4,234 matches
-
din Țara de Jos a Moldovei” de dr. Nicolae Botezatu. Din ampla listă cu preocupări similare trebuie să menționăm excepționala operă a prof.dr.doc. Ion Gherman care, pe lângă evocarea oamenilor de creație din Ținutul Herța și Nordul Bucovinei, publică un Dicționar enciclopedic - „Oameni de cultură din exilul românesc”. Acestea toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1906-1991) MATEMATICIAN Profesorul doctor docent D.I. Mangeron, membru corespondent al Academiei Române, face parte din pleiada marilor dascăli și oameni de știință care, în decursul timpului, au contribuit substanțial la ridicarea și consolidarea prestigiului științei românești. Cercetător și cărturar de factură enciclopedică, și-a dedicat învățământului tehnic superior capacitatea sa neobișnuită de muncă și creație. S-a născut la 15 noiembrie 1906, în orașul Chișinău, ca fiu al unui mecanic de locomotivă care făcea curse regulate între Ungheni, Chișinău și St. Petersburg
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
, revistă enciclopedică apărută la București, bilunar, din iunie 1885 până în mai 1895. Director, iar din octombrie 1889 și proprietar este publicistul Eniu D. Bălteanu. În 1890 și 1891 va fi condusă de un comitet de redacție din care mai fac parte Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
Scurtu, Ioan Dordea, Arhivele Naționale ale României, București, 1996. Morariu, Bonaventura, Series chronologica Praefectorum Apostolicorum in Moldavia, Roma, 1940. Idem, Series chronologica Episcoporum et Praefectorum Apostolicorum in Moldavia, Roma, 1940. Preda, Dumitru (coordonator), România Vatican Relații diplomatice I 1920-1950, Editura Enciclopedică, București, 2003. Titulescu, Nicolae, Documente diplomatice, Editura Politică, București, 1967. b. Presă Albina, București, 1921-1925. Almanahul Presa Bună, Iași, 1912-1944. Almanahul Revistei Viața, Săbăoani, 1913-1916, 1918-1944. Aurora franciscană, Huși, 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Buletin parohial, București, 1933-1944. Buletin paroisial, București, 1925
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mystici corporis Christi, 1943. II. Instrumente de lucru Caliga, G., Amanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
II. Instrumente de lucru Caliga, G., Amanahul dicționar al presei din România și a celei românești de pretutindeni. Cu o prefață de dl. Const. Bacalbașa, Imprimeria Fundației Culturale "Principele Carol", Strada Latină 10, București, 1926. Dicționar Enciclopedic, volumul I, Editura Enciclopedică, București, 1993. Enciclopedia Cattolica, vol. VIII-XII, Citta del Vaticano, 1954. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), ediția a II-a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Dicționarul statistic al României, București, 1915 și Recensământ general al populației României din Decembrie 1899, cu o introducere de Leonida Colescu, șeful Servicului Statisticei Generale, București, 1901. Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993. Gabor, Iosif, Dicționarul comunităților catolice din Moldova, Editura Conexiuni, Bacău, 1995. Idice dei Fondi e relativi mezzi di discrizione e di ricerca dell΄Archivio Segreto Vaticano, Citta del Vaticano, 2011. Idice delle opere citate-Romania 1243A-B, 1920-1933, 1933-1936, Citta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Georgeta, Răduică, Nicolin, Dicționarul presei românești (1731-1918), Editura Științifică, București, 1995. Recensământul general al populației din 6 aprilie 1941, București, 1941. Recensământul general al populației României 1930, vol.1 și 2, București, 1930. Sillamy, Norbert, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996. III. Lucrări generale Alberigo, Giuseppe, Le concezioni della Chiesa e i instituzionali, în Chiesa e papato nel mondo contemporaneo, Laterza, Bari-Roma, 1990. Albert, Pierre, Istoria presei, traducere Irina Maria Sile, Editura Institutul European, Iași, 2002. Idem, La presse
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dans l"histoire, Plon, Paris, 1996. Tocănel, Pietro, Storia della Chiesa Cattolica in Romania, vol. III/2, Il Vicariato Apostolico e le missioni dei frati minori conventuali in Moldova, Padova, Edizioni Messaggero, 1965. Topolski, Jerzy, Metodologia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Tramontin, S., L'intransigentismo cattolico e l'Opera dei Congressi, în AA.VV., Storia del Movimento Cattolico in Italia. I cattolici e lo stato liberale, Il poligono editore, Milano, 1981. Idem, La repressione del Modernismo, în E. Guerriero
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2/2003, București, 2003, pp. 205-224. 16 Marian Petcu, "Considerații privind factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 11. 17 Jerzy Topolski, Metodologia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 369. 18 Marian Petcu, "Considerații..., p. 12. 19 Idem, "Orientări metodologice în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul I, anul I, Arad, 2008, pp. 9-22. 20 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de a transmite mesaje. Odată cu evoluția omului și modernizarea societății, acesta și-a perfecționat și diversificat modalitățile de interacțiune cu ceilalți, ajungându-se astăzi la o adevărată industrie a comunicării, reprezentată tocmai de mass-media (Dicționar de sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1993, p. 237). 35 Despre mass-media se poate vorbi practic începând cu jumătatea sec. al XIX-lea, când numărul de cititori a crescut. Publicațiile apărute până în acel moment se adresau mai mult unor elite și nu unei mase omogene
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
față de cei din jurul său. Evoluția și dezvoltarea personalității umane-a societății în ansamblu ei depind de procesul de comunicare, de valențele și valorile pe care aceasta le promovează, fapt pentru care Biserica a fost foarte implicată în acest fenomen (Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 231). 39 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p 132. 40 Guenon Rene, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1995, p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Evoluția și dezvoltarea personalității umane-a societății în ansamblu ei depind de procesul de comunicare, de valențele și valorile pe care aceasta le promovează, fapt pentru care Biserica a fost foarte implicată în acest fenomen (Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 231). 39 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p 132. 40 Guenon Rene, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 75. 41 Isidor Mărtincă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și valorile pe care aceasta le promovează, fapt pentru care Biserica a fost foarte implicată în acest fenomen (Dicționar Enciclopedic, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 231). 39 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p 132. 40 Guenon Rene, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 75. 41 Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura"..., p. 253. 42 Wilhelm von Kries (în lucrarea Strategia și tactica propagandei de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
p. 70. 284 Ibidem, p. 85. 285 Ioan M. Bota, Istoria Bisericii Universale și a Bisericii Românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994, p. 305. 286 Dumitru Preda (coord), România-Vatican. Relații diplomatice I, 1920-1950, Enciclopedică, București, 2003, p. 70 . 287 Vasile Goldiș, Concordatul, Tipografia Arhidiecezană, Arad, 1928, p. 33. 288 Mihai Lostun, op. cit., p. 131. 289 Ibidem. 290 Nechita Runcan, Relațiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Ex Ponto, Constanța, 2004, p. 180. 291 Sentinela
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
permite editorului să mărească formatul, să înmulțească numărul de pagini, să diversifice rubricile și să atragă colaboratori de renume. După 1890 U. devine unul dintre cele mai importante cotidiene românești, având tirajul cel mai mare. Conținutul ziarului are un caracter enciclopedic: articole și comentarii de politică internă și externă, știri și informații din întreaga lume, reportaje parlamentare și judiciare, un foileton, cronici literare și dramatice, recenzii, note bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
engleze prin traducere (English with a Key), cărți de critică literară, traduceri din și în engleză (la Northwestern Uiversity Press, Bloodaxe, University of Plymouth Press). Este autoarea volumului Censorship in Romania (Central European University Press). Coordonează colecții la Editura Univers Enciclopedic și la Editura Universității din București. La Institutul European publică acum primul său volum de critică în limba română. Lidia Vianu, Literatura contemporană britanică. Literatura Desperado (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în acest Bizanț medical. Religia creștină și medicina aplicativă au adus noutatea și prestigiul medicinii bizantine. Arabi și evrei trimiteau emisari să cumpere manuscrise din Bizanț, unde lucrările medicale se aflau la loc de cinste. Această efervescență spiritual-medicală cu orizont enciclopedic s-a constituit în forță de atracție pentru magiștri și discipoli din toate punctele cardinale, teologia creștină având o deschidere spre universalitate și spre toate clasele sociale, categoriile de vârstă și profesionale. Dintre călugării mireni, dintre clerici și medici, unii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
La declinul ei însă au contribuit și decăderea politică, corupția, intrigile, anarhia, care au pregătit de fapt, calea victoriei turcești din 1453. Umană și obiectivă, dinamică și eficientă, excelentă în terapeutică, chirurgie și farmacologie, pragmatică prin spiritul ei caritabil și enciclopedică în orizontul ideatic, medicina bizantină a influențat toate medicinele contemporane și ulterioare ei, unora punându-le bazele. Ea a lucrat prin elite și s-a adresat mulțimilor, militând pentru un umanism autentic și o integrală renaștere a ființei umane prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Huang Ti) publică în 2697 î.Chr. „Canonul medicinei“, scrisoare medicinei. Nei Ching dovedește cunoaștere și preocupări medicale, făcându-se cunoscută și rămânând celebră. În fond este un dialog substanțial între împărat și medicul său Ki Po, conturând un tratat enciclopedic în care se precizează obiectivele științei și artei medicale chineze, atât curative cât și preventive: „vindecarea bolnavilor și întărirea sănătății celorlalți“. Această prescripție este și azi vehiculată, și parțial realizată. Nei Ching (țing) este considerat părintele medicinei chineze. Pentru echilibrul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
școală de medicină din sec. VIII. Prin deschiderea ei spre universalitate, cu magiștri și elevi de diverse naționalități și religii, școala din Salerno s-a făcut repede cunoscută. în sec. X ajunge renumită. Aici erau săli de studii, o bibliotecă enciclopedică, se făcea practică în spital. Textele medicale din operele lui Hippocrat și Galen erau traduse în arabă, latină, ebraică și constituiau baza cursurilor. Din această școală au ieșit printre alții longobardul Gariopontus, autor al mai multor cărți, dintre care cităm
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
anonimi. Cea mai vestită este Regimen sanitatis salernitanum, numită și Conservada bona valetudine, beneficiind de sute de ediții, între care una va apare în 1696 la Brașov și alta, scoasă de Academia Română, în 1929. Similar au mai apărut o patologie enciclopedică, o terapeutică (sec. XII) în 173 de capitole dar și Compendium Salernitanum, în care se reflectă ideile medicale ale somităților acestei școli ca: Johannes Platearius, Caphon, Ferrarius, Trotula ș.a. De reținut este renumita Anatomie scrisă de Caphon. Realizată științific pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
muncă și de odihnă. Apariția imprimeriei pe litere mobile, spre jumătatea sec. XV, a înlesnit difuzarea ideilor și a învățământului medical. Scolastica oricât de criticată ar fi, a făcut loc dezbaterii de idei pe informații bine memorate și în orizont enciclopedic. Thomas Roger Bacon, liberal în orientare, experimentalist în cunoaștere, fizician, matematician și chimist „doctor admirabil“, ceea ce înseamnă cunoscător în toate, este produsul scolasticii, deși s-a despărțit de ea. Preocupat de medicină, Bacon afirmă că centrul sistemului nervos este în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la Veneția și Padova și cu o bibliotecă vestită cercetată și de savanți occidentali. Acesta făcuse la Padova și studii de medicină așa cum contemporanul său, Dimitrie Cantemir, făcuse studii medicale la marea școală Patriarhală din Constantinopole, ajungând prin creația sa enciclopedică, încoronată de studii istorice, membru al Academiei din Berlin. încet, dar sigur, medicina înaintează spre Estul european. în secolul următor Viena, grație Mariei Thereza, va deveni un mare centru medical, aproape de țările Române. Dacă prestigiul științific al medicinei crește prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a preocupărilor medicale și a realizărilor, sunt în măsură să sugereze dimensiunea acestui secol medical și a avântului medicinei impulsionat de Renaștere. Contrar unor opinii că declinul Renașterii se reflectă și-n sec. XVII, noi credem că doar numărul celebrităților enciclopedice poate fi implicat, nicicum avântul și sacrificiul. Medicina acestui secol strălucește în suprafață și-n adâncime, dar solicitările sunt mai mari pentru că și dorința de sănătate este mai conștientizată. în acest secol se remarcă expansiunea învățământului, în contextul generalizării culturii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]