7,566 matches
-
cadru ne oferă imaginea unei civilizații perfecte, armonioase, în care orice activitate, chiar și jocul vânătorii (pasiunea cinegetică este comună cu cea a naratorului boccaccesc), își cunoaște propriile sale reguli, și unde totul este făcut cu grație și stil. Elementul fantastic nu putea lipsi: un cățel îl ghidează în vis pe narator spre adâncul unei păduri, un loc tainic unde descoperă un personaj misterios, „un om în negru nveșmântat” 636 , un cavaler „desăvârșit/ De mândru la înfățișare -/ Rare-nsușiri părea că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
literaturii realiste, sau aflate la marginea realității cunoscute, este viața personajelor. Paginile ce vor urma încearcă să rezume condiția personajelor semnificative ale literaturii române. Sunt cuprinse cele ale prozei și teatrului, mai puțin ale poeziei epice, deloc cele ale prozei fantastice, basmului etc. Care nu operează cu ființe reale, ci își asumă din start irealitatea personajelor: pajuri și cu zmei, extratereștri și eroi pur simbolici. Câteva excepții am îngăduit totuși acolo unde asemenea eroi au consistența unor oameni vii. O istorie
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
noua și dă indicații deșucheate pentru cazul că o femeie „dă coada deoparte”. La Mircea Eliade, cadrul indian justifică senzualitatea excesivă a tinerei Maitreyi și a surorii sale mai mici care, geloasă, trădează iubirea acesteia cu europeanul. Ca maestru al fantasticului, Eliade imaginează și iubirea unui pictor cu un strigoi, Domnișoara Christina. Stafia e și ea geloasă pe nepoata ei vie și o torturează. Punctul cel mai înalt al jocului erotic magic e atins în bordelul metafizic de la Țigănci. Și în
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Pentru că blochează una dintre funcțiile inteligenței, aceea de a cunoaște realitatea. Cunoașterea nu e un lux, ci o funcție vitală. Am nevoie să știu dacă această ciupercă e otrăvitoare sau comestibilă. Ar fi minunat să putem trăi Într-o lume fantastică, dar nu putem. Pot să-mi imaginez că sunt Superman, cu condiția ca această iluzie să nu mă Împingă să-mi dau drumul de pe tereasă, să zbor. Dacă o fac, mă trezesc din visare imediat ce Îmi sparg țeasta. Pentru a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Întreg. Utilizează tehnologii psihotronice acustice (care emit sunete pe ultra-frecvențe, sunete ce afectează activitatea normală a creierului, ducând la modificări comportamentale), altele bazate pe unde electromagnetice pe frecvențe compatibile cu frecvențele biocurenților creierului uman. Tehnologiile acestea au cunoscut o dezvoltare fantastică În timpul Războiului Rece. Actual sunt utilizați anumiți sateliți pentru realizarea unei iradieri mentale de mare acoperire, care susțin anumite idei „spiritualiste”. Implanturi neuronale electronice. Supercomputerele de la National Security Agency (NSA) pot „vedea si auzi” ceea ce soldații trăiesc pe câmpul de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
celor dintâi, succesiunea și uneori variația lor extremă (de la stupor la agitație și raptus agresiv sau suicidar). Delirul catatonic (apropiat de cel oniric) pare să fie impulsionat de o intensă activitate halucinatorie cu experiențe terifiante de fragmentare corporală sau idei fantastice. poziție fetală o perioadă lungă de timp, aparent fără a obosi și având mimică stersă. Formele catatonice după Ey sunt următoarele : - marea catatonie: în care bolnavul intră intr-o imobilitate totală, rămânând inexpresiv la orice stimul și rupând orice comunicare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
notându-se idei delirante, mai mult sau mai puțin sistematizate, de otrăvire, persecuție etc. de regulă puțin consistente și prost definite. Mai frecvent par, dimpotrivă, delirul imaginativ (impresie de omnipotență, de puteri distructive deosebite ș.a.) și delirul de reverie (scenariu fantastic, de grandoare) plasat adesea înafara timpului și spațiului și în care realul și fantasticul se interpătrund. Convingerea nu este absolută, povestirea putând îmbrăca un caracter ludic în care copilul pare deopotrivă și actor și spectator conservând până la un punct, o
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de regulă puțin consistente și prost definite. Mai frecvent par, dimpotrivă, delirul imaginativ (impresie de omnipotență, de puteri distructive deosebite ș.a.) și delirul de reverie (scenariu fantastic, de grandoare) plasat adesea înafara timpului și spațiului și în care realul și fantasticul se interpătrund. Convingerea nu este absolută, povestirea putând îmbrăca un caracter ludic în care copilul pare deopotrivă și actor și spectator conservând până la un punct, o punte de contact cu ceilalți. Frecvența halucinațiilor este diferit apreciată: autorii americani le consideră
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cîmpul discursului social "în complexitatea cacofonică a limbajelor sale, a schemelor sale cognitive și a migrărilor tematice" (M. Angenot, 1990: 33). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme ("basmul fantastic, dublet facil al mitului și ritualului inițiatic reia și prelungește inițierea la nivelul imaginarului" M. Eliade, 1956: 887) și continuă cu dezvoltarea romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G. Lukàcs, René Girard), culminînd cu analiza structurală a povestirii, infra
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Preluînd ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs este un răspuns deghizat la o întrebare, A. Kibedi-Varga (1989: 74-84) postulează existența a trei mari clase de interogări narative (questionnements narratifs): * acțiunea (LE FAIRE) tratată în romanul picaresc, povestirea fantastică, Bildungsroman, legendele urbane contemporane; * existența (LE VIVRE) sub semnul lui "Cum să dăm sens vieții", evocată de biografii, autobiografii sau narațiuni psihiatrice; * existența ca ÊTRE (ființare) actualizată de seria metafizică a miturilor, basmelor, romanelor care se în-treabă și ne întreabă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în satira menippee (și de aici, mai departe, în romanul latin) lucrurile au o natură contrarie. Nu a supraviețuit nici unul dintre elementele cultivate de epicul eroic, nici la nivel spațial, nici la nivel temporal. În cel dintâi caz, trebuie remarcată fantastica ușurință cu care se mișcă picareștii cezari ai lui Seneca și vechii eroi mitologici de genul lui Hercule "din cer pe pământ, de pe pământ în infern", căci "în viziunile comice despre lumea cealaltă ale satirei menippee, eroii trecutului absolut, reprezentanții
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
207. Ea împletește elemente ale culturii populare cu infiltrații culte (adesea trimiteri la modele antice dacă nu chiar imitații explicite), pe care le narează la modul umoristic și/ sau satiric, iar rezultatul trece, nu rareori, dincolo de verosimil, fie în sfera fantastică, fie în cea fabulistică. Prezența limbii populare și a motivelor literare care își trag seva din literatura de acest gen sunt extrem de importante: pentru că umaniștii, erudiți prin formație, le-au preluat, uneori programatic, alteori polemic și, pe alocuri, chiar fără
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
iar când pleacă de aici, sunt înălțați în cinste. Le-ai dat slujbe de care se mândresc. Drept aceea doresc și eu să fiu măgar ca și ei și să primesc favoruri așa cum primesc ei"". Subiectul se apropie și de fantasticul animalier (metamorfozarea în măgar vizând, desigur, și romanul lui Apuleius), dar și de fabulă, prin intenția moralizatoare și maniera ironică de a aborda realitatea. Parodia rezultă din discrepanța sesizabilă între personajele dezinvolte, posesoare ale unui limbaj mai puțin cultivat, și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Boiardo, este de a-i uimi pe ascultători prin bogăția și felurimea intrigilor, atrăgându-i în aventurile cele mai ciudate. Dar concepțiile cele mai originale, situațiile cele mai interesante cedează tocmai când ating punctul culminant; te afli într-o lume fantastică, și te trezești deodată într-una vulgară, Angelica se transformă într-o femeiușcă, iar Orlando într-un nătâng"226. Este adevărat că Ferraguto, Ranaldo și Orlando, îndrăgostiți la prima vedere, pornesc pe urmele Angelicăi, lăsând baltă turnirul ce trebuia să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
plăcerea să-i ajungă.../ Privind vorbește și vorbind privește/ Și orice gând de-a nu primi alungă./ Se cer sigiliile. Cu trei dește/ Ei jură față-n față cu stăpânul.../ Și pleacă toți: voinicii, ea, frătânul". În căutare de aventuri fantastice, în Orient și în Occident deopotrivă. Spațiul sacralizat al pădurii Ardenilor le oferă ascunziș instinctelor, dar și proba de foc a fântânii: Ranaldo bea din fântâna urii, iar Angelica din fântâna iubirii. Sentimentele se schimbă periodic, în funcție de repetarea acestui act
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în rândul "corului de admiratori" ai perioadei, căreia i se opune uneori, parodiind-o lipsit de orice malițiozitate, din simpla plăcere a jocului livresc. "El nu cunoaște nici o normă estetică; orice se potrivește cu orice. Realitatea cotidiană este împletită cu fantasticul cel mai neverosimil, cea mai grosolană snoavă este înțesată cu erudiție și ideile filozofico-morale izvorăsc din cuvinte și istorioare obscene"251. "Abstrăgătorul de chintesență" va deveni, în unele episoade, și personaj, de pildă în călătoria prin gura lui Pantagruel când
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pentru duplicitatea sa: dorința de evadare dintr-un spațiu fix, al modelor și al modelelor, este subminată chiar prin dependența de acestea. Căci, vrând să parodieze modelul de descriere realist-occidental, Urmuz își pune naratorul în situația de a se "conforma" fantasticului oriental, vizibil în a doua încăpere, cea care "formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ceea ce luxul oriental are mai rar și mai fantastic" și e mobilată de "nenumărate covoare de preț, sute de arme
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
realist-occidental, Urmuz își pune naratorul în situația de a se "conforma" fantasticului oriental, vizibil în a doua încăpere, cea care "formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ceea ce luxul oriental are mai rar și mai fantastic" și e mobilată de "nenumărate covoare de preț, sute de arme vechi, încă pătate de sânge eroic". Aceeași obsesie a geometriei e liantul celor două tablouri (în cel de-al doilea, pereții sînt "conform obiceiului oriental, suleimeniți în fiecare dimineață
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o "duzină de Driade, Nereide și Tritoni". În acest punct, narațiunea capătă un caracter dialogic: Pâlnia și Stamate parodiază celebrele intervenții ale zeilor din majoritatea epopeilor și, ulterior, din poemele eroic-comice. Aventura existențială a prozaicului Stamate se va dovedi una fantastică, extraordinară, care vizează spectaculosul într-un microunivers personalizat, amintind, prin recuzita motivelor și prin decor, de fantasticul romantic. Spațiul este cedat în continuare literaturii exotice, iar evaziunea e provocată de o "apariție" provenind din imaginarul acvatic: "Alergând de urgență la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Stamate parodiază celebrele intervenții ale zeilor din majoritatea epopeilor și, ulterior, din poemele eroic-comice. Aventura existențială a prozaicului Stamate se va dovedi una fantastică, extraordinară, care vizează spectaculosul într-un microunivers personalizat, amintind, prin recuzita motivelor și prin decor, de fantasticul romantic. Spațiul este cedat în continuare literaturii exotice, iar evaziunea e provocată de o "apariție" provenind din imaginarul acvatic: "Alergând de urgență la tubul de comunicație, Stamate, spre marea lui înmărmurire, văzu cum, în aerul cald și îmbălsămat al serii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Literatură și convertire. Steinhardt, Frossard, Wurmbrand, Adrian Vasile Sabău • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de la vie. Mots-clés: Alexandre Soljénitsyne, Goulag, littérature concentrationnaire, document littéraire În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o tradiție constantă; cei uciși nu au fost numai soldați tebani, ci și civili. Treptat, masacrul de la Agaun a trecut în istorie sub numele de masacrul legiunii tebane, pentru că exponenții acestui eveniment au fost soldații și subofițerii ei. Ignorând elementele fantastice, adăugirile, impreciziile istorice și alterațiile scrierilor amintite, ne rămâne partea esențială: la Agaun, în Elveția, s-a petrecut un masacru împotriva creștinilor!... Dintre soldații creștini uciși din porunca lui Maximian, martirologiile occidentale amintesc disparat martiriul centurionului spaniol Zenon și al
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu amânarea aprecierii, după ce au fost consemnate toate nuanțele originale inițiale. • Prin sinectică, pentru unificare a unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogie personală, analogie directă, analogie simbolică, analogie fantastică, transformare a necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici: analiză combinatorie, concasare, jocuri de creație, suprapunere, asociere, corelații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prima traistă, apoi și pe a doua. Au găsit soluția de bun-simț. La antipod găsim improvizațiile, excentricitățile, angajamentele făcute impulsiv, orbirea ideologică, tot ceea ce tulbură rațiunea, teoriile fanteziste, afirmațiile gratuite. David Lodge are dreptate când spune: "Computerele au o memorie fantastică, dar le lipsește bunul-simț" (2002, p. 297). Punem cititorul în gardă. Dragostea poate fi mai clarvăzătoare decât calculele oamenilor înțelepți. Trebuie deci să mânuim bunul-simț cu grijă, deoarece ar putea distruge visele. Se întâmplă să spunem despre o reușită surprinzătoare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]