11,414 matches
-
provinciilor, precum afirmase înveteratul antisemit Nichifor Crainic, ci venirea lor a fost privită de anumiti domnitori cu bunăvoință, văzând în evrei negustori, meșteșugari, medici factori aducători de contribuții pozitive la dezvoltarea economică și la modernizarea țării. Fapt este că populația evreiască a crescut treptat în număr, ajungând în 1930 (când populația totală a României Mari era de 18 milioane) la un total de 756.930 de suflete. Deși privați de cetățenia care le-a fost acordată abia în urma prevederilor Tratatului de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Cuza) care conduc, spre sfârșitul perioadei, la marginalizarea civico-politică cvasi-totală și la exterminarea fizică a unui număr important din membrii comunității evreilor din România. Contribuția evreilor la propășirea economică a României a fost semnificativă. Analiza dimensiunii acestui aspect al influenței evreiești în economia română nu intră în sfera preocupărilor actuale, care se axează pe încercarea de a profila dimensiunea spirituală a identității evreului originar din România. Din această perspectivă pot afirma că, începând din a doua jumătate a secolului al XIX
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
sfera preocupărilor actuale, care se axează pe încercarea de a profila dimensiunea spirituală a identității evreului originar din România. Din această perspectivă pot afirma că, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se face simțătă o participare evreiască suigeneris, crescând în amploare, profunzime și varietate de genuri pe plan literar-cultural, în mod deosebit în perioada dintre cele două războaie mondiale. Se înțelege că nu se poate întreprinde în acest cadru o analiză aprofundată a acestei contribuții evreiești la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
participare evreiască suigeneris, crescând în amploare, profunzime și varietate de genuri pe plan literar-cultural, în mod deosebit în perioada dintre cele două războaie mondiale. Se înțelege că nu se poate întreprinde în acest cadru o analiză aprofundată a acestei contribuții evreiești la cultura română; ea ar necesita spații de care nu dispunem aici, dar nici nu cred că ar fi indispensabilă argumentării tezelor mele. Vreau, în schimb, să reamintesc admirația marelui om politic și istoric Mihail Kogălniceanu, care nu s-a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
rămân specifice, aplicându-se numai evreului originar din România și constituie ceea ce am numit "personalitatea identitară unică și exclusivă" a acestuia. Politica antievreiască promovată de regimul de dictatură comunistă a contribuit în mare măsură la transformarea marii majorități a comunității evreiești din România în evrei originari din România. Dintr-o populație de aproximativ 450 de mii de suflete la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, astăzi comunitatea evreilor din România numără în jur de nouă mii de suflete. În aceeași
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de Mossad la Lillenhamer, Norvegia, fiind identificat greșit de un informator drept teroristul Ali Hassan Salame. 2 Vocea Israelului (ebr.), post de radio israelian cu transmisiuni internaționale. 3 Uniunea Israeliană (ebr.). 4 Regulile de pregătire a mâncării conform prescripțiilor ritualului evreiesc (ebr.). 5 Evrei cărora li se refuzase viza de emigrare în Israel. 6 Anul Nou evreiesc (ebr.). 7 La revedere (rusă). 8 Titus Popovici, "Disciplina dezordinii", București, 1998; cf. Marius, Mircu, "Ana Pauker și epoca ei" (131), în Viața Noastră
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
2 Vocea Israelului (ebr.), post de radio israelian cu transmisiuni internaționale. 3 Uniunea Israeliană (ebr.). 4 Regulile de pregătire a mâncării conform prescripțiilor ritualului evreiesc (ebr.). 5 Evrei cărora li se refuzase viza de emigrare în Israel. 6 Anul Nou evreiesc (ebr.). 7 La revedere (rusă). 8 Titus Popovici, "Disciplina dezordinii", București, 1998; cf. Marius, Mircu, "Ana Pauker și epoca ei" (131), în Viața Noastră, 6.10.2000. 9 Norman Manea, Casa melcului, Editura Hasefer, București, 1999, p. 61. 10 Lavinia
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
18 Norman Manea, op. cit., p. 61. 19 Ioan Chiper, "Considerații privind evoluția numerică și compoziția etnică a P.C.R., 1921-1952", în Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 21, 4|1998, pp. 25-44. 20 Termen nazist pentru exterminarea evreilor. 21 Holocaust. 22 Școală evreiască dedicată studiului Talmudului. 23 Rugăciuni evreiești făcute de rudele celui mort pentru odihna sufletului. 24 Steaua lui David, simbol al evreilor și element emblematic la decorarea sinagogilor. 25 În legea evreiească tradițională, numărul minim de zece bărbați adulți necesar pentru
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
19 Ioan Chiper, "Considerații privind evoluția numerică și compoziția etnică a P.C.R., 1921-1952", în Arhivele totalitarismului, anul VI, nr. 21, 4|1998, pp. 25-44. 20 Termen nazist pentru exterminarea evreilor. 21 Holocaust. 22 Școală evreiască dedicată studiului Talmudului. 23 Rugăciuni evreiești făcute de rudele celui mort pentru odihna sufletului. 24 Steaua lui David, simbol al evreilor și element emblematic la decorarea sinagogilor. 25 În legea evreiească tradițională, numărul minim de zece bărbați adulți necesar pentru a forma o "comunitate" pentru rugăciune
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mort pentru odihna sufletului. 24 Steaua lui David, simbol al evreilor și element emblematic la decorarea sinagogilor. 25 În legea evreiească tradițională, numărul minim de zece bărbați adulți necesar pentru a forma o "comunitate" pentru rugăciune. 26 A patra rugăciune evreiască spusă în ziua de Sabat sau de sărbători. 27 Profesor de ebraică și de religie (ebr.). 28 Școala primară religioasă evreiască (ebr.). 29 Dumnezeu este mare (arabă). 30 Întâmpinarea Sabatului (ebr.). 31 Cantorului (ebr.). 32 Rugăciune cântată la începutul slujbei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
tradițională, numărul minim de zece bărbați adulți necesar pentru a forma o "comunitate" pentru rugăciune. 26 A patra rugăciune evreiască spusă în ziua de Sabat sau de sărbători. 27 Profesor de ebraică și de religie (ebr.). 28 Școala primară religioasă evreiască (ebr.). 29 Dumnezeu este mare (arabă). 30 Întâmpinarea Sabatului (ebr.). 31 Cantorului (ebr.). 32 Rugăciune cântată la începutul slujbei în ajunul sărbătorii de Yom Kippur (ebr.). 33 Evreu (ebr.). 34 Ritual evreiesc celebrând împlinirea de către un băiat evreu a vârstei
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și de religie (ebr.). 28 Școala primară religioasă evreiască (ebr.). 29 Dumnezeu este mare (arabă). 30 Întâmpinarea Sabatului (ebr.). 31 Cantorului (ebr.). 32 Rugăciune cântată la începutul slujbei în ajunul sărbătorii de Yom Kippur (ebr.). 33 Evreu (ebr.). 34 Ritual evreiesc celebrând împlinirea de către un băiat evreu a vârstei de 13 ani și intrarea sa în comunitatea iudaică (ebr.). 35 Mulțumesc mult (sp.). 36 Capitol din cartea autorului intitulată Când păcătoșii se înmulțiră ca iarba după ploaie, apărută în limba ebraică
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în dulcele tîrg moldovean. Din vechiul cartier, constituit odinioară din case mici, insalubre, colcăind de șobolani, nu a mai rămas decît pe ici, pe colo cîte una, parcă ascunzîndu-se de buldozerul asanator. De asemenea, au rămas și unele case model evreiesc cu cîteva dugheni de tip oriental. Tipic este un atelier de reparat încălțăminte, unde la o lampă chioară, într-un fum înecăcios, plin de aburi de alcool, un omuleț cu alură de TBC-ist în ultimă fază, bocănește cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
germană în vestul Europei și ocuparea Olandei, Danemarcei, Belgiei și mai ales, a Franței, principalul sprijin al României față de expansionismul Axei și simțindu-se vinovat de retragerea haotică din Basarabia, Regele Carol al II-lea decide să cumpere cu monedă evreiască simpatia și sprijinul lui Hitler a viitoarele tratative cu Ungaria și Bulgaria, ale căror pretenții teritoriale erau susținute de Germania. La 8 august 1940 regele semnează două decrete-lege antisemite promulgate de prim-ministru Ion Giugurtu. « Decretul-lege privitor la starea juridică
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
un atavism pernicios, un moft. În radicalitatea lor, inșii cu pricina sunt mereu vigilenți: luptă! Luptă cu trecutul, cu prejudecățile, cu icoanele, cu popii, cu cei care se roagă sau își fac cruce, cu introducerea religiei în școli, cu kipa evreiască și cu baticul musulman, cu inchiziția, cu imperialismul misionar, cu fundamentaliștii, cu bisericoșii etc. Apostoli sângeroși ai „toleranței“, mistici ai științei, soldați emotivi ai rațiunii și ai „luminilor“, ei se cred oamenii mileniului următor, deși abia dacă au depășit franjurile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
colectiv (pe sate), fie în fața unui ofițer imperial, însoțit de un "nobil național" (national Edelmann), fie prin desemnarea vornicului și a doi deputați care să presteze jurământul în numele întregii comunități rurale, la o anumită dată în Cernăuți. Orașele, precum și comunitatea evreiască urmau să fie reprezentate de câte doi delegați desemnați, care să depună jurământul în numele acestora, la ceremonia din Cernăuți 77. Comandamentul Galiției a adăugat propunerea ca, pe lângă nobilii și clerul înalt din Bucovina, să depună jurământul credință, personal sau prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ce locuiau în Moldova, cât și prin efectuarea nedreaptă a repartiției contribuției, stârnind protestul stărilor privilegiate bucovinene 64. Toate acestea aveau loc pe fundalul discuțiilor privind conscrierea evreilor și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea obținerii unei reconversii socio-profesionale a evreilor, dinspre ocupații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
doc. nr. 22, nr. 23/1782. 60 Ibidem, doc. nr. 73/1782. 61 Ibidem, doc. nr. 38/1782. 62 Ibidem, doc. nr. 57/1782. 63 Ibidem, doc. nr. 74/1782. 64 Ibidem, doc. nr. 64/1782. 65 Mihai-Ștefan Ceaușu, Populația evreiască din Bucovina. Statut juridic, evoluție demografică și economico-socială la cumpăna de veacuri (XVIII-XIX), în "Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae", București 1997, p. 117 și urm. 66 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet IX, doc. nr. 72/1782
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în mod evident pe bunica și n-a putut disimula a fost neputința de a ne cuprinde, de a ne mângâia și a ne face micile capricii. Simțea cum totul se scurge mult prea repede
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
au rămas sub stăpânirea sovietică, atât români cât și evrei, căci au fost trimiși în gulagurile siberiene, de unde nu s-au mai întors niciodată. În memoriile sale, publicate în anul 1986 la Geneva, Alexandru Șafran, fost rabin șef al Comunității Evreiești din România, în perioada 1940-1946, spunea: „Ultimatumul sovietic de la 26 iunie 1940 și anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Uniunea Sovietică au fost întâmpinate cu bucurie de unii evrei de aripă stângă și comuniști. Dar, pentru marea majoritate a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Uniunea Sovietică au fost întâmpinate cu bucurie de unii evrei de aripă stângă și comuniști. Dar, pentru marea majoritate a evreilor din Basarabia, acestea au constituit un punct de cotitură dureros în istoria lor. Stăpânirea sovietică a pus capăt vieții evreiești naționale autohtone, mișcării sioniste și legăturilor cu evreimea mondială, reducându-le la minimum. La 13 iulie 1941, atât în Basarabia, cât și în Bucovina, mii de evrei, conducători ai comunităților, activiști sioniști, foști membri ai partidelor românești, oameni de afaceri
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pentru a se menaja anumite susceptibilități, dar istoria e istorie și politica struțului ține cât ține. Cu atât mai mult cu cât acel 90% poate avea o justificare logică: în toiul aberantelor persecuții antisemite, unde să-și îndrepte simpatiile populația evreiască dacă nu spre zona politică în care putea distinge, barem teoretic, protecția programatică a naționalităților, mergând până la autodeterminare? În al doilea rând, ministrul de interne avea tot interesul ca, urmând orientarea oficială promovată și prin legislația antievreiască, să manipuleze procentajele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
istoricii. Conform naționalităților trăitoare aici, în jurul copacului vor fi patru istorici: un român, un ucrainean, un german și un evreu, studiind, cercetând și scriind despre acesta. Și astfel, vom avea patru istorii: una românească, una ucraineană, una germană și una evreiască. Există totuși un singur copac, însă unghiurile din care este privit sunt diferite. Nu mă exprim împotriva unei istorii a românilor în Bucovina, dar de ce să ne concentrăm asupra accentelor și momentelor decisive ale istoriei românilor din Bucovina, atunci când vorbim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ani până când ne-am obișnuit cu atmosfera rece de acolo. Martor al "fenomenului de toleranță Bucovina" este în primul rând literatura de aici din anii '20 și '30. Cunoscută este literatura în limba germană, dar și celelalte literaturi (română, ucraineană, evreiască) ajungeau la cele mai înalte cote în această perioadă. Aduc în discuție doar câteva nume magice: "Gruparea Iconar", Irina Vilde, Itzik Manger, Olga Kobilanska și Elieazar Steinbark. Pe atunci se făcea deosebire doar între "bine" și "rău" nu între catolic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Bucovina au dus-o chiar mai bine sub administrația românească, între anii 1918-1939, fiindcă subliniază și argumentează că "Cernăuții au fost, între cele două războaie mondiale, după Varșovia și New-York, orașul ce a suscitat interesul cel mai înalt al populației evreiești din lume". 4. În realitate, falsitatea și inoportunitatea mitului habsburgic, deci a politicii imperiale austriece în integralitatea sa, consecințele oneroase, chiar dureroase și mult prea păguboase pentru românii din Bucovina unele din aceste consecințe cu urmări grave până în zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]