14,680 matches
-
cursanții doresc să observe aspecte ale vieții sociale și să înțeleagă/aibă acces la trăirile și sentimentele celor implicați în situațiile respective. Acest ultim tip de observare poate fi conceput drept un procedeu în cadrul altor metode (studiul de caz, simularea, experimentul etc.). 13.2.2.2. Metoda ancheteitc "13.2.2.2. Metoda anchetei" Ancheta reprezintă o metodă instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor soluții dar și, concomitent, la diminuarea acestor elemente negative. 13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)tc "13.2.3. Metode centrate pe acțiune (reală sau simulată)" 13.2.3.1. Experimentultc "13.2.3.1. Experimentul" Câteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului este insuficientă. Un demers profund formator îl are implicarea acestuia din urmă în propria activitate de învățare. Un argument în acest sens este schizokinetica (engl. Schizokinesis) („schizo” - divizat și „kinetică” - acțiune); termenul desemnează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din organism. Mai târziu, deși câinele nu îl mai urmărește, individul respectiv va avea reacții asemănătoare la vederea unui câine (pericolul a dispărut, dar adrenalina își face oricum apariția). Procesul schizokinetic poate fi pus mai bine în evidență printr-un experiment desfășurat de către Edwards și Acker cu veteranii din Armata SUA ce au luptat în al doilea război mondial. Aceste persoane ce fuseseră supuse unor semnale sonore pentru a ajunge la posturile lor de luptă, în momentul în care auzeau aceleași
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în acțiune (erau gata „încărcați”) chiar și la 15 ani după ce semnalele sonore respective încetaseră să mai însemne „pericol”. Soldații în termen nu aveau decât în mică măsură o reacție similară, deoarece nu trăiseră „real” pericolul unei bătălii. Iată importanța experimentului - este necesar să existe o experimentare și o învățare prin activitate proprie a cursantului. La nivelul unei definiții de lucru putem spune că experimentul este o observare provocată; lărgind însă aria de înțelegere a acestei metode de învățământ, vom identifica
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
decât în mică măsură o reacție similară, deoarece nu trăiseră „real” pericolul unei bătălii. Iată importanța experimentului - este necesar să existe o experimentare și o învățare prin activitate proprie a cursantului. La nivelul unei definiții de lucru putem spune că experimentul este o observare provocată; lărgind însă aria de înțelegere a acestei metode de învățământ, vom identifica o acțiune de căutare, de tatonare în direcția descoperirii de dovezi și de legități; vom vorbi despre o intenționalitate, despre studiul în condiții determinate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vom vorbi despre o intenționalitate, despre studiul în condiții determinate al unui fenomen, conturându-se granițele și raporturile de cauzabilitate, descoperirea legităților ce guvernează un anume fenomen prin verificarea unor ipoteze. Potrivit lui Ioan Cerghit (Cerghit et al., 2001), etapele unui experiment includ: crearea unei justificări (motivații), prezentarea unei probleme (care să servească drept sistem de gândire), analiza și enunțarea unor ipoteze, elaborarea unor strategii experimentale, desfășurarea propriu-zisă a experimentului, organizarea și efectuarea observației, discutarea procedeelor utilizate, prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
verificarea unor ipoteze. Potrivit lui Ioan Cerghit (Cerghit et al., 2001), etapele unui experiment includ: crearea unei justificări (motivații), prezentarea unei probleme (care să servească drept sistem de gândire), analiza și enunțarea unor ipoteze, elaborarea unor strategii experimentale, desfășurarea propriu-zisă a experimentului, organizarea și efectuarea observației, discutarea procedeelor utilizate, prelucrarea datelor și elaborarea concluziilor (a soluțiilor provizorii), verificarea rezultatelor (constatărilor) prin aplicare practică și descoperirea validității și însemnătății concluziilor. Învățarea prin experimentare este de tip inductiv, centrată pe cel care învață și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
efect. Pfeiffer și Jones observau în 1979 că avem patru determinante: - participarea cursanților la aria de desfășurare a fenomenului pe care-l studiază; - un mod critic de a analiza activitatea (atât cunoștințele dobândite, cât și sentimentele declanșate de participarea la experiment); - construcția unor inshight-uri (iluminări interioare) folositoare bazate pe această analiză; și - transferul informațiilor (aplicarea cunoștințelor în situații noi). Astfel, învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea în cadrul experimentului); împărtășirea experienței și a sentimentelor produse
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și sentimentele declanșate de participarea la experiment); - construcția unor inshight-uri (iluminări interioare) folositoare bazate pe această analiză; și - transferul informațiilor (aplicarea cunoștințelor în situații noi). Astfel, învățarea prin experimentare trebuie să fie determinată de cinci faze: experimentarea propriu-zisă (activitatea în cadrul experimentului); împărtășirea experienței și a sentimentelor produse de către aceasta (observațiile și reacțiile sunt comunicate celorlalți co-experimentatori); analiza (patternurile și dinamica fenomenelor sunt evidențiate în această fază); inferarea/generalizarea (principiile observate sunt dezvoltate la un nivel de cunoaștere superior); și aplicarea (presupune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și reacțiile sunt comunicate celorlalți co-experimentatori); analiza (patternurile și dinamica fenomenelor sunt evidențiate în această fază); inferarea/generalizarea (principiile observate sunt dezvoltate la un nivel de cunoaștere superior); și aplicarea (presupune reflecția asupra a ceea ce s-a învățat printr-un experiment și încercarea de transpunere a acestor principii în alte situații decât aceea care le-a generat). După cum se observă, experimentul nu se sfârșește cu activitatea propriu-zisă (dimpotrivă, putem constata că perspectiva de învățare cea mai importantă începe abia în acel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt dezvoltate la un nivel de cunoaștere superior); și aplicarea (presupune reflecția asupra a ceea ce s-a învățat printr-un experiment și încercarea de transpunere a acestor principii în alte situații decât aceea care le-a generat). După cum se observă, experimentul nu se sfârșește cu activitatea propriu-zisă (dimpotrivă, putem constata că perspectiva de învățare cea mai importantă începe abia în acel moment); este o explicație posibilă pentru slaba eficiență a orelor de experimentare din învățământul tradițional în care cadrele didactice se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
învățare cea mai importantă începe abia în acel moment); este o explicație posibilă pentru slaba eficiență a orelor de experimentare din învățământul tradițional în care cadrele didactice se opresc, de multe ori, la conceperea și punerea în practică a unui experiment fără a conduce elevii spre completarea acestuia prin etapele despre care am vorbit mai devreme. Similar, în cazul unui experiment realizat de către o persoană într-un proces de autoînvățare, cele cinci etape trebuie să fie puse în practică. Un exemplu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din învățământul tradițional în care cadrele didactice se opresc, de multe ori, la conceperea și punerea în practică a unui experiment fără a conduce elevii spre completarea acestuia prin etapele despre care am vorbit mai devreme. Similar, în cazul unui experiment realizat de către o persoană într-un proces de autoînvățare, cele cinci etape trebuie să fie puse în practică. Un exemplu al importanței metodei experimentului este acela de tip inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
elevii spre completarea acestuia prin etapele despre care am vorbit mai devreme. Similar, în cazul unui experiment realizat de către o persoană într-un proces de autoînvățare, cele cinci etape trebuie să fie puse în practică. Un exemplu al importanței metodei experimentului este acela de tip inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup să ajungă să desprindă principiile de bază, legile care guvernează acele fenomene și multe altele de același tip. Într-un experiment tipic de inducție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al importanței metodei experimentului este acela de tip inducție colectivă; el presupune ca în urma observației pe fenomene concrete, un grup să ajungă să desprindă principiile de bază, legile care guvernează acele fenomene și multe altele de același tip. Într-un experiment tipic de inducție colectivă, luat ca exemplu (Baron, Kerr, 2003), participanții, indivizi sau grupuri, primesc o mostră de regulă care trebuie să fie descoperită și care ar trebui să direcționeze un joc de cărți standard. Ei pornesc o activitate fecundă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ei pornesc o activitate fecundă de exprimare de ipoteze, de încercare și eroare, primind permanent feedback, până când ipoteza lor finală va duce la descoperirea regulii ce stă la baza respectivului joc de cărți. 13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)tc "13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)" Inițiată de către Itakura în 1967, această tehnică presupune șase pași: 1. Cursanților le este prezentată o întrebare care conține trei sau patru variante de răspuns. Întrebarea specifică și modul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
încercare și eroare, primind permanent feedback, până când ipoteza lor finală va duce la descoperirea regulii ce stă la baza respectivului joc de cărți. 13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)tc "13.2.3.2. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire)" Inițiată de către Itakura în 1967, această tehnică presupune șase pași: 1. Cursanților le este prezentată o întrebare care conține trei sau patru variante de răspuns. Întrebarea specifică și modul în care se poate confirma varianta corectă. 2. Cursanților li
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și să discute alegerile pe care le-au făcut. 5. Cursanților li se cere să aleagă încă o variantă; ei își pot menține sau schimba alegerea făcută prima oară. 6. Cursanților le este permisă testarea predicțiilor făcute prin observarea unui experiment sau citirea unui pasaj oferit de către cadrul didactic/trainer. Această tehnică este interesantă în primul rând pentru formarea cursanților ca grup, și mai puțin pentru găsirea unor soluții; în același timp, se urmărește educarea gândirii participanților. 13.2.3.3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Sprinthall și Oja (1994) ne oferă un exemplu de construcție a învățării bazându-se pe tehnici de modificare comportamentală (individul urmărind să-și schimbe propriul comportament). Astfel, în cazul învățării autodirecționate, cel care învață îndeplinește simultan roluri de subiect al experimentului și de experimentator. Pentru realizarea procesului se vor alege răspunsul pe care dorim să-l întărim și motivatorul acestuia. Cei trei autori își sprijină demersul pe un exemplu frecvent întâlnit în tehnicile de schimbare comportamentală cotidiană: cel al dorinței unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
gaură a cuștii și dispărea într-o alta. Pumele au învățat astfel să vâneze marmota și să introducă laba în gaura în care aceasta dispărea; dacă o făceau destul de repede, un mecanism dădea drumul hranei într-un recipient apropiat. Acest experiment a dezvoltat o combinare a condiționării clasice cu cea operantă: cele două animale au învățat după un timp să dea cu laba în gaura în care marmota dispărea de obicei chiar dacă aceasta nu apăruse încă și să privească spre locul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu pas realitatea; de aceea, simularea păstrează o medie între nivelul maxim de acoperire a realității fenomenului studiat și nivelul maxim al implicării cursantului în direcția construirii unui mediu de învățare propice. Uneori, simularea este văzută ca un tip de experiment care nu poate fi pus în practică în situații reale, iar forma interactivă de simulare poate îmbrăca forma unui mod aparte de joc de rol; un alt aspect important al metodei este acela că se obțin simultan informații/cunoștințe despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Company, N.C. Faulkner, D.; Littletod, K.; Woodhead, M. (1998), Learning relationships in the classroom, Routledge, Londra. Ferreol, G., Flageul, N. (1998), Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, Editura Polirom, Iași. Ferry, G. (1975), Practica muncii în grupuri: un experiment de formare a profesorilor, Editura Didactică și Pedagogică, București. Fiske, J. (2003), Introducere în științele comunicării, Editura Polirom, Iași. Forsyth, D.R. (1983), An Introduction to Group Dynamics, Brooks/Cole Publishing Company, Pacific Grove. Freedman, J.L.; Sears, D.O.; Carlsmith, J.M.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Oja, S.N. (1994), Educational Psychology - A Developmental Approach, McGraw-Hill, Inc., New York. Stan, C. (2001), Teoria educației, Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Stanton, N. (1995), Comunicarea, Editura știință și Tehnică, București. Staw, B.M.; Ross, J. (1980), „Commitment in an experimenting society: An experiment on the attribution of leadership from administrative scenarious”, Journal of Applied Psychology, 65, pp. 249-260. Steers, R. (1988), Introduction to Organizational Behavior, Scott, Foresman Publishing House, Glenview. Stenberg, R.J. (ed.) (2002), Why Smart People can be so Stupid, Yale University
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Eseu despre Marin Preda, romancierul, București, 1993; Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, 1994; Apărarea și ilustrarea criticii, București, 1996; Interpretarea fără frontiere, Cluj-Napoca, 1998; Experimentalismul literar postbelic (în colaborare cu Gheorghe Crăciun și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; ed. (Experiment în Post-war Romanian Literature), Pitești, 1999; Ștefan Bănulescu, Brașov, 2000; Principii de semiotică a culturii, București, 2000; Cultura: modele, repere, perspective, București, 2002; Mihai Eminescu. Proza jurnalistică, București, 2003. Ediții: Comunicarea și schimbarea culturală, pref. edit., București, 2001; (Multiple) Europe
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
e făcută cu minuție, fără exagerări ce ar fi putut dezechilibra construcția narativă. De o exactitate aproape matematică este decupajul parabolic din Șoarecele B, în care un profesor de psihologie experimentală, Fronius, își pune toată voința intelectuală în efectuarea unui experiment ce urmează să dovedească logica fără cusur a colaborării. Fronius este cât pe ce să răstoarne teoria lui Darwin, sub ochii neîncrezători ai bătrânului profesor de ontologie: șoarecele A și șoarecele B, forțați, dresați, reușesc să se abțină alternativ, ajutându
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]