4,600 matches
-
analiză deja clasică în comunicarea politică, doi politologi italieni, Arturo Parisi și Gianfranco Pasquino (1985), au propus trei tipuri ideale ale votului, care sunt încă de actualitate: * votul de opinie, bazat pe promisiunile candidaților, mizele campaniei și ideologiile politice ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de apartenență, care ilustrează opțiunea electoratului în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
doi politologi italieni, Arturo Parisi și Gianfranco Pasquino (1985), au propus trei tipuri ideale ale votului, care sunt încă de actualitate: * votul de opinie, bazat pe promisiunile candidaților, mizele campaniei și ideologiile politice ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de apartenență, care ilustrează opțiunea electoratului în acord cu grupul lor primordial (clasă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de apartenență, care ilustrează opțiunea electoratului în acord cu grupul lor primordial (clasă, religie, familie). Voturile de schimb, așa cum ne-au confirmat ultimele alegeri prezidențiale, pot fi controlate în mai multe feluri, implicând oferirea unor bunuri sau promisiuni în schimbul votului în favoarea unui anumit candidat. În astfel
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
putem spune că, din cauza structurii și dinamicii campaniilor, este dificil din punct de vedere metodologic să se izoleze influențe specifice. În privința impactului asupra votului, este la fel de dificil să se propună explicații cauzale, pornind exclusiv de la mesajele electorale sau mediatice adresate electoratului. Cercetătorii americani (Zaller, 1992) au scos în evidență mai multe efecte, care pot fi extrapolate în orice context național sau istoric. Mass-media poate genera un efect uniformizant asupra opiniilor electoratului, materializat prin ralierea la opinia majoritară (mainstream) sau, dimpotrivă, printr-
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
explicații cauzale, pornind exclusiv de la mesajele electorale sau mediatice adresate electoratului. Cercetătorii americani (Zaller, 1992) au scos în evidență mai multe efecte, care pot fi extrapolate în orice context național sau istoric. Mass-media poate genera un efect uniformizant asupra opiniilor electoratului, materializat prin ralierea la opinia majoritară (mainstream) sau, dimpotrivă, printr-un efect de întărire a opozițiilor (engl. polarization). Mai multe remarci se pot formula la sfârșitul acestui capitol: 1. Campaniile electorale nu se limitează la acoperirea mediatică și la comunicarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se limitează la acoperirea mediatică și la comunicarea politică, contrar a ceea ce susțin unii specialiști. 2. Campaniile electorale se caracterizează prin mobilizarea unor resurse variate și printr-o interdependență tactică între mai multe categorii de actori. 3. Oferta politică propusă electoratului în ziua votului este puternic influențată de interacțiunile dintre jurnaliști, institute de sondare, politicieni și politologi. 4. Maniera în care este tratată competiția politică de către jurnaliști promovează o imagine stereotipă asupra politicii (carierism, interes, demagogie, minciuni etc.). 5. Este imposibilă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
11. Europeni 5. Belgieni 12. Americani 6. Portughezi 13. Chinezi 7. Greci 14. Cetățeni ai țărilor din zona Euro 15. Alții Care? D1.12. Alții Bibliografie Ansolabehere, S. și Iyengar, S., Going Negative: How Political Advertisements Shrink and Polarize the Electorate, The Free Press, New York, 1995. Ansolabehere, S., Iyengar, S., Simon, A., și Valentino, N., "Does attack advertising demobilize the electorate?", în American Political Science Review 88, 1994, pp. 829-838. Ansolabehere, S., Iyengar, S. și Simon, A., "Replicating experiments using aggregate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Alții Care? D1.12. Alții Bibliografie Ansolabehere, S. și Iyengar, S., Going Negative: How Political Advertisements Shrink and Polarize the Electorate, The Free Press, New York, 1995. Ansolabehere, S., Iyengar, S., Simon, A., și Valentino, N., "Does attack advertising demobilize the electorate?", în American Political Science Review 88, 1994, pp. 829-838. Ansolabehere, S., Iyengar, S. și Simon, A., "Replicating experiments using aggregate and survey data: The case of negative advertising and turnout", în American Political Science Review 93, 1999, pp. 901-909. Arendt
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Brooks, D. J., "The resilient voter: Moving toward closure in the debate over negative campaigning and turnout", în Journal of Politics 68 (3), 2006, pp. 684-696. Brooks, D. J. și Geer, J., "Beyond negativity: The effects of incivility on the electorate", în American Journal of Political Science 51 (1), 2007, pp. 1-16. Cappella, J. A. și Jamieson, K. H., Spiral of Cynicism: The Press and the Public Good, Oxford University Press, New York, 1997. Castells, M., Communication Power, Oxford University Press, Oxford
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
oportunistă. Iar Pastenague dă exemplu de inabilitate intrarea lui Breban în partidul țărănist, uzat și divizat. Dar eu nu văd aici nici o intenție oportunistă. Dimpotrivă. Un soi de eroism adolescentin. Nu, zice Pastenague zâmbind subtil, Breban se pregătește pentru când electoratul va vota din nou la dreapta. Păi atunci e abil! Pastenague nu se dă bătut: partidul țărănist, zice el, nu va mai reveni curând la putere, iar Breban nu poate aștepta, că doar nu e nemuritor! Decât ca scriitor! adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Slavă Domnului! rosti doctorul, răsuflând. Eram convins că America nevrozată o va alege pe femeia aceea. Nu mă îndoiesc că ar fi capabilă intelectual și ar fi putut face față funcției. Dar este prea repede, o toană trecătoare a unui electorat instabil. Reacțiile puteau fi la fel de rapide și puteau distruge ușor progresele realizate în ultimele două secole. Femeile trebuie să-și asume partea lor de putere politică treptat, nu dintr-o izbucnire emoțională. - O, voi, bărbații! spuse una dintre surori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
electorale comparabile. S-ar putea ca o explicație mai consistentă să fie de cea culturală, adică atitudinile tradiționale față de egalitatea între sexe în viața privată și publică, transmise generațional prin socializare. Mecanismele de recrutare a personalului politic partide, media, finanțatori, electoratul trebuie să le încurajeze pe femei să candideze, dar să le ofere și șanse de a aduna suficiente voturi. Astfel de explicații ar putea funcționa mai bine în elucidarea diferențelor dintre țările nordice și, să spunem, Italia, Elveția sau Belgia
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în societățile socialiste. Cetățenii din noile democrații post-comuniste par să urmeze mai puțin modelul convențional al mobilizării, cât pe cel cognitiv. Partidele nu par să-și fi organizat structuri solid implantate în teritoriu, și nu stabilesc o legătură specială cu electoratul. Liderii lor schimbă des partidele și folosesc televiziunea pentru campania electorală. Ei se adresează mai curând grupurilor specifice și nu se preocupă prea mult de politicile publice. Televiziunea, internetul și o populație bine educată fac ca vechile structuri ale mobilizării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Cristian Andrei (director Agenția de Rating Politic) am lucrat pentru clienți PNL, iar unul dintre cei doi candidați consiliați de noi a devenit senator. A fost pentru prima oară când aplicăm într-o perioadă electorală strategiile de mobilizare online a electoratului pe care mi le predase Phil Noble la cursurile din Amsterdam. Colegiul electoral fiind situat într-un județ sărac din sudul României, contribuția comunicării online a fost una cu impact destul de redus, campania derulându-se mai ales door-to-door și pe
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
2009 în campania online, a acelor politicieni care au înțeles schimbările profunde produse de internet și care au investit timp și resurse în platformele online de comunicare. Ionela Boșoteanu spune în același timp și povestea new media care au mutat electoratul din fața televizoarelor pe rețele sociale. Această tinde să devină povestea fiecăruia dintre noi. Antonio MOMOC INTRODUCERE Societatea contemporană se caracterizează printr-o revoluție tehnologică fără precedent. Noile tehnologii, în special Internetul, au schimbat în mod neașteptat viața omului modern, au
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
financiare. Avantajele politice sunt în cazul în care membrii unui partid politic interacționează cu potențialii alegători sau cu membrii partidului pe social media. Astfel vom observa că interacțiunea este una directă și implică un target până acum greu accesibil: motivează electoratul, militează pentru o cauză într-un mediu de propagare ieftin. Unele caracteristici întâlnite la mediul politic și cel social le vom întâlni și în domeniul educațional: un mediu de propagare ieftin, colaborarea online care este accesibilă prin costul ieftin, eficiența
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
ar fi sa exemplificam prezenta membrilor unui partid politic pentru a interacționa cu potențialii alegători sau între membrii aceluiași partid pe social media. Astfel vom vedea că interacțiunea este una directă și implică un target până acum greu tangibil; motivarea electoratului, militantismul pentru o cauză, beneficiind de un mediu de propagare ieftin. Unele caracteristici care influențează mediul politic și cel social sunt comune domeniului educațional: un mediu de propagare ieftin, colaborare online, care este accesibilă prin cost minim, eficiența în timp
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
comunicare politică "este format din trei seturi de actori: instituțiile politice și de mass-media și publicul format din cetățeni"5. Spațiul public, specific democrației, este locul în care se manifestă actanții, fie ei politici, politicienii sau partidele politice, fie sociali, electorat, organizații civice și mass-media, sau "grupurile de interes sau de presiune", în definirea lui Michel Hastings 6 -, care asigură platformă dezbaterii și a formării opiniei publice. Actorii politici, partidele și politicienii, în viziunea lui Max Weber, sunt, pe de o
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
schimbările din mediul economic, cum sunt cele înregistrate în structura pieței muncii, si inovațiile tehnologice, amintim aici doar Internetul și telefonia mobilă, constrâng actorii politici să se adapteze noilor realități, revizuindu-și strategiile. În fața acestor complexități tot mai diversificate a electoratului, partidele și politicienii își reînnoiesc mesajele și tehnicile de campanie, recurgând la specialiști. ÎI. 4. Modele de marketing politic După Michel Bongrand, marketingul politic este un instrument recent al comunicării politice, necesitatea funcționarii lui fiind precedată de interacțiunea votului universal
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
casetelor video sau DVD-urilor este un instrument foarte important pentru marketingul politic, atât politicienii, cât și partidele politice recurg deja la echipe tehnice profesioniste pentru realizarea unor filme de campanie, utile atât în cadrul intern, cât și la întâlniri cu electoratul. În cadrul intern, circulația casetelor video și DVD-urilor întărește coeziunea de ansamblu a susținătorilor campaniei candidatului și, în același timp, difuzarea de modele de comunicare. Înregistrările video destinate reuniunilor electorale sau întâlnirilor cu electoratul au drept scop difuzarea de comunicate
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
intern, cât și la întâlniri cu electoratul. În cadrul intern, circulația casetelor video și DVD-urilor întărește coeziunea de ansamblu a susținătorilor campaniei candidatului și, în același timp, difuzarea de modele de comunicare. Înregistrările video destinate reuniunilor electorale sau întâlnirilor cu electoratul au drept scop difuzarea de comunicate și de a acompania reuniunea. Marketingul direct la radio sau televiziune, exploatat din plin în prezent, atât în România, cât și în lume, se realizează, de cele mai multe ori, prin solicitări contractual financiare. În majoritatea
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
cu descentralizarea comunicării, partidele politice, și politicienii în general, nu au aprofundat potențialul Internetului în mobilizarea și organizarea simpatizanților. Au văzut în Internet, de cele mai multe ori, doar un vehicul pentru schimbul de informații, decât o modalitate de îmbunătățire a participativității electoratului 72. Internetul a fost folosit pentru prima dată într-o campanie electorală, în 1996, de către Bill Clinton, candidat la președinția SUA Bill Clinton este considerat a fi "politicianul care a pus Internetul pe harta politicii"73. În genere, SUA a
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
pe Internet prin folosirea motoarelor de căutare 75. O campanie electorală este considerată a fi un război al comunicării. Necesită un consum imens de resurse umane și financiare, într-un timp foarte scurt și în planul comunicării pentru supremație în fața electoratului se duc adevărate "bătălii". Astfel, Bill Clinton numea centrul de campanie electorală war room76. Intensitatea și rapiditatea desfășurării proceselor de comunicare într-o campanie electorală determina acordarea unei atenții deosebite managentului comunicării. Strategia de campanie electorală fixează, în primul rând
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
excepție, postează stările și sentimentele celor ce și-au făcut cont. În România, potrivit site-ului Zelist.ro, putem observa că sunt peste 46.000 de conturi dar, numai 20 de parlamentari români consideră necesar a conversa prin Twitter cu electoratul. Astfel, statistică pe Twitter nu este greu de cuantificat, întrucat la PSD sunt 7 parlamentari 33 prezenți, urmat de PNL cu 634 și PDL-535. UDMR36 și UNPR37 câte un singur parlamentar prezent pe Twitter. Această platformă de socializare a fost
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
încerce să se distanțeze de mediul politic și să vină cu elemente noi ce țin de viața privată, de viața cotidiană. Deocamdată, în România, se pot observa încercările candidaților din timpul campaniei electorale prezidențiale din 2009 care au transmis potențialului electorat și chiar susținătorilor, locurile unde aceștia puteau fi văzuți, evenimentele la care participau, mesajele electorale pe care le susțineau în acea perioadă și, în același timp, le oferea posibilitatea simpatizanților să se exprime pe forumurile acestora. În 2009, nu a
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]