4,693 matches
-
sens nu trebuie neglijat pericolul ca rolul educatorului să nu fie întotdeauna pozitiv. Literatura memorialistică, dar nu numai (chiar unele capodopere ale literaturii universale), ne prezintă nenumărate cazuri când pedagogi rău intenționați au căutat să înăbușe elanurile creative ale copiilor. Evocarea anilor de școală de către scriitori se face mai întotdeauna într-o tentă care merge de la cenușiu la negru. Celebrul vers al lui George Bacovia, Liceu, cimitir al tinereții mele, poate fi pus drept motto la prea multe romane, nuvele și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu precădere în textele mediatice actuale vorbite (interferând cu valorile colocvialului uite, simțit ca inferior și eliminat din conversația radiofonică și mai ales din cea televizată). În felul acesta, iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale ediției: Peste opt mii de mineri protestează la această oră în fața Companiei Naționale a Lignitului din Târgu-Jiu... (CORV: 284) A: Iată ce spune, de pildă, Nicolae Manolescu în prefața
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
opt mii de mineri protestează la această oră în fața Companiei Naționale a Lignitului din Târgu-Jiu... (CORV: 284) A: Iată ce spune, de pildă, Nicolae Manolescu în prefața cărții (IVLRA: 234). Frecvență mare are, în același mediu, și iată cu funcție de evocare/identificare (utilizat pentru prezentarea invitațiilor la emisiune și mai ales în prezentarea mișcărilor − de persoane și poziții de joc - în emisiunile sportive). Iată acum o nouă acțiune... a... formației piteștene dar balonul a ajuns undeva în jumă(ta)tea de
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
II.2006). Cu această valoare (asociată formei "dumneavoastră"), hai(de) pătrunde în româna standard și este generalizată astăzi în toate registrele comunicării, chiar și scrise (în contextele care reclamă/admit forme alocutive). Formația apare frecvent în presa scrisă cu funcție de evocare/chemare la asociere a cititorului reprezentativ (funcție metatextuală). Haideți să lămurim lucrurile. Expresia "separație și echilibru" provine, în principiu, din dreptulanglo-american, unde apare ca checks and balances ("22", 8−14.II.2007) Păi, dacă tot am început să fim sinceri
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
formațiunile în discuție, ca și cele cu hai, au pătruns în româna standard fiind generalizate astăzi în toate registrele comunicării, chiar și scrise (în contextele care reclamă/admit forme alocutive). Acestea apar frecvent în presa scrisă cu funcția stilistică de evocare a cititorului reprezentativ (în vederea reflectării comune asupra subiectului tratat): Par să se fi pus toți de acord și, chiuind cu hotărâre, încep a se prinde-n hora electorală. Aaa, dar stați puțin: ofertă avem, strategiile... Germania: alegerile de land prevestesc
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
este vorba despre libertatea detașată de orice criteriu, de legitimitatea democratică general recunoscută, de absența unei noțiuni acceptate a virtuții sau a bunului comun, ne recunoaștem în ele. Ceea ce, în descrierea lui Aron, ne duce la o epocă dispărută este evocarea refuzului "anarhic" al societății ca atare, al instituțiilor și al operelor sale, este postularea la câțiva a unei alte societăți sau a unei societăți altfel, a unei alte "comunități". În mare măsură, această tendință a fost de atunci, paradoxal socializată
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
dispare lungi perioade. Dedicată în mare măsură fenomenului literar, pagina culturală cuprinde relativ puțină beletristică, numeroase fiind materialele de critică și istorie literară, prezentările de cărți și reviste etc., în rubrici ca „O carte pe zi”, „O revistă pe zi”, „Evocări”, „Carnet”, „Note”, „Încrestări”; în foileton se publică cronică literară, muzicală, plastică ș.a. Poeziile selectate, printre care multe reproduceri, aparțin lui Aron Cotruș (Țara, Rusie), Octavian Goga (Ceahlăul, Moș Crăciun, Colindă), Nichifor Crainic (Iisus prin grâu, Cântecul pământului), St. O. Iosif
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
bine de două decenii, Ț. își propune să realizeze ,,romanul total” în Numai tinereții i se iartă totul (I-II, 2001), unde pot fi urmărite concomitent o intrigă polițistă, o radiografie istorică, o frescă socială, o țesătură romantică, agrementate cu evocarea unor scene de război și cu secvențe ce recompun o atmosferă patriarhală. Autorul glisează între etajele narative fără a miza pe ,,farmecul” literar, ci pe alte mijloace. Obsesia de a corecta lumea imorală din care face parte structurează viața protagonistului
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
despre viața artistică franceză, iar Karlheinz Martin, Franz Theodor Csokor și R. Leonhard scriu despre teatrul german. Sunt tipărite, în excelente condiții grafice, reproduceri în culori ale unor machete de decoruri și costume, fotografii ale unor mari actori, însoțind numeroasele evocări din paginile revistei. A. P.
TEATRUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290113_a_291442]
-
Aici se repară ieftin roata norocului, 8/1960). În cadrul rubricilor „Cărți-Reviste”, „Cartea de teatru”, „Cronica literaturii dramatice” sunt publicate recenzii, articole și studii consacrate dramaturgiei românești și universale, profiluri ale unor reprezentanți ai genului din literatura clasică, modernă și contemporană, evocări, articole comemorative etc. Printre colaboratori: Șerban Cioculescu, B. Elvin, Horia Bratu, Eugen Luca, S. Damian, Dumitru Micu, Traian Șelmaru, Georgeta Horodincă, Vicu Mîndra, Nicolae Balotă, Nicolae Manolescu, Ovid S. Crohmălniceanu, George Gană, Matei Călinescu, Valentin Silvestru, Mircea Iorgulescu, Mihai Ungheanu
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
lui Ștefan Aug. Doinaș, un articol al lui Eugen Ionescu, intitulat Monologuri și regie de vise, transpus de Mariana Ioan, câteva poeme și o piesă de Bertolt Brecht, în versiunea lui Florin Tornea, ș.a. T. mai înscrie în sumar portrete, evocări (Profira Sadoveanu, Mihail Sadoveanu și teatrul), articole-necrolog (Camil Petrescu), cugetări, epigrame, cronica plastică de Paul Cornel Chitic, cronica muzicală de Luminița Vartolomei, cronica teatrului radiofonic de Cristina Dumitrescu, cronica televiziunii, a baletului, a scenografiei, documente de arhivă, prezentări ale unor
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
exprimărilor, verosimilitatea și viața ce se degajă dau acestor pagini un parfum aparte. Dar T. înregistrează cele mai multe reușite în textele confesive, ca în Efimeridele (I-II, 1930-1937), scriere memorialistică și roman despre formarea sa spirituală și intelectuală. Între paginile de evocare pe care le-a scris, un loc aparte îl ocupă monografia din 1922 dedicată lui Eugeniu Carada, unchi dinspre mamă, scriitor, economist și om politic, ctitor al Băncii Naționale a României. SCRIERI: Negru pe alb, București, 1910; Maica Sofia, București, 1912; Vladimir Solowiev
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
Vladimir Streinu, ALA, 2002, 616, 617; Centenar Vladimir Streinu, CC, 2002, 5-7 (semnează Eugen Simion, Călin Căliman, Pavel Chihaia, Dan Grigorescu, Al. Săndulescu, Iordan Datcu, Barbu Cioculescu, Cornelia Ștefănescu, Cristina Balinte); Emil Vasilescu, Vladimir Streinu, Târgoviște, 2002; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 132-137. Al. S.
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
rubricile sau revistele de umor de după 1875 și întâlnindu-se aici, uneori, cu I. L. Caragiale, cu care a fost, într-o perioadă, în relații amicale. În „Minerva literară ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri și evocări, susține „Rubrica lui Mitică”, înțesată cu „mofturi”, „miticisme” și anecdote, răvașe și epigrame, scrie snoave, farse, schițe umoristice, sonete. În foiletonul săptămânal al revistei publică întâmplări cu haz, portrete și dialoguri comice. A folosit uneori semnăturile D.T., D.C.T.&I.L.C. sau
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
Elena Tacciu, Portretul unei conștiințe, VR, 1977, 7; Crăciun, Confesiuni, 271-272; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 184-188; Râpeanu, Memoria, 104-107; Ornea, Actualitatea, 218-222; Râpeanu, Scriitori, 238-276; H. Zalis, Pe traiectorii inegale, FLC, 1987, 4; Vasile Chifor, Evocare și atmosferă, T, 1987, 8; Craia, Fețele, 186-190; Z. Ornea, Publicistica lui Teodorescu-Braniște, RL, 1989, 30; Raicu, Descoperirea, 6-33; George, Sfârșitul, IV, 215-220; Teodor Vârgolici, „Prințul”, ALA, 1999, 463; Dicț. scriit. rom., IV, 541-543; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II, postfață
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Alice Voinescu (Sufletul femeii muncitoare, Femeia care muncește, Din psihologia femeii de azi) sau Cella Delavrancea. T. oferă numeroase informații privind spectacole, repertoriul teatrelor, reviste, cărți. Mihail Jora urmărește evenimentele muzicale, sunt realizate interviuri (de pildă, cu André Maurois) și evocări ale unor scriitori precum George Topîrceanu sau Barbu Delavrancea. În pagina literară se publică proză, aici fiind găzduite, în 1942 și în 1943, povestirile Strigoaica și Pârlitu de Marin Preda. Se includ, în traducere, și fragmente de roman (Crima din
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
Bârlea, Ist. folc., 422-423; Scrisori către Ioan Bianu, V, îngr. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1980, 325-335; Gavril Istrate, Un folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 258-259; Otilia Marinescu, Lăură Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
de galeră (1996), au, cum spune autorul, „semnificație individuală și documentară”. Ele dau seamă de fragilitatea omului confruntat cu un destin potrivnic; supus recluziunii, insul se simte strivit de puterea vremelnică și invocă în ajutor divinitatea (Halucinantă). Unele poezii sunt evocări ale vieții de lagăr (O nouă zi, Sunt numărul 890, Hai, temnicer), altele - reflecții asupra trecerii implacabile a timpului (Labuntur anni, Contabilitate, Nautae, Oriunde mă caut) sau erotice (Necunoscuta, Chemare, Sù, Departe). Adesea alegoria și parabola sunt transparente, iar aluziile
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Necunoscuta, Chemare, Sù, Departe). Adesea alegoria și parabola sunt transparente, iar aluziile de natură livrescă. Valențele autentice ale scrisului literar al lui Ț. vor ieși însă la iveală când dă tiparului mai multe cărți cu caracter memorialistic. În Amintiri și evocări (1994) creionează atmosfera cercului „Gavriliada”, frecventat de studențimea boemă din jurul poetului Valentin Strava (Gavril Pop), dar introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
sunt „însemnările periodice”, unele fiind notații cotidiene, relatări despre fapte culturale, simpozioane, conferințe, sesiuni sau comemorări, altele gânduri despre viață (despre plictis, relativism, certitudini, dumnezeire, fatum, absurd, moarte etc.), „melancolii solitare”, cum le numește în volumul Călătorii interioare (1998). Câteva evocări, precum Un personaj rabelaisian în redacția „Ardealului”, despre fostul director Anton Ionel Mureșanu, sau Colegul și prietenul Aladár, vădesc vocație de prozator. Paginile datând din anii ’70-’80 readuc în memorie tribulații, situații absurde, dar și aspirația de a contrabalansa
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
trează conștiința unei întregi generații, asigurând supraviețuirea multor intelectuali români. De o calitate literară superioară sunt portretele și amintirile cuprinse în jurnalul intitulat Secvențe din purgatoriu (1999), unde stilul alert și verva portretistică se îmbină cu luciditatea și înțelepciunea retrospectivei, evocările fiind lipsite de spirit vindicativ sau de patimă. Peste decenii întâmplările consemnate în secțiunea Oameni și destine se colorează altfel, iar chipurile unor oameni de litere intrați de acum în istorie, ca Șerban Cioculescu, Mihai Beniuc sau George Ivașcu, par
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
societatea românească, București, 1947; Studii de istorie și limbă literară, București, 1970; Corelația limbă-literatură, București, 1971; Momente din evoluția limbii române literare (în colaborare cu Gheorghe Bulgăr), București, 1973; Opțiuni și retrospective, București, 1989; Anii nimănui, București, 1992; Amintiri și evocări, București, 1994; Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi, București, 1994; Rememorări de istorie, literatură și cultură națională, București, 1994; Cântece de galeră, Timișoara, 1996; Interpretări și restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din poezia temnițelor roșii, R, 1991, 9; Gheorghe Bulgăr, Lirică discretă, VR, 1993, 2-3; Z. Ornea, „Amintiri și evocări”, RL, 1994, 12; Corneliu Crăciun, Prestanța rememorării, F, 1995, 3; Iacob Mârza, Încercări de a sparge zidul tăcerii, ST, 1995, 7-8; G. Mihăilă, Literatura română în limba latină, CC, 1996, 1-2; Teodor Vârgolici, „Interpretări și restituiri”, ALA, 1996, 325; Valentin
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
băștinașilor din Africa (instituții, tradiții, obiceiuri, ritualuri, superstiții, practici medicale, curiozități gastronomice). Dar mai cu seamă e lacom să descopere „lucruri minunate de văzut și de povestit”. Când nu le întâlnește, probabil că le mai și inventează, ca să își pigmenteze evocarea cu episoade atractive, pline de „extraordinar”. Încât, acuzațiile lui la adresa unor „pretinși exploratori” care fabulează ca să pară mai interesanți sunt ce altceva decât un alibi pentru propriile, nu puține, „exagerații”. Ca să narativizeze, așa-zicând, „impresiunile”, reporterul riscă - după cum i se
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]