel puțin în proiectul inițial. De asemenea, aceste biserici au naosul construit după un plan treflat și cu o turlă deasupra sa. Pronaosul bisericii este de formă dreptunghiulară, având la intrare un pridvor, adăugat într-o etapă ulterioară construcției bisericii (cel mai probabil în timpul lucrărilor de refacere a mănăstirii din 1684, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. Biserica a fost construită temeinic, cu ziduri din cărămidă cu o
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
zece coloane masive de cărămidă și arce trilobate. Sistemul de boltire este compus dintr-o calotă semisferică care se sprijină pe două arce laterale. Accesul se face pe axul principal al pridvorului și pe partea laterală de sud. Pridvorul este dreptunghiular pe toată lățimea bisericii, având cinci arcade în față, două spre nord și unul spre sud, toate în formă de potcoavă și subîntinse de câte un tirant de stejar. Acestea se sprijină pe zece coloane, inclusiv cele două angajate în
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
de potcoavă și subîntinse de câte un tirant de stejar. Acestea se sprijină pe zece coloane, inclusiv cele două angajate în zid. Coloanele sunt așezate pe un soclu masiv întrerupt la intrarea din față și spre sud. Pronaosul de plan dreptunghiular este acoperit cu o calotă semisferică de cărămidă, susținută de două arce laterale, sprijinite pe console. Arcurile late est-vest nu se prelungesc pe un singur plan până în pereții nord și sud, ci sunt întărite numai în partea dinspre calotă pe
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
-lea, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", înregistrată în tabelele conscripțiilor din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1733); de la aceasta a moștenit cinci icoane vechi, executate, în tehnica "tempera", de un artist anonim. Înfățișând aceeași planimetrie dreptunghiulară, des întâlnită în părțile zărăndene, anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost împodobit
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
organizat anual Concertul de Anul Nou de la Viena anual are loc aici. Acustica sa plină de viață se bazează în primul rând pe intuiția lui Hansen deoarece el nu a putut să se bazeze pe studii privind acustica arhitecturală. Forma dreptunghiulară și proporțiile sălii, precum și sculpturile, permit reflectarea numeroaselor sunete. Echipamentul original a cuprins o orgă cu tuburi istorică construită de Friedrich Ladegast, iar primul recital de orgă a fost realizat de Anton Bruckner în 1872. Orga actuală a fost instalată
Wiener Musikverein () [Corola-website/Science/328608_a_329937]