95,320 matches
-
răspîndită. Ceea ce este interesant este că impunerea acestei variante s-a făcut fără o decizie politică sau printr-un control exercitat de vreo autoritate, ci a fost urmarea unei fenomen nedirijat de difuzare selectivă în rîndul comunităților evreiești. A treia etapă a coincis cu fixarea prin scris a variantei orale dominante. Încrustată astfel în forma materială a literelor scrise, această versiune avea să devină forma canonică a viitoarei biblii ebraice, așadar "originalul", textul standard la care aveau să fie raportate toate
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
scris a variantei orale dominante. Încrustată astfel în forma materială a literelor scrise, această versiune avea să devină forma canonică a viitoarei biblii ebraice, așadar "originalul", textul standard la care aveau să fie raportate toate celelalte manuscrise adiacente. A patra etapă a fost multiplicarea prin copiere și prin transmitere din generație în generație, pentru ca, în fine, ultima etapă, cea masoretică, să fie reprezentată de adăugarea la textul canonic a notelor critice, vocalelor și accentelor legate de pronunție. Așadar un periplu în
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
devină forma canonică a viitoarei biblii ebraice, așadar "originalul", textul standard la care aveau să fie raportate toate celelalte manuscrise adiacente. A patra etapă a fost multiplicarea prin copiere și prin transmitere din generație în generație, pentru ca, în fine, ultima etapă, cea masoretică, să fie reprezentată de adăugarea la textul canonic a notelor critice, vocalelor și accentelor legate de pronunție. Așadar un periplu în cinci etape culminînd cu un codex, adică cu o antologie definitivă de scrieri în litera cărora se
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
fost multiplicarea prin copiere și prin transmitere din generație în generație, pentru ca, în fine, ultima etapă, cea masoretică, să fie reprezentată de adăugarea la textul canonic a notelor critice, vocalelor și accentelor legate de pronunție. Așadar un periplu în cinci etape culminînd cu un codex, adică cu o antologie definitivă de scrieri în litera cărora se află mesajul lui Dumnezeu către poporul evreu. Transmiterea textului canonic prin intermediul manuscriselor. Astăzi, cînd spunem "manuscris", ne răsar în minte imaginile unor pagini A4 bătute
Truda masoretică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9428_a_10753]
-
timp, pentru că jocul presupune mai multe faze, toate eliminatorii. Întîmplător, Sebastian a primit numărul 13, numărul nu aduce neapărat ghinion, - în Istoria filosofiei oculte, Alexandrian subliniază corect ambivalența acestui număr -, număr pe care-l face cîștigător la capătul a cinci etape în care, rînd pe rînd, concurenții dispar din scenă cu un glonte în cap. Posesor al unei sume frumoase, Sebastian dispare inopinat, depune banii la o bancă și, la apariția poliției care supraveghea și casa fostului său angajator, înghite biletul
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
conștient în această zonă, nu poți aspira decît la contactul cu un număr infim de componente ale ciudatei lumi". Considerații ce prefațează "experiența portugheză, excitantă și extraordinară sub cele mai variate aspecte", pe care a trăit-o scriitorul în cîteva etape dintre care mai substanțială se dovedește cea în care a funcționat ca ambasador al României la Lisabona, între 1997 și 2001. Etapă care e pusă, în chip caracteristic, sub semnul unui timp fantast, benefic unificator: Cînd ajungi în Cythera din
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
experiența portugheză, excitantă și extraordinară sub cele mai variate aspecte", pe care a trăit-o scriitorul în cîteva etape dintre care mai substanțială se dovedește cea în care a funcționat ca ambasador al României la Lisabona, între 1997 și 2001. Etapă care e pusă, în chip caracteristic, sub semnul unui timp fantast, benefic unificator: Cînd ajungi în Cythera din întîmplare, ceasul se oprește: nici o zi nu seamănă cu precedenta și, pe o scară mai lungă a duratei, toate seamănă perfect între
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
în literatură, o "legalizează", dar acea conversație, acel text "copiat" provoacă celui care îl transcrie un gînd, un sentiment, o senzație - "actul original": de la "copia legalizată" la "actul original" se precizează acel traiect al evoluției scriitorului care parcurge succesiv trei etape diferite în ordinea amintitului "regim textual": omul de pe stradă trăiește, "scribul" transcrie, copie, iar scriitorul creează text, oferind "acte originale" din "copii legalizate", transmițînd o poezie a lucrurilor care se descoperă singură în cea mai deplină banalitate. Cartea lui Gheorghe
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
e diabolică. Cenzura, perfecționându-și metodele, a început să folosească procedee de o rară perversitate. Interdicția semnăturii alterna cu cele mai flatante promisiuni. Emisarii trimiși de oficialități să-l invite în țară, propunându-i fotoliul de academician într-o anumită etapă erau înlocuiți cu procurorii care lansau ridicole acuze. Plastografia, insinuarea, minciuna, intrigile, calomnia, denunțul și suspiciunea erau mânuite cu îndemânare de politrucii creatori de atmosferă. în primele zile ale "noii ordini" de după 23 August 1944 acuzele foștilor NKVD-iști se
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
natură să încurce mințile, să tulbure conștiințele, să degradeze sufletele..." Avem la dispoziție un monumental volum de peste 600 de pagini: Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate - România 1945-1989, coordonator științific Paul Caravia (Editura Enciclopedică, 2000). Putem urmări aici, pas cu pas, fiecare etapă a interzicerii celor opt mii de titluri din literatura română. în năucitoarea îngrămădire de nume sunt înghesuiți clasicii alături de contemporani, opere "nocive" lângă banale scrieri cărora nu li se poate reproșa nimic. Mircea Eliade deține un confortabil loc, cu 26
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
acest volum atât de compozit este lipsa de consistență a materialului verbal. Risipitor, cum spuneam, criticul răspândește în jur metafore frumoase și răsucește mereu, ingenios, frazele: atât de ingenios, încât lectura devine obositoare. El nu pare să facă distincție între etapa preliminariilor, cea a deschiderii cadrului, a expunerii, argumentației și concluziilor. Toate vin deodată, iar frazele, ca și fazele, ajung să se incomodeze una pe alta. Acumularea este, practic, imposibilă, fiindcă "exploziile" apar la tot pasul, și de la bun început. Gradația
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
sa, Pictorul. Urmărind o schemă simplă și, inevitabil, simplificatoare, ar putea fi sugerate trei momente ale intervenției în imaginarul arcimboldesc și în mecanismul intim al construcției formelor sale plastice. Ele sunt: 1. denarativizarea, 2. disoluția și 3. abstractizarea. În prima etapă, Ion Gheorghiu suprimă identitatea formelor integrate în portretele lui Arcimboldo; pești, animale, păsări, obiecte de recuzită și tot ceea ce înseamnă imagine descifrabilă se transformă în pete și în accente cromatice. Fără ca imaginea să sufere perturbări în ansamblul ei, percepția este
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
de recuzită și tot ceea ce înseamnă imagine descifrabilă se transformă în pete și în accente cromatice. Fără ca imaginea să sufere perturbări în ansamblul ei, percepția este astfel simplificată prin eliminarea fluctuației între parte și întreg. În cea de-a doua etapă, ansamblul însuși este pus în discuție. Forța de coeziune a elementelor slăbește în interiorul compoziției,iar direcțiile centrifuge înlocuiesc, pe nesimțite, arcimboldeștile direcții centripete și interstițiile devin vizibile și capătă funcții structurale. În cel de-al treilea moment, elementele nu se
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
doar picturii pur și simplu, ci și unui stadiu placentar al imaginii, asemenea organismelor care se reintegrează în lumea elementară prin desfacerea lor în entitățile constitutive. De la acest nivel, Arcimboldo se poate naște din nou. Privită în succesiunea celor trei etape, această vîrstă a creației lui Ion Gheorghiu este o veritabilă lecție de anatomie a imaginii, o implicare a privitorului în cele mai gingașe momente ale întrupării formei artistice; autoportretul în mișcare al unui remarcabil artist și cercetător al lumii în
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
și fiul risipitor, ambiguitatea rezidă în acest simulacru de paternitate care nu decurge din ereditate, ci din partenogeneză. Batty este un produs al minții savantului, sufletul nu e de găsit, iar infirmitatea sa decurge din această amputare a trecutului, a etapelor normale ale unei vieți. Opera îi întoarce cruzimea, iar crima se reflectă spectral în ochiul unei bufnițe. Coincidență sau nu, remarcabilă potrivire animalul emblematic al zeiței Atena, zeița înțelepciunii, se înscrie în bestiarul mecanomorf al lui Tyrell. În camera cu
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
și mersul pe bicicletă, muzica și șahul, religia și poezia, filozofia și istoria, cariera de judecător și, nu în ultimul rând, viața de pustnic), nu se poate opri să însceneze, cu și fără spectatori, procese organizate meticulos, cu respectarea tuturor etapelor. Pledoariile scrise sau orale, rechizitoriul, strategia apărării și a acuzării imprimă romanului nu numai nerv, tensiune dramatică, ci și o mișcare de continuă pendulare între justificări, îndreptățiri și adevăruri opuse. Revoluția Franceză și figura tragică a lui Robespierre, evocate pe
Gară pentru doi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9492_a_10817]
-
de rău", adică dincolo de reperele poporului de sclavi care ar atenta prin intermediul moralei la condiția aristocrației dominante. O atare concepție întemeiată pe amoralitate e mai întîi un instrument al criticii aplicate prezentului compromis, critică preconizînd o ruptură istorică, o nouă etapă a devenirii omului. Simțindu-se doar un Zarathustra incipient, Nietzsche declară cu febrilitate că se simte trăind într-o "imensă lume în ruină, în care unele ziduri continuă să stea în picioare, în care multe subzistă putrede și sinistre, cele mai multe
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
Mircea Mihăieș Ani de zile, am nutrit iluzia că istoria decorativă predată în școli, că stilul propagandist de a prezenta evenimentele trecutului erau o creație a comunismului. Etapa formării mele a concis cu ecloziunea național-bolșevismului, cu goana disperată după priorități și întâietăți românești. Din zorii Antichității, până la nașterea la Scornicești a lui Ceaușescu trebuia să avem o istorie permanent triumfătoare, acut expresivă și violent curajoasă, alcătuită din figuri
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
urmă tot ce ține de biologie. Acum sporește prin acțiunea noastră conștientă. Asta și e, de fapt, tehnologia. Nu există însă nici un motiv să credem că biologia e suportul ultim pentru tendința universală de creștere a complexității. E doar o etapă, între un joc elementar fizic și unul conștient, care își face drum prin noi cu o viclenie hegeliană. Întreaga noastră cultură e produsul acestei etape - lungă la scară umană, insignifiantă la scară cosmică. Dar cultura asta ne-a format și
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
că biologia e suportul ultim pentru tendința universală de creștere a complexității. E doar o etapă, între un joc elementar fizic și unul conștient, care își face drum prin noi cu o viclenie hegeliană. Întreaga noastră cultură e produsul acestei etape - lungă la scară umană, insignifiantă la scară cosmică. Dar cultura asta ne-a format și ne-a spus cine suntem. Cultura asta a definit omul din toate perspectivele imaginabile, iar noi am luat definiția drept bună pentru totdeauna. Dacă în spatele
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
fel de anamneză prin care banalul ofițer cu controlul animalelor își developează trauma și o retrăiește la intensitatea maximă înainte de a o "arde", de a o depăși. Rezolvarea misterului îi aduce cîțiva ani de pușcărie, dar și vindecarea deplină, ultima etapă a unui proces îndelungat, echivalentul unei cure psihanalitice. Prietenul familiei se află în domeniu, așa că Walter beneficiază de o asistență specializată. Joel Schumacher sau, mai precis, scenaristul britanic, Fernley Phillips, nu lasă nici o urmă de mister la sfîrșit, nimic din
Strigarea numărului 23 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9528_a_10853]
-
de lupta de clasă și de rolul maselor populare. E o perspectivă triumfătoare, conform căreia regimul comunist născut în 1948 e rodul întregii istorii naționale. Scris bine pe secvențe, echipat cu numeroase detalii specifice despre viața socială parcursă în toate etapele ei, din 1860 până în octombrie 1954, data ultimei file din jurnalul lui Rafael Gheorghiu, martor al contemporaneității imediate a autorului. Dar nici "Cronica Mare", cu toată monumentalitatea ei, nu era un capăt de drum. La finalul ei, se spune că
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
al realismului socialist ca realism critic, procedeu pueril, dacă nu ar fi perfid. Proza lui Petru Dumitriu are capacitatea uluitoare de aglutinare a timpului istoric. Cronică de familie se extinde pe verticala temporalității, marchează popasuri reconstitutive, nu fără a sări etape întregi. Toate cărțile sale din perioada comunistă, din 1948, când tipărește nuvela Dușmănie, până în februarie 1960, când evadează în Berlinul de Vest, se bazează pe unul și același principiu de juxtapunere a episoadelor, fie că e vorba de felii succesive
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
Mânăstirea Antim, dar și a creației sale regilioase, este acuzat de "activitate contrarevoluționară" și condamnat de justiția comunistă la 5 ani de temniță grea. între 1958 și 1962 septuagenarul Vasile Voiculescu trăiește coșmarul pușcăriilor Jilava și Aiud. Aceste zări și etape ale vieții și operei medicului-scriitor sunt descrise și supuse unui examen critic detaliat de Nicolae Oprea într-o recentă monografie. Mai mult de o treime a cărții este dedicată studiului operei. împrejurările tragice de viață, dar și tardiva receptare critică
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
Premiul Goncourt. I-a fost acordat, dar nu i-a mai fost decernat, datorită acuzelor aduse scriitorului (acuze orchestrate din țară) că a fost simpatizant legionar (ceea ce era, din păcate, adevărat). Pentru a înțelege succesul romanului, ar fi interesantă prima etapă a receptării, până la acordarea premiului și până la declanșarea scandalului. Ce s-a întâmplat după aceea nu mai contează, pentru că nu vizează câtuși de puțin romanul, ci biografia scriitorului. Forma narativă e simplă și cursivă: romanul prezintă sub forma unui jurnal
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]