5,695 matches
-
10); și (10); frumos (9); Dumnezeu (8); plăcere (8); talent (7); ori (6); surpriză (5); totuși (5); bunătate (4); cutie (4); sărbătoare (4); a primi (3); altceva (3); altfel (3); cadouri (3); ceresc (3); ci (3); conjuncție (3); dacă (3); dumnezeiesc (3); iubire (3); nu (3); nuntă (3); pentru (3); primi (3); sau (3); afecțiune (2); aniversare (2); așa (2); bine (2); ce (2); chiar (2); cum (2); deci (2); de la Dumnezeu (2); floare (2); gest (2); împachetat (2); îndoială (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caritate; de cămilă; a cerși; nu cerșetorie!; cerșit; de cineva; cinste; cîine flămînd; de cîine; cîinișor; compasiuni; credincios; cuget; cumsecade; darnic; datorie; dărui; a dărui; de; deasă; demență; demnitate; dezabilități; doare; doi; domn; a dona; Domnului; drag; drăguț; dreaptă; drum; dumnezeiască; dur; pentru dușmani; e pentru proști; de el; emoție; enorm; este; nu există; fată; față de cei săraci; făgăduință; de fier; firav; foame; generos; generozitate; gingășie; grijuliu; homeless; iar; idee; inacceptabil; incapabil; indulgență; inexistentă; inimă bună; inimă; inocentă; inspiri; ioc; Isus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață (6); adevăr (5); divin (5); farmec (5); naștere (5); sfînt (5); surpriză (5); binecuvîntare (4); cer (4); divinitate (4); dragoste (4); mama (4); rar (4); religie (4); timp (4); wow (4); Adi (3); așteptare (3); cadou (3); copii (3); dumnezeiască (3); fantastic (3); imposibilitate (3); incredibil (3); ireal (3); împlinire (3); mirare (3); raritate (3); apariție (2); bine (2); cerească (2); Crăciun (2); deosebit (2); eu (2); fapt (2); fenomen (2); frumoasă (2); har (2); holograf (2); inexistență (2); încîntare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avere; bani; băutură; Biblia; biologic; biserica; biserică; bogăție; bună; catastrofă; cele 7; a cere; ceva abstract; ceva frumos; cinci; circ; ciudă; ciudățenie; cîștig; clipe; coincidență; copac; cred; nu cred; crearea lumii; creștinătate; cunună; curiozitate; divină; Domnul; dor; dorințe; dragostea; dulce; dumnezeiesc; dumnezeire; Egipt; el; emoții; enigmă; eveniment; excelentă; nu există; extraordinar; extraordinară; fantezie; fantomă; faptă; Far Alexandria; feerie; forță; frumusețe; grandoare; graniță; haos; Hristos; iluzie; Iisus Hristos; izvor; încredere; îndeplinire; întîmplător; înviat; lapsus; loto; lucru bun; magic; mamă cerească; marea veste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avarism; a avea; baros; batală; bază; băiat; Băsescu; bătaie; bilă; bou; boxer; brad; brățară; bucurie; cai putere; cai; caracter; cocaină; confort; constrîngere; convingere; creștin; culturism; curajos; cuvînt; dar; declin; deplină; deplinătate; deschis; determinare; dictator; dimineața; director; divin; dîrz; dominare; domnie; dumnezeiască; dușmănie; eficiență; efort; egalitate; enervant; enormă; erou; facere; familie; fără; financiară; fizică; fudul; gladiator; glas; glorie; grad; gras; gura tîrgului; guvern; harnic; hărnicie; hoție; ignoranță; iluzie; indestructibil; indulgentă; inima; interesant; izbîndă; înălțător; înălțime; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală; înțelegere; înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
milă; cerințe; cerșea; a cerși; cerși; cerșit; cerul; cineva; cîine; confesiune; consacrat; conștientizare; copii; a crede; credința; creștin; creștinism; crez; cultură; curaj; cuvînt; dansează; degeaba; distracție; divin; divinitate; doleanță; pe Domnul; a dori; a-și dori ceva; dorințe; drăguț; duh; dumnezeiască; la Dumnezeu; epuizare; evlavie; femeie; focului; forță; frig; furor; gîndea; grădina Ghetsimani; greșeală; greutate pe suflet; a ierta; lui Iisus; inconștient; indulgență; insistă; insistență; inutilă; împlinire; încet; a te închina; închina; închinare; îndemna; înduioșat; îndupleca; îngenunchere; îngeri; înjosi; înnobilează; legătură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trebuie să asculte ce îi spune Scriptura în probleme de doctrină. Acest punct de vedere reformat în ceea ce privește autoritatea scripturistică va deveni cunoscut ca principiul sola Scriptura. Ajungem astfel în locul unde se impune întrebarea: dacă Scriptura este singura sursă a revelației dumnezeiești, și dacă există mult mai multe versiuni ale Scripturii, care text scripturistic trebuie privit ca autoritate? Dată fiind strânsa legătură dintre reformați și mișcarea umanistă creștină din acea vreme, răspunsul la această întrebare pare a fi evident: pentru Vechiul Testament, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Soiuri de vite, / Aeru-n nălțime, / Cu paseri mulțime. / Ceriul l-a împodobit / Cu lună, cu soare / Și cu stele lucitoare; / Marea și apele toate / Cu a peștilor multa gloate / Deci având / De gând / Și vrând / Ca să se proslăvescă / Fapta cea dumnezeiască / Întinzând / Pe Adam din țarină / Cu cuvânt și cu suflare, / Dup-a sa asemănare."139 În orația de nuntă predomină această percepție a umanului ca microcosm, care face posibilă desfășurarea ritualică a evenimentului propriu-zis. Fiecare moment al ceremonialului nupțial formează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
treilea spre care tinde, starea pură a Sfântului Duh", ruptă de contigent ca în teologia lui Origen, aflat sub înrâurirea ideilor platonice, care acordă un mare rol acțiunii Logosului. Arie, preotul eretic de la începutul secolului IV, susținea că, în treimea dumnezeiască, numai Dumnezeu-tatăl este Dumnezeu adevărat, că Fiul Logosul nu este egal cu tatăl, este numai asemeni lui, nu homoousios, ci numai homoiousios. Întinși sub cumpănă/ livizi și goi, aidoma unul cu altul/ ascultăm piatră de piatră cum crește nenorocu-n ea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arta lui să fie autentică și în consecință se luptă cu o avalanșă de cuvinte: "Ca într-o apă mă scufund,/ Cu cât mai mult mă-ncaier". Într-un poem arghezian din volumul "Astfel", poetul se simte "scris" cu har dumnezeiesc: Mi-a scris cu mâna-i Dumnezeu/ Ai grijă și de el a zis/ Uite pe lista ta l-am scris,/ Arată-i țâța ta-n oglindă/ și miere picură-i pe limbă". Poetul este în căutarea "sunetului mai pur
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acestea." Și mult folosindu-se stăpânul, s-a dus. (Pentru avva Moise, 8) Zis-a iarăși: "Sau fugind fugi de oameni, sau batjocorește lumea și pe oameni, făcându-te nebun pe tine la cele mai multe." Anexa V DIONISIE AREOPAGITUL DESPRE NUMIRILE DUMNEZEIEȘTI Astfel, Celui ce e cauza tuturor și mai presus de toate, i se potrivește și lipsa celor ce sunt, ca să fie cu adevărat împărăția tuturor și ca în jurul ei să fie toate și toate să fie dependente de ea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
e lăudată și numită din armonia lăuntrică a tuturor. Știind-o aceasta, teologii lui Dumnezeu (autorii Scripturilor) îl laudă pe El și ca pe Cel fără nume, dar și din tot numele. Fără nume îl arată atunci când spun că obârșia dumnezeiască uimește (mustră) pe cel ce întreabă într-una din vederile tainice ale arătării dumnezeiești simbolice: Care este numele Tău? (Fac. 32,29) ; și Acesta, renunțând la a se face cunoscut prin orice nume dumnezeiesc, spune: Și pentru ce întrebi despre
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Dumnezeu (autorii Scripturilor) îl laudă pe El și ca pe Cel fără nume, dar și din tot numele. Fără nume îl arată atunci când spun că obârșia dumnezeiască uimește (mustră) pe cel ce întreabă într-una din vederile tainice ale arătării dumnezeiești simbolice: Care este numele Tău? (Fac. 32,29) ; și Acesta, renunțând la a se face cunoscut prin orice nume dumnezeiesc, spune: Și pentru ce întrebi despre numele Meu? Acesta este minunat (Fac. 32,29; Jud. 13,18). Oare nu acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
îl arată atunci când spun că obârșia dumnezeiască uimește (mustră) pe cel ce întreabă într-una din vederile tainice ale arătării dumnezeiești simbolice: Care este numele Tău? (Fac. 32,29) ; și Acesta, renunțând la a se face cunoscut prin orice nume dumnezeiesc, spune: Și pentru ce întrebi despre numele Meu? Acesta este minunat (Fac. 32,29; Jud. 13,18). Oare nu acesta este cu adevărat numele minunat, că e mai presus de tot numele, că e fără nume, că e deasupra a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Ef. 1,21)? Iar cu multe nume îl arată atunci când îl prezintă zicând Eu sunt Cel ce sunt (Ieș. 3,14): Viața, Lumina, Dumnezeu, Adevărul (cf. Fac. 28,13; Ioan 8,12; 14,6 etc.); și când înțelepții în cele dumnezeiești îl laudă ca pe înțelept, ca iubit, ca pe Dumnezeul dumnezeilor, ca pe Domnul domnilor, ca pe Sfântul Sfinților, ca pe Cel veșnic, ca pe Cel ce este; ca pe cauzatorul veacurilor, ca pe dăruitorul vieții, ca Înțelepciunea, ca Mintea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
nu faci leșie cu cenușă de ciocani* (hluji*), că faci mătreață. Cer Cerul este ca o movilă nemărginită. Sf. Ilie obișnuiește să iasă cu carul său, ba la plimbare, ba cu treburi de-ale casei. Carul lui e lucru sfînt, dumnezeiesc, nedat lumii să-l vadă, și de aceea, cînd iese, acopere cerul cu nour. Acest car, spre a nu răpaga* în mersul să u, are pe talpa roții cuie mari ce-i slujesc la înțepenire. Aceste cuie, găurind bolta cerească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din altar, că ți ia Dumnezeu graiul. în noaptea de Sf. Vasile se deschid cerurile, și atunci fiecare animal poate grăi ca și oamenii. Cel care ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Balotă, evocat de Nicu Steinhart în "Jurnalul fericirii" ca unul dintre cele mai rezistente spirite întâlnite de-a lungul calvarului recluziunii. Supraviețuitor al programului comunist de exterminare a intelighenției "burgheze", Nicolae Balotă a fost întărit și ocrotit de un miracol dumnezeiesc. Este singura explicație plauzibilă în cazul acestui intelectual de anvergură europeană, căruia i-a fost dat să guste și din pâinea oricum amară a exilului. Din 1981 se stabilește la Paris, unde este numit profesor de literatură comparată la universitațile
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lumii îmbibate de senzualitate, Gabriel Liiceanu sugerează că autorul "Decameronului" are, în cele o sută de povestiri, înțelepciunea poetică a lui Shakespeare și ritmul teatral al lui Goldoni. Pentru naratorul florentin, desfătarea cărnii este un datum natural sau, perché no, dumnezeiesc. Madonizarea femeii operată de Dante decade la Boccaccio; prin personajele sale, povestitorul toscan nu pregetă să o aducă la adevăratul ei statut. Nu totul este măreț, courtois, intangibil. Se învederează astfel o morală a tangibilului și totodată o probă a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
aproape ca și cum ar fi fost chiar în sufletul lui, apăru o perdea de nourași albi, în mijlocul cărora strălucea fața lui Dumnezeu ca o lumină de aur, orbitoare, înfricoșătoare și în același timp mîngîietoare ca o sărutare de mamă...Din strălucirea dumnezeiască însă se limpezea o privire vie, infinit de blîndă și de măreață, care parcă pătrundea în toate adîncurile și ascunzișurile...Arătarea aceasta a durat numai o clipă și a fost atît de nemărginit de dulce, că inima lui Apostol și-
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dulce, că inima lui Apostol și-a oprit bătăile, iar ochii i s-au umplut de o lucire stranie, bolnavă. Totuși, sufletul îi era atît de plin de fericire, că ar fi fost bucuros să moară atunci acolo, privind minunea dumnezeiască...Cînd se întoarse la loc, păru schimbat la față. Pe obrajii albi, ochii albaștri erau ca două izvoare de lumină. -Măicuță, am văzut pe Dumnezeu! murmură copilul cu însuflețire..." (s. n.) Ușor de remarcat apar aspectul dublu, terifiant și fascinant al
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o logică impecabilă. Deslușește semnele vremii (vântul nu mai bătea, semn că va descoperi taina), și mai apoi după o credință străveche, după legi nescrise, face înmormântarea și cugetă: "cine ucide un om nu se poate să scape de pedeapsa dumnezeiască". După ce și-a făcut datoria și a înfăptuit dreptatea, viața reintră în normal. În acțiunea sa, Vitoria a dovedit luciditate, devotament, neclintire în împlinirea tradițiilor și datinilor străvechi: ea a demonstrat că este o inițiată care comunică mereu cu cel
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
traduceri după diversele cărți de învățătură religioasă morală de origine bizantină și slavă sau după „cărțile de desfătare“. Din prima categorie face parte, între altele, Cartea ce să chiamă Crinii țarinii, sau Flori prea frumoase care s-au adunat din dumnezeiasca Scriptură pentru mântuirea sufletească și s-au așezat prin osteneala oareșcăruia bărbat binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură“ având drept scop „aducerea aminte“. Capitolul are printre titluri și câteva
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chiamă Crinii țarinii, sau Flori prea frumoase care s-au adunat din dumnezeiasca Scriptură pentru mântuirea sufletească și s-au așezat prin osteneala oareșcăruia bărbat binecredincios. După cum anunță și în titlu și apoi în prefață, autorul s-a inspirat din „dumnezeiasca scriptură“ având drept scop „aducerea aminte“. Capitolul are printre titluri și câteva referi toare la cum trebuie să se apere creștinul de „patimile céle trupești și céle sufletești“, cum să se „înfrâneze“ sau cum să purceadă la „curățiia inimii și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
celelalte femei decât doar prin capacitatea de a delira, doar sub raportul intensității și direcției capriciilor: În timp ce Domnul îmi vorbea, iar eu contemplam neasemuita lui frumusețe, observăm dulceața și uneori asprimea cu care gura lui nespus de frumoasă și de dumnezeiasca rostea cuvintele. Ardeam să știu ce culoare au ochii lui și care sunt proporțiile staturii sale, ca să pot vorbi despre ele..." Năduful și disprețul lui Cioran: "Culoarea ochilor săi! (...) Să duci până în ceruri indiscreția sexului tău, iată un lucru menit
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]