6,312 matches
-
percepției. Obiectele de artă sunt posibile percepției datorită sensibilității care "asigură și procură intuiții"40. Percepția apare în cadrul artei în urma unor conexiuni de acte și conținuri ce sunt constituite în două trepte, ca trăire momentană și ca experiență temporală. Potrivit esteticii, cele două trepte alcătuiesc unitatea structurală în care se află opera de artă. Ceea ce este perceput este trăit și contemplat. Dacă trăirea înseamnă experiență estetică, contemplare înseamnă procesul de înțelegere a obiectului perceput. Prin creație înțelegem, în mod simplu, aducerea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei presupun o existență specială a sa, existența inteligibilă prin apropierea față de experiența estetică. De aceea, perspectiva psihologică, chiar dacă nu ajută la compoziția structurală interioară operei, delimitează și definește existența ei specială: ca obiect estetic și prezență fenomenală. Totodată, prin estetica operei putem defini frumosul și valoarea ei, categorii estetice ce duc la concretizerea operei literare. Frumosul constă în compozițe, în timp ce valoarea în sentimentul de plăcere al experinței sale19. Experiența estetică instaurează un spațiu al contemplării artistice care nu se interpune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lor ca individualități particulare ce au loc în totalitatea compozițională a operei fără să afecteze unitatea sa fenomenală. Prin urmare, în mod particular, straturile pot fi caracterizate de un set de proprietăți specifice ce contribuie la formarea unor calități specifice esteticii. Astfel, unitatea calității de valoare estetică este constituită prin intermediul varietăților de calități de valoare. După cum am arătat deja, datorită esenței literaturii putem dispune de mai multe genuri literare precum romanul, poezia, drama etc. Astfel, schema ontologică a stratificării literaturii se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
loc în totalitatea compozițională a operei fără să afecteze unitatea sa fenomenală. Prin urmare, în mod particular, straturile pot fi caracterizate de un set de proprietăți specifice ce contribuie la formarea unor calități specifice esteticii. Astfel, unitatea calității de valoare estetică este constituită prin intermediul varietăților de calități de valoare. După cum am arătat deja, datorită esenței literaturii putem dispune de mai multe genuri literare precum romanul, poezia, drama etc. Astfel, schema ontologică a stratificării literaturii se aplică în egală măsură fiecărei forme
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ajunge la nivelul altor straturi și pentru a ne extrage sferei iraționale. Literatura se supune ordinii raționale 25, având diferite grade de expresivitate. Participarea stratului unităților semnificative în cadrul polifoniei operei literare este explicată și de faptul că valorile unice ale esteticii își au originea în acest stratum. După Ingarden, această dimensiune este exprimată de raportul dintre claritate și obscuritate. Ambii termeni reprezintă caracterul propoziției, în a cărui structură își are fundația ontică. Atunci când structurile caracteristice structurale ale unităților semnificative evocă ceva
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
speciale lumii ideale - frumosul ideal. Toate calitățile se află în armonie cu natura și duc la emoții și sentimente puternice. Datorită experienței, ele nu sunt private de universaliate, ci dobândesc o natură dublă subiectiv-universală prin care devin elemente centrale în cadrul esteticii. 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene Pentru Ingarden, cele patru straturi ontologice sunt esențiale în înțelegerea existenței și posibilității obiectului literar. Pentru că obiectul operei este caracterizat de modul său de a fi, și la rândul lor, obiectul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
special, calitățile estetice și ritmice ale limbajului, ce pot fi înțelese ca tropi ontologici. Semnificația poeziei survine în urma tropilor ontologici identificați ca: figuri de stil, sunet simbolic, ritm sau metru. Totodată, poezia se distinge de alte arte obiectiv-informative prin accentuarea esteticii, ce are la bază actul fundamental al creației. Prin urmare, poezia este exprimarea unei idei spirituale, întrucât desăvârșirea ei este posibilă în domeniul spiritualului. Relația dintre strata și tropii ontologici este una intimă, ce acceptă toți tropii ca fiind entități
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
literaturii. Totodată, atitudinea estetică ne învață că opera de artă nu poate fi clasificată într-o singură categorie ontologică din cauza ambivalenței sale. De aceea, romanul și drama respectă natura dublă a obiectului, fără a se prezenta sub o categorie specifică esteticii, la care se adaugă tropii specifici constituenți romanului și dramei. Stratificarea ontologică se aplică și romanului sau dramei, dar o înțelegere completă a sa survine în urma comprehensiunii formei artistice. Acest lucru ne face să înțelegem literatura ca pe o ordine
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Prin roman înțelegem o proză narativă ce implică persoaje și evenimente, reale sau ficționale, și care formează o poveste. Particularitatea romanului constă în ficționalitatea sa, care are puterea de a transpune, în poveste, orice eveniment social, istoric sau politic 39. Estetica conturează singularitatea romanului întrucât emană calități artistice, în timp ce conținutul abundă în semnificații. De cealaltă parte, drama este modul specific al reprezentării prin executare. Drama (δρăμα ce derivă din δράω) înseamnă "a acționa" și implică trei motive ale desfășurării (actorul, scena
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dintre subiectul contemplator și obiectul de artă, care se prezintă în două etape: prima, treapta afectivă elementară intuitiv-artistică, a doua, treapta rațional ordonatoare ce desemnează categoriile estetice. Însușirile operei literare conferă obiectelor anumite forme, dimensiuni sau culoare, și sunt specifice esteticii. Fuziunea ontic-afectivă apare sub imboldul intuiților estetice. Prin acestea se dezvoltă atitudinile estetice. 4.1. Dimensiunea fantastică a operei literare Indiferent dacă fantasticul este sau nu acceptat ca un gen literar, el este prezent în orice text literar sub forma
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
neagră, asemănătoare pauzei picturale. Aspectele vizuale sunt prezente atât în pictură, cât și film, diferența de intensitate între ele constând în realitatea reprezentării. Totodată, asemănarea filmului cu pictura duce la singularitatea lor fenomenologică. Caracteristica picturală a filmului duce la intensificarea esteticii prin instanța pregnantă și criza ecranului. Acest lucru poate fi observat în detaliu la Tarkovski - imaginea cinematografică picturală. În ambele arte, pauza picturală nu poate fi percepută din cauza persistenței viziunii, prin care ochiul păstrează o imagine vizuală pentru o fracțiune
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Lessing, Camden House, New York, 2005. Frye, Northrop, Fearful Symmetry: A Study of William Blake, Princeton University Press, New Jersey, 1990. Gadamer, Hans-Georg, Truth and method, traducere din germană de Joel Weinsheimer și Donald G. Marshall, Continuum, Londra, 2006. Hartman, Nicolai, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974. Heidegger, Martin, Introduction to Metaphysics, traducere de Gregory Fried și Richard Polt, Yale University Press, 2002. Heidegger, Martin, Poetry, Language, Thought, traducere și introducere de Albert
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Editura Univers, București, 1974. Heidegger, Martin, Introduction to Metaphysics, traducere de Gregory Fried și Richard Polt, Yale University Press, 2002. Heidegger, Martin, Poetry, Language, Thought, traducere și introducere de Albert Hofstadter, Harper & Row, 2001. Hegel, G.W.F., Prelegeri de estetică, vol. I și II, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Române, București, 1966. Heraclitus, Fragments: The collected Wisdom of Heraclitus, traducere de James Hillman, Viking Adult, New York, 2001 Heraclitus, Fragments: The Collected Wisdom of Heraclitus, traducere de Brooks Haxton, prefață
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
of Art: An Investigation on the Borderlines of Ontology, Logic, and Theory of Literature. With an Appendix on the Functions of Language in the Theater, traducere de George G. Grabowicz. Evanston, Northwestern University Press, Illinois, 1973. Ingarden, Roman, Studii de estetică, traducere de Olga Zaicik, Editura Univers, București, 1978. Jauss, Hans R. Toward an Aesthetic Reception, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982. Kant, Immanuel, Critique of Judgment, translated by J.C. Meredith, Oxford University Press, New York, 1973. Kant, Immanuel, Critica facultății de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
traducere de Vasile Tonoiu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986 Bachelard, Gaston, The poetics of space, traducere din franceză de Maria Jolas cu o nouă introducere de John R. Stilgoe, Beacon Press, Boston, 1994. Bahtin, M., Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu. Prefață de Marian Vasile, Editura Univers, București, 1987. Balázs, Béla, Theory of the film, Dennis Dobson LTD, Londra, 2007. Berdiav, Nikolai, Sensul creației. Încercare de îndreptățire a omului, traducere de Anca Oroveanu, prefață, cronologie și bibliografie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ediția a II-a, Routledge- Taylor & Francis Group, Londra & New York, 2007. Cohen, Jean, Structure du langage poétique, Flammarion, Paris, 1966. Colman, Felicity (ed.), Film, theory and philosophy - the key thinkersm, McGill-Queen's University Press, Montreal&Kingston, Ithaca, 2009. Croce, Benedetto, Estetica - teorie și istorie, traducere de Dumitru Trancă, Editura Univers, București, 1974. Descartes, The world and other writings, traducere de Stephen Gaukroger, Cambridge University Press, Cambridge, 2004. Derrida, Jaques, Margins of philosophy, traducere și note adiționale de Alan Bass, The Harvester
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
2002. Empson, William, Șapte tipuri de ambiguitate, traducere, prefață și note de Ileana Verezea, Editura Univers, București, 1981. Gauthie, Theophile, Scrieri despre artă, antologie și traducere de Angela Cismaș, Editura Meridiane, București, 1980. Gilbert, K. E. și Kuhn, H., Istoria esteticii, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Meridiane, București, 1972. Goethe, J. W. von, Theory of colours, traducere de Charles Lock Eastlake, introducere de Deane B. Judd, John Murray, Albemarle Street, Londra, 1840. (variantă online recorectată la http://www.mifami.org/eLibrary
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
traducere de Mihail Neamțu, Editura Deisis, Sibiu, 2000. Magliola, Robert R. Phenomenology and Literature: An Introduction. West Lafayette, IN: Purdue University Press, 1977. Mill, John Stuart, A System Of Logic, Ratiocinative And Inductive, The Project Gutenberg Ebook, 2009. Morar, Vasile, Estetica: interpretări și texte, Editura Universității din București, 2003 [http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/3.htm]. Moutsopoulos, Evanghelos, Categorii estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, Editura Univers, București, 1978. Mukařovský, Jan, On Poetic Language, traducere de John Burbank
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Editura Meridiane, București, 1978. O'Pray Michael, Film, Form and Phantasy, Palgrave Macmillan, New York, 2004. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, traducere de Ioan Milea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2005. Pareyson, Luigi, Estetica. Teoria formativității, traducere și prefață de Marian Papahagi, Editura Univers, București, 1977. Peirce, Charles S., Semnificație și acțiune, prefață Andrei Marga, selecția textelor și traducere din limba engleză Delia Marga, Editura Humanitas, București, 1990. Plato, The Republic, Harper Collins Publishers
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Iași, 1995. Spinoza, Benedictus, The Collected Works of Spinoza, Vol. I, traducere de Edwin Curley, Princeton University Press, Princeton, 1985. Taine, Hippolyte, Pagini de critică, traducere și prefață de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965. Tatarkiewics, Wladyslaw, Istoria esteticii, vol. I-III, Estetica Modernă, Editura Meridiane, București, 1978. Thompson, John B., Studies in the Theory of Ideology, University of California Press Berkeley, Los Angeles, 1984. Todorov, Tzvetan, Littérature et signification, Larousse, Paris, 1967. Volkelt, Johannes, Estetica tragicului, traducere de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
The Collected Works of Spinoza, Vol. I, traducere de Edwin Curley, Princeton University Press, Princeton, 1985. Taine, Hippolyte, Pagini de critică, traducere și prefață de Silvian Iosifescu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965. Tatarkiewics, Wladyslaw, Istoria esteticii, vol. I-III, Estetica Modernă, Editura Meridiane, București, 1978. Thompson, John B., Studies in the Theory of Ideology, University of California Press Berkeley, Los Angeles, 1984. Todorov, Tzvetan, Littérature et signification, Larousse, Paris, 1967. Volkelt, Johannes, Estetica tragicului, traducere de Emeric Deutsch, prefață de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Tatarkiewics, Wladyslaw, Istoria esteticii, vol. I-III, Estetica Modernă, Editura Meridiane, București, 1978. Thompson, John B., Studies in the Theory of Ideology, University of California Press Berkeley, Los Angeles, 1984. Todorov, Tzvetan, Littérature et signification, Larousse, Paris, 1967. Volkelt, Johannes, Estetica tragicului, traducere de Emeric Deutsch, prefață de Al. Boboc, Editura Univers, București, 1978. Weinberg, B., A History of Literary Criticism in the Italian Renaissance, vol. 2, Chicago University Press, Chicago, 1961. Wellek, René. Four Critics: Croce, Valery, Lukács, Ingarden, University
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin • Jean Calvin. Providența, predestinarea și estetica simbolului religios, Mihai Androne • Lexic de filosofie, Alain Graf • Marii filosofi contemporani, Alain Graf • Marile curente ale filosofiei antice, Alain Graf • Marile noțiuni filosofice 1. Cunoașterea, rațiunea, știința, Michel Coudarcher • Marile noțiuni filosofice 2. Societatea, puterea, statul, Denis Collin • Marile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
filosofice 4. Metafizică și religie, Yves Cattin • Marile noțiuni filosofice 5. Munca și tehnica, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac În pregătire: Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin Bun de tipar: 2016 • Apărut: 2016 • Format 14 × 19
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]