5,918 matches
-
sau alte premii. Să țintesc oameni învățasem de timpuriu, dar cu toate astea nu ajunsesem niciodată să trag. Iată că acum se ofereau ținte inofensive, în plus puști cu aer comprimat, încărcate cu muniție de calibru minim. La început am ezitat să apuc patul, să ating țeava. Apoi însă m-am apropiat de stand și am vrut să împușc un trandafir pentru Anna. Uitându-mă pe direcția țintei, am grijă să se potrivească crestătura înălțătorului și cătarea, trăgaciul e aproape de punctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu hughenoții. Și, pe deasupra, nici un pahar de rachiu nu se afla la îndemână. Valea, valea odată! Deja îmi pipăisem pe furiș buzunarul de la piept - în el era vârât pașaportul -, deja eram pregătit - în capul meu - pentru salt, doar picioarele mai ezitau, deja trăgeam adânc aer în piept și în timpul ăsta privirea mea o evita, nu fără efort, pe Anna, care probabil că suferea cu mine și intuia ceva rău, când bunica s-a întors către mine cu chipul ei încadrat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și bogat, pe deasupra. Și mai e ceva ce mi-a adus Bäumliacker, cum se numea casa cu grădină din Lenzburg, ca valoare adăugată: pe cele două surori ale Annei. Cea mare, Helen Maria, ar fi putut să mă facă să ezit, și a și făcut-o, în taină; cea mai tânără, Katharina, era o codană voinică și mergea încă la școală. Și, așa cum biblioteca de acolo m-a incitat să scriu toată viața povești conținând doze diferite de adevăr și, de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se încheia cu un ordin: „Aduceți poezii!“. Pentru a face basmul mai credibil, să adăugăm: Unul dintre membrii juriului concursului de poezie mă numise talentat și mă recomandase bărbatului pe nume Richter ca participant la întrunire, dar, până atunci, acela ezitase să mă invite. Astfel, poetul i-a dat tinerei sale soții, care era dansatoare, un sărut, a luat cu el, ca să dea curs basmului, șapte sau nouă poezii, s-a urcat în autobuz, a găsit Casa Rupenhorn și a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
La drept vorbind, asta explică multe. Faptul că o navă spațială militară s-a prăbușit În ocean explică de ce n-am auzit nimic la radio, de ce se păstrează secretul, de ce am fost adus astfel aici... Când s-a Întâmplat? Barnes ezită o clipă Înainte de a răspunde: După câte putem estima, această navă spațială s-a prăbușit acum trei sute de ani. FVN Se lăsă liniștea. Se auzea doar zumzetul instalației de aer condiționat și, din camera Învecinată, murmurul slab al comunicațiilor radio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
din prima zi hidrofoane pe fundul apei. Nu s-a recepționat nici un sunet emis de navă. Cel puțin până acum. Ce ne puteți spune despre celelalte proceduri de inspectare de la distanță? — Majoritatea implică folosirea radiațiilor și, În această fază, am ezitat să iradiem obiectul. Harry interveni și el: — Căpitane Barnes, am observat că aripa nu prezintă stricăciuni, iar carcasa apare ca un cilindru perfect. Crezi că acest obiect s-a prăbușit În ocean? — Da, spuse Barnes, oarecum neliniștit. — Vrei să spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cu niște buloane mari cât pumnul. Le atinse Întro doară. Pilotul zâmbi. — Vreți să Încercați cauciucurile, domnule? — Nu, mă bizui pe dumneata. Scara e aici, domnule. Norman urcă treptele Înguste spre cupola submarinului și văzu micul tambuchi circular deschizându-se. Ezită. — Așezați-vă pe margine, strecurați-vă picioarele Înăuntru și coborâți. Va trebui să vă strângeți puțin umerii și să vă sugeți abdomenul. Așa... Norman se zvârcoli ca să poată trece prin deschizătura strâmtă și ajunse Într-o incintă atât de joasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
K L ; shift Z X C15 V7 B2 N8 M , . ? — Pur și simplu, se merge În spirală spre exterior. M este șaisprezece, K este șaptesprezece și așa mai departe. Astfel am putut Înțelege mesajul. — Și ce zice mesajul, Harry? Harry ezită: — Am să vi-l spun. E straniu. — Cum adică, straniu? Harry rupse o altă foaie galbenă din notes. Norman citi scurtul mesaj, scris cu majuscule: HELLO. CE FACEȚI? EU SUNT BINE. CUM VĂ NUMIȚI? EU MĂ NUMESC JERRY. PRIMUL DIALOG
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
În clipa În care un tentacul izbi habitatul. — Jerry! țipă Ted. Vocea Îi era ascuțită, Încărcată de tensiune. Calmarul se opri. Corpul se mișcă lateral și putură vedea ochiul uriaș privind țintă la ei. — Jerry! Ascultă-mă! Calmarul păru că ezită. Ne ascultă! strigă Ted și apucă o lanternă atârnată pe perete, Îndreptând fasciculul afară, prin hublou. Semnaliză o dată cu lanterna. Corpul uriaș al calmarului emise o lumină verde, se Întunecă un moment și străluci din nou. — Ne ascultă, spuse Beth. — Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Își zări costumul. Dar nu mai era timp, iar prin trapa deschisă apa bolborosea și Împroșca. Văzu mâna Înmănușată a lui Beth, aproape de suprafață, fluturând; era exact sub el, În afara de ea nu mai avea pe nimeni, așa că, fără să ezite, se aruncă În apa Întunecată. Îi venea să țipe din pricina șocului termic; Își simți plămânii sfâșiați. Întreg corpul Îi amorți instantaneu și timp de o secundă fu cuprins de o paralizie cumplită. Apa Îl răsucea și-l azvârlea cu puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Simți cablul Încordându-se. — Să nu faci asta, Norman... Cablul era acum Întins În mâna lui. — Am să te anihilez, Beth... — Pentru numele lui Dumnezeu, Norman. Chiar nu vrei să mă crezi? Ai să ne ucizi pe toți! Încă mai ezita. Dacă spunea adevărul? De unde știa ea despre explozibilele cablate? Privi În jos la conul mare și cenușiu care-i ajungea până la talie. Ce-ar fi simțit dacă ar fi explodat? Ar fi simțit oare ceva? La dracu cu totul! spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
noi nu va scăpa cu viață. De aceea voiam să-mi fac testamentul. Dar dacă hotărâm să uităm... — Exact, o Întrerupse Harry. Dacă hotărâm să uităm, rezultatul va fi același. — Cunoașterea va dispărea pentru totdeauna, spuse Norman liniștit. Se surprinse ezitând. Acum că ajunseseră la acest punct, simțea o stranie reținere În a continua. Își plimbă vârfurile degetelor peste masa zgâriată, atingându-i suprafața, ca și cum ar fi putut găsi astfel vreun răspuns. „Într-un fel, Își zise, suntem alcătuiți numai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de mai sus e cu mult mai bun. —Mersi, am zis. — Folosește orice găsești prin dulapuri sau în bar, mi-a dat el voie. —Mersi, i-am spus eu entuziasmată. —Și dacă se întâmplă ceva, a continuat neabătută vocea, nu ezita să mă suni. O să-ți las un număr unde poți să mă contactezi. —Mersi, am repetat eu. Sunt sigur c-o să fii fericită aici, mi-a promis el. E un apartament minunat și aerisit. — Da, am spus eu înghițind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ai nevoie de-o bonă, o să fiu mai mult decât fericit să te ajut. Îți mulțumesc, Adam, i-am răspuns politicoasă. Mi-ar face o deosebită plăcere să ne vedem la Londra. Și sigur că nici tu nu trebuie să eziți să-mi ceri ajutorul dac-o să ai vreodată nevoie de-o bonă. —Vorbesc serios, mi-a spus el pe un ton coborât cu mai multe octave. Chestia asta e foarte importantă pentru mine. Chiar o să putem să ne vedem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
1500 de ani. Hotărîrea calibanilor (Furtuna), oameni distinși care știu ce e frumos și ce nu În artă și statui, este remarcabilă prin exprimarea fără ezitări a gustului propriu. Care este postmodern. În timp ce statuia era veche. Nici regizorul n-a ezitat. A luat intriga lui Will, a Îmbunătățit-o cu scene mafiote acolo unde șchiopăta, și n-a păstrat nici o replică deoarece piesa are patru sute de ani, practic cît autorul. Bugsy Shakespeare. Bine că n-are statuie-n Afganistan. LADY IN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la o parte că dedublarea semnifică ambivalență, simptom ușor de diagnosticat În diverse manii, cum ar fi mania paranoiei, prin dedublare poporul român va fi mult mai numeros, Într-un cuvînt, aproape dublu. În totuși iubirea lui, directorul ei nu ezită să ne extazieze pentru a ne a ajuta să-i atingem și noi starea de extaz de proaspăt senator. Susține că are gata „un proiect despre transformare a județului Dolj Într-o Elveție de cîmpie”. Unde să se tragă apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
locotenentul Smith ți-a explicat situația? — Unii băieți nu au nevoie de explicații detaliate, spuse Dudley. Loew Își pipăi lanțul de la confreria Phi Beta. — Atunci, domnule sergent, mulțumirile mele. Iar dacă pot să te ajut cumva, În orice fel, nu ezita să mă suni... — N-am să ezit. Desert, domnule? — Mi-ar face plăcere să rămîn, dar am de luat niște depoziții. Nu mă-ndoiesc că vom avea ocazia să luăm masa Împreună cît de curînd. — Oricînd doriți, domnule Loew. Loew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
băieți nu au nevoie de explicații detaliate, spuse Dudley. Loew Își pipăi lanțul de la confreria Phi Beta. — Atunci, domnule sergent, mulțumirile mele. Iar dacă pot să te ajut cumva, În orice fel, nu ezita să mă suni... — N-am să ezit. Desert, domnule? — Mi-ar face plăcere să rămîn, dar am de luat niște depoziții. Nu mă-ndoiesc că vom avea ocazia să luăm masa Împreună cît de curînd. — Oricînd doriți, domnule Loew. Loew lăsă pe masă o bancnotă de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o poarte. Sala marelui juriu era Întredeschisă. Jack se duse acolo și aruncă o privire. Șase jurați la o masă, cu fața spre boxa martorilor. Ellis Loew mitralia Întrebări, Ed Exley stătea În boxă. Nu se juca cu ochelarii, nu ezita, nu mormăia. Glasul Îi era cu o octavă sub tonalitatea normală și rămînea foarte egal. Slăbănog, nu ca polițistul standard, impunea totuși autoritate și se sincroniza perfect. Loew Îi arunca mingi perfecte la fileu. Exley știa că vor veni, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mai străbătut o dată încăperea mare, despărțită printr-o ușă-glasvand de o alta mai mică, unde se afla patul îngust în care își petrecea nopțile, a deschis larg ușa-fereastră către balconul ce înconjura apartamentul pe două laturi, ca o terasă. A ezitat între a aprinde televizorul, era încă prea devreme chiar și pentru telejurnalul de seară, ori radioul micuț care hârâia îngrozitor când schimba posturile și-o enerva groaznic, dar s-a hotărât probabil să nu schimbe postul și în toată casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
lui. Mama se mișcă neliniștită pe scaun. — Domnișoară, spuse Kenneth, nu cumva știți unde e dormitorul meu? Shirley clătină din cap cu tristețe și spuse: Nu, îmi pare rău. — A! spuse Kenneth. Tăcu. Apoi zise: Iertați-mă. Am plecat. Shirley ezită în timp ce se decidea: Nu! Stați! Făcu un gest imperios cu mâna. Întoarceți-vă o clipă cu spatele. Kenneth se întoarse și se pomeni privind într-o oglindă în care se vedea pe el și dincolo de el, pe Shirley. Era cu spatele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Lumină, întuneric. Lumină, întuneric. Partea I Londra August 1990 — Domnișoară, nu cumva știți unde e dormitorul meu? Shirley clătină din cap cu tristețe și spuse: Nu, îmi pare rău. — A! spuse Kenneth. Tăcu. Apoi zise: Iertați-mă. Am plecat. Shirley ezită în timp ce se decidea: Nu! Stați! Făcu un gest imperios cu mâna. Întoarce-ți-vă o clipă cu spatele. Kenneth se întoarse și se pomeni privind într-o oglindă în care se vedea pe el și dincolo de el, pe Shirley. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Îți mulțumesc, am spus și m-am așezat într-un fotoliu. Îți mulțumesc. Fiona rămăsese în ușă. — Deci să plec? — Nu, te rog... mai suportă-mă puțin, te rog. Poate o scoatem cumva la capăt. Stai jos, te rog. Fiona ezită și înainte de a veni să se așeze pe canapeaua din fața mea, deschise ușa spre palier și o lăsă crăpată. M-am făcut că nu observ. Se așeză pe marginea canapelei, cu spatele încovoiat și cu mâinile împreunate trist în poală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
complicate. Am închis telefonul și am spus - ascultându-mi cu interes propria voce: — Scuză-mă, probabil mă crezi foarte nepoliticos. Vrei să bei ceva? Am vin, suc de portocale, bere și limonadă și chiar un pic de whisky, cred. Fiona ezită. — Putem lăsa ușa deschisă, dacă vrei. Nu mă deranjează. Și în clipa aceea zâmbi și se așeză din nou pe canapea, picior peste picior și spuse: — De ce nu? Mi-ar face plăcere. — Vin? — Suc de portocale, dacă se poate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mod corect și exact dublarea salariului ei până la 210 000 lire sterline pe an, acceptată de consiliu în februarie 1982, sporirea volumului de muncă depus de ea după achiziționarea TMT? Domnul Gardner a remarcat în acest punct că ar fi ezitat să accepte acest post dacă ar fi știut că se îmbarca pe o navă care se scufundă și a întrebat cine naiba a avut ideea s-o angajeze pe femeia asta de la bun început. Domnul Fisher a răspuns că doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]