4,870 matches
-
Pătuleni, Dâmbovița, împărăteasa în vârstă de cincizeci de ani naște primul ei copil, un flăcău „ce n-a putut să se vadă în acele timpuri - cu soarele-n piept/ luna-n spate,/ doi luceferi -/ în doi umeri.”. Localizare fizică a „elanului curajos provocat de lupta împotriva răului”, pieptul marcat cu reprezentarea soarelui aparține prin excelență ființei ce are puterea să se opună principiului distructiv. Așezarea lunii în spate (în unele variante poziția aștrilor este inversă) respectă legea cosmică a opoziției dintre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Încă nu se întunecase, iar forfota străzii era dominată de vocile și râsetele tinerilor. Cursurile și examenele școlilor, liceelor și facultăților se terminaseră și manifestările de bucurie erau firești. Timpul frumos de început de vară și de vacanță stimula acest elan tineresc. Nimic nu părea să tulbure viața liniștită și fericită a basarabenilor și a acestor tineri, care umpleau bulevardul și grădina publică, din apropiere, cu veselia lor. La un moment dat, o știre ca un trăsnet, se răspândește din om
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
fusese deja treierat, prin miriști. Ajung în satul Cizur Menor, unde mă impresionează o clădire impunătoare, veche pe care flutură steagul Ordinului Cavalerilor de Malta. Este aici un albergue de peregrinos (han al pelerinilorî, dar mi-am continuat drumul cu elan spre următorul sat Zariquiegui. - Cât de curate și ordonate sunt satele pe aici! Trotuare pietruite largi și generoase, nenumărate mușcate la ferestre, curățenie peste tot. Păcat că biserica era închisă. Am început să urc, un urcuș lung pe un drum
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și fericiți. Am adormit foarte târziu, pe la ora 2 din noapte. Eram prea obosit fizic și parcă simțeam toată povara de până acum a pelerinajului, importanța lui, confruntarea mea interioară cu un drum interior care cere reînnoire, renunțare, un nou elan spiritual și uman, un stil de viață mai simplu și mai autentic creștin, o detașare interioară de multe gânduri și atitudini ce s-au format în mine ori s-au sedimentat în relațiile cu semenii. Totul apasă ca un nor
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
întreprinderii. Autorul articolului (semnează doar cu inițialele - Șt. T.) se întreabă retoric: „A ajuns până acolo, încât nu mai înțelege bucuria și nu mai simte dragoste de a cânta viața noastră nouă, fericită, de a cânta măreția vremurilor noastre noi, elanul și dragoste cu care oamenii muncii din întreprinderea noastră și din întreaga țară făuresc cu pași gigantici noua societate, desăvârșesc opera de construcție a socialismului ?”. Prin urmare, fără drum de-ntoarcere. Unor asemenea activități „cultural artistice” nu te puteai sustrage
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a acestora fiind 362 m în dealul Dobrina. Valea Prutului, largă și cu multe bălți, constituie partea cea mai joasă a ținutului (județul Fălciu de mai târziu). Apele. Râul cel mai important este Prutul, care are doi afluenți mai importanți: Elanul în dreapta și Lăpușna în stânga. În partea de vest a județului curge Crasna, care se varsă în Bârlad. Mici pâraie izvorăsc din văile dealurilor ce înconjoară târgul: pârâul Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frecventă, cu răspuns încă nefinalizat, este: de când datează nivelul cel mai vechi de locuire în zonă ? În acest stadiu de cercetare, s-a ajuns la concluzia că principalele descoperiri de resturi osteologice preistorice, provenite de la Duda-Epureni, constau din coarne de elan, maxilare și mandibule de mamuți (circa 250.000-300.000 ani). În mileniul al V-lea î. Hr., pe teritoriul ținutului Fălciu, au fost identificate numeroase așezări omenești, statornice, caracterizate printr-o permanentă activitate productivă, și au fost identificate anumite preocupări artistice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
boer Husea”. Când începe să publice culegerea de documente Surete și izvoade, chiar în primul volum, Gh. Ghibănescu își schimbă părerea, afirmând că Hușii își au originea de la acel boier, Husea, care exista pe la 1440 și care a fost pe Elan, deoarece nepotul său de fiu trăia pe la 1489, când i-a vândut proprietatea sa lui Lupe armașul. „E foarte probabil acum, scrie Ghibănescu, că din marele domeniu, care era al Husului, de pe Drislăvăț, Elan și Sărata, să nu se fixeze
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1440 și care a fost pe Elan, deoarece nepotul său de fiu trăia pe la 1489, când i-a vândut proprietatea sa lui Lupe armașul. „E foarte probabil acum, scrie Ghibănescu, că din marele domeniu, care era al Husului, de pe Drislăvăț, Elan și Sărata, să nu se fixeze numele de Huși la locul, unde a trăit, în adevăr Husul - pe Elan - nici pe Sărata, ci la porțiunea de loc, unde împrejurările au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietatea sa lui Lupe armașul. „E foarte probabil acum, scrie Ghibănescu, că din marele domeniu, care era al Husului, de pe Drislăvăț, Elan și Sărata, să nu se fixeze numele de Huși la locul, unde a trăit, în adevăr Husul - pe Elan - nici pe Sărata, ci la porțiunea de loc, unde împrejurările au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus, omonimul boierului moldovean de pe Elan”. Nici în legătură cu Sărata istoricul nu este sigur, căci: „Nu se știe - afirmă el - dacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se fixeze numele de Huși la locul, unde a trăit, în adevăr Husul - pe Elan - nici pe Sărata, ci la porțiunea de loc, unde împrejurările au adus să se fixeze colonia de adepți ai lui Hus, omonimul boierului moldovean de pe Elan”. Nici în legătură cu Sărata istoricul nu este sigur, căci: „Nu se știe - afirmă el - dacă Sărata era chiar în fața Hușilor, deoarece, [...] sunt mai multe locuri „Sărata” de-a lungul Prutului”. De fapt, el căuta să împace ambele păreri, însă, după unii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căuta să împace ambele păreri, însă, după unii cercetători, nu ar fi observat esențialul: Husul nu a avut domeniu și pe Drăslăvăț, deci locul unde este orașul Huși. Gh. Ghibănescu credea că moșia Husului era situată pe Sărata și pe Elan, la o distanță de cel puțin 15 km de locul în care s-au așezat mai apoi husiții. Istoricul era surprins de faptul că în toate cele trei ipoteze găsea nume cu aceeași rădăcină Hus: Husea, Hus, Husin, husiți. El
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
23 ianuarie 1502, în care era menționat în mai multe locuri numele Husul (în cel de-al doilea document apare sub forma Husea). În ultimele două, se arăta că Mărina, fata Husului, vinde lui Leoa parte din moșia sa de pe Elan, situată în marginea „târgului nostru, al Hușilor”. Raționamentul cărturarului hușean era următorul: „Mărina, care era fata Husului (documentul din 1495), era nepoata Nastei, nepoată și aceasta lui Mihăilă Buzea, care ar fi trăit în perioada domniei lui Alexandru cel Bun
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Hușilor și trecea dincolo de Prut. Întemeindu-și părerea pe aceste documente, Melchisedec considera că boierul Husul stăpânea o moșie întinsă, care cuprindea nu numai locul unde s-a format târgul Huși, vatra satului Buzești și bucata de pământ dinspre râul Elan, dar și un loc la răsărit de Prut, pe râul Sărata, unde fusese odată târgul Sărata. Or, desființarea acestui târg trebuie să fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi fost o consecință a deplasării locuitorilor spre Huși, a cărui înființare coincide cu acele timpuri. Prin ispisocul din 23 ianuarie 1502, Ștefan voievod confirma lui Leva (Leoa) și fratelui său Petru o bucată de loc pe Sărata, partea de pe Elan care se afla mai jos de hotarul târgului Huși pe Drăslăvăț, cumpărată de la Nastea, nepoata lui Mihăilă Buzea și de la nepoata ei, Mărina, fata Husului, cu 40 de zloți tătărăști. Documentul menționa din nou hotarul: „Iar hotarul acelei bucăți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se învecinează cu comunele Tăbălăești, Pâhnești și Drânceni; la sud, cu comuna Râșești și cu râul Prut și la vest, cu comuna Epureni. Dealul și pârâul Dodului trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda, situat la 13 km de Huși. Elanul. Pârâu, care curge din nordul comunei Urlați, de la locul numit Fundu Elanului, trece prin mijlocul satului Urlați, apoi prin comunele Hurdugi, Gușiței și Găgești; se găsește aici o vale mare și fertilă, întinsă de-a lungul județelor Fălciu, Tutova și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Râșești și cu râul Prut și la vest, cu comuna Epureni. Dealul și pârâul Dodului trebuie puse în legătură cu satul și pârâul Duda, situat la 13 km de Huși. Elanul. Pârâu, care curge din nordul comunei Urlați, de la locul numit Fundu Elanului, trece prin mijlocul satului Urlați, apoi prin comunele Hurdugi, Gușiței și Găgești; se găsește aici o vale mare și fertilă, întinsă de-a lungul județelor Fălciu, Tutova și o parte din județul Covurlui; valea se formează în sudul orașului Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de-a lungul județelor Fălciu, Tutova și o parte din județul Covurlui; valea se formează în sudul orașului Huși și se termină în satul Vădeni (jud. Covurlui); deal format în această zonă care cuprinde două ramuri, de la locul numit Fundu Elanului din comuna Urlați, plasa Mijlocu. Epureni. Sat în centrul comunei Epureni, plasa Prutu, la 4 km de orașul Huși, așezat pe valea pârâului Cârța. Fălciu. Comună rurală (târg), situată în sud-estul județului Fălciu, plasa Prutu. A fost, până în 1857, reședința
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
satul Berbescii, pe Prut, după cum atestă documentul din 15 martie 1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului lor de la strămoșul domniei mele, de la Alexandru Vodă”). Talaba. Sat și pârâu care se varsă în Elan. Localitatea este situată în partea de sud-est a comunei Deleni, plasa Mijlocu. Se presupune că această localitate a fost întemeiată de proprietarul Toma Luca și era locuită de țiganii împroprietăriți prin Legea rurală din 1864. Nicolae Iorga considera că termenul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
5 septembrie 1630), Hrubeni, Novaci, Lungeni, Lățești. Ștefan al II-lea Tomșa (1621-1623) îi întărește lui Drăgan, mare armaș, prin zapisul întocmit la Iași în 4 august 1622, părțile din satele Lungeni și Lățești și un vad de moară pe Elan. Același voievod confirma dreptul de proprietate, în același an, boierului Ionașco Cehan, asupra Volosenilor, fost sat domnesc din ținutul Fălciu, „ascultător de ocolul Stănilești”, întrucât făcuse „slujbă credincioasă” și-i dăduse domnitorului șase cai și 200 galbeni ungurești la vreme
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de origine turcă sau rusă. Cei mai vechi locuitori bulgari, care s-au așezat în cartierul Bulgari, ca și descendenții lor, comunicau în dialect „curat” bulgăresc. Cei veniți din interiorul Imperiului Otoman s-au stabilit la sate, mai ales pe Elan. Ei au fost numiți găgăuzi (găgăuți), populație de origine turcă, vorbitori de limbă turcă. S-a văzut că bulgarii stabiliți în această zonă se ocupau cu legumicultura. În afara acesteia, comerțul, fără a fi principala lor îndeletnicire, a reprezentat o anumită
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
născut la 26 octombrie 1673 în satul Silișteni din ținutul Fălciului (sat dispărut, situat în apropierea orașului). Dimitrie Cantemir se considera descendent din Petru Silișteanul, menționat într-un document din 15 octombrie 1491, care cumpăra satul Mănești, așezat la izvoarele Elanului, cu mănăstire, pentru 75 de zloți tătărești. Tatăl său, domnitorul Constantin Cantemir (1685-1693), își avea obârșia în lumea răzeșilor sărăciți din același ținut. Ion Neculce scria despre Constantin Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
imobil (ulterior demolat), care era situat pe actuala stradă Alexandru Ioan Cuza, fostă proprietate a avocatului Teodor Stafie. O parte din copilărie și-a petrecut-o pe moșia tatălui său, la Barboși (ținutul Fălciu), situat pe pârâul Moisei, afluent al Elanului (drumul spre Hoceni-Oțeleni). Ion Lupașcu, într-un studiu publicat în „Convorbiri literare”, atrăgea atenția asupra faptului că Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Huși: „În cel dintâi an al domniei, cam prin luna Maiu sau Iunie, Vodă s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atașament față de nobila cauză a independenței naționale. Nicolae Iorga sublinia că Războiul pentru Independență a contribuit la ridicarea conștiinței națiunii române libere, care și-a verificat „pe câmpul de luptă virtuțiile morale”, a creat o stare de spirit capabilă „de elanuri viitoare”. În marșuri lungi și grele, pe drumuri precare și întroienite ale Bulgariei, în iarna anilor 1877-1878, ostașii români au făcut din plin dovada calităților unor combatanți de elită. Ostașii noștri, ca odinioară oștenii lui Ștefan cel Mare, au impresionat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de participarea la diverse întruniri publice, de constituirea și funcționarea C.P.U.N.-ului local, editarea primelor ziare postcomuniste („Vocea Hușului”, „Terra 1”), alegerea noilor lideri politici, sindicali, a primarilor ca exponenți ai noului regim. Toate acestea reprezintă expresii ale elanului și entuziasmului postdecembrist, al încrederii într-o spectaculoasă schimbare în bine, atât a vieții urbei, cât și a fiecărui individ în parte. Reprezentanții noii administrații, aleși în mod democratic, au trecut la aplicarea măsurilor menite să conducă la trecerea de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]