5,879 matches
-
L'Evénement și reluat în 1854 în Légendes démocratiques; alte trimiteri la situația din Țările Române și la etosul național revelat de "legendele" anonime vor fi cuprinse în Les Soldats de la révolution (1878). Acestea sunt deja reinterpretări radicale ale materialului folcloric, care nu mai reflectă nicio "datorie" față de temele spațiului de origine, făcute de actori centrali, în funcție de prioritățile dezbaterii pariziene. În sfârșit, în al patrulea moment, această reprezentare a produsului folcloric e reimportată în țară. Același C.A. Rosetti care îi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la révolution (1878). Acestea sunt deja reinterpretări radicale ale materialului folcloric, care nu mai reflectă nicio "datorie" față de temele spațiului de origine, făcute de actori centrali, în funcție de prioritățile dezbaterii pariziene. În sfârșit, în al patrulea moment, această reprezentare a produsului folcloric e reimportată în țară. Același C.A. Rosetti care îi arăta lui Michelet poeziile populare, simte nevoia să preia masiv și să ilustreze analiza profesorului francez din 1851 într-un text din 1856, pe care îl dedică volumului de Doine
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conservarea miraculoasă a imponderabilelor prezenței - frunze, zdrențe sau resturi corporale. Geologicul și vegetalul, piatra și verdeața reprezintă dubla articulare a acestei imaginații care vorbește în același timp despre materie și despre ruina sa. Scriitorul vrea să marcheze în diversitatea corpusului folcloric alcătuit de Alecsandri fragilitatea, pierderea, calitățile unei prezențe pe punctul de a se evapora. Cuvântul cheie aici e "parfumul", care apare insistent de-a lungul textului: "Parfumul lor - subliniază Bolintineanu încă de la începutul prefeței -, ce ne spune că vin de-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se poate "impregna". Bolintineanu se referă atât la procesul prin care stilul poetului își pune amprenta asupra versurilor populare pe care le prelucrează ("culese, corectate și parfumate de pana născocitoare și ingenioasă a poetului Alecsandri"), cât și la stilul pieselor folclorice care contaminează creația proprie a lui Vasile Alecsandri: "Dacă talentul dlui V. Alecsandri a dat zbor acestor cântece poporane, ele încă au revărsat parfumul lor pe talentul poetului nostru. Făcând un grațios buchet de roze, rozele au lăsat parfumul lor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aici un potpourri realizat din colajul a 13 poeme, e conținută ca posibilitate în recuzita de metafore care proliferează în marginea literaturii: suntem în interiorul aceluiași univers de reprezentări figurate, care pe unii îi ajută să se extazieze în fața bogăției corpusului folcloric, iar pe alții să se amuze cu rezultatele unei combinatorici textuale și cu efectele ei destructive. "Peticeala" e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Primește-n altă lume aceste lăcrimioare Ca un răsunet dulce de-a noastre dulci iubiri!. În schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt multe prelucrări după rețete folclorice, nu neapărat românești. Găsim mai multe "legende" (Dragoș, Visul lui Petru Rareș, Biserica risipită), o "doină", o "horă" (Hora Unirei), un "cântic de lume", dar și un "cântic arăpesc" (El R'baa), un "cântic poporal spaniol" (Seguidilă), o "legendă din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
horă" (Hora Unirei), un "cântic de lume", dar și un "cântic arăpesc" (El R'baa), un "cântic poporal spaniol" (Seguidilă), o "legendă din Munții Apenini" (Muntele de foc) etc. Alecsandri practică un soi de exerciții de virtuozitate, imitând diverse genuri folclorice din tradițiile locale sau din cele internaționale. În acest context, mărgăritărelele sunt o descriere de formă, cam în același fel în care de pildă Macedonski are un ciclu intitulat Rondele sau Pillat un ciclu de Sonete. Nu în sensul în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
născută din lacrimi, care tematizează suferința, ci o poezie care a extras din lacrimă forma poetică, o "poezie-lacrimă". Cea de-a doua linie de metaforizare e "externă", ține de elemente de reprezentare de ordin cultural. Alecsandri trimite la o tradiție folclorică în spatele căreia ghicim modelul cult al locurilor comune pe care l-am evocat deja. Ciclul se încheie cu poemul Înșira-te mărgărite, subintitulat "legendă", prelucrare populară care exploatează refrenic figura mărgăritarelor prin reluarea la intervale regulate a acestui catren: Înșiră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
primul volum din Lepturariu antologhează, la paginile 102-103, Mioara de V. Alecsandri, înaintea unei poezii despre lup, asta permite o lectură a Mioriței indiferentă la medierile culturale și în esență "realistă". Atenția elevilor era condusă să observe în această piesă folclorică nu simbolul identității naționale, ci o literatură despre oi. Biograficul schimbă acest contract de lectură, orientând privirea nu spre realitate, ci spre autor. În volumele din Lepturariu în care literatura se asociază biografiilor, textele se organizează în jurul unor nume: Dimitrie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literare" nr.8/1980 lingvistul Ariton Vraciu, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași cu concluzii interesante. Profesoara Ioana Crișan a demonstrat că semnele de la Tărtăria sunt asemănătoare cu altele descoperite și la sud de Dunăre, valorificate în arta folclorică românească. Ele ar reprezenta nu doar motive decorative ci, în tradiția populară, expresii aluzive la ideile religioase, la coduri ale puterilor magice, ale divinității... Recentele descoperiri în lacul de acumulare de la Porțile de Fier și cercetările lui Dușan Boric, profesor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ea: "Omul fără omenie, e ca o casă pustie." "Cel ce n-are omenie, om drept nu poate să fie." Ce scoate pe om din limitele omeniei? "Mândria pierde omenia." "Lăcomia pierde omenia." Registrul virtuților care furnizează modelele educației morale folclorice este foarte bogat și cuprinde aproape toate categoriile morale de care se servește gândirea etică cultăș virtuți reflecând relații de muncă( hărnicie, cinste, răbdare, cu reversul lor), relații interumane( sinceritate, recunoștință, respect) sau virtuți general umane: binele, adevărul, dreptatea; acestea
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
Ungureanu trebuie „clonați” și puși la locul potrivit. Am în vedere, între altele, trei calități, carente în viața noastră publică, dar bine ilustrate de autorul acestei cărți. Cea dintâi este dimensiunea culturală. Din păcate, la noi, a prins rădăcini ideea „folclorică” potrivit căreia politicianul trebuie să fie „băiat deștept” și pragmatic. Fără prea multe fasoane cărturărești, fără lecturi, fără „intelectualisme”. O astfel de definiție exclude, din plecare, toate vârfurile istoriei politice ale lumii, de la Marc Aureliu la Churchill, de la Napoleon la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
acțiuni pe bază de împuternicire; ... d) control și îndrumare la oficii diplomatice, societăți cu capital integral românesc, birouri, agenții, unități proprii de comercializare, șantiere, precum și la societăți mixte; e) personalul artistic din teatre, opere, operete, filarmonici, orchestre simfonice, circuri, ansambluri folclorice și corale, exclusiv personalul tehnico-administrativ, precum și sportivi de performanță, inclusiv antrenorii. De asemenea, se încadrează la această categorie directorii generali, directorii, adjuncții și asimilații acestora din ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice, corespondenții de presă, curierii diplomatici
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109673_a_111002]
-
acțiuni pe bază de împuternicire; ... d) control și îndrumare la oficii diplomatice, societăți cu capital integral românesc, birouri, agenții, unități proprii de comercializare, șantiere, precum și la societăți mixte; e) personalul artistic din teatre, opere, operete, filarmonici, orchestre simfonice, circuri, ansambluri folclorice și corale, exclusiv personalul tehnico-administrativ, precum și sportivi de performanță, inclusiv antrenorii. De asemenea, se încadrează la această categorie directorii generali, directorii, adjuncții și asimilații acestora din ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice, corespondenții de presă, curierii diplomatici
HOTĂRÎREA nr. 647 din 26 noiembrie 1993 ***Republicată privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109672_a_111001]
-
unei evidente distincte a acestei activități și a asigurării condițiilor de respectare strictă a prevederilor Legii nr. 35/1994 . Capitolul 2 Organizarea evidentei contabile și modul de raportare a veniturilor și cheltuielilor privind execuția bugetului timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, prin darea de seamă contabilă 1. Unitățile plătitoare care încasează categoriile de timbre reglementate prin Legea nr. 35/1994 șunt obligate să evidențieze în contabilitatea proprie contravaloarea acestora, după cum urmează: - regiile autonome și societățile comerciale - indiferent
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
512 "Conturi curente la bănci"; - asociațiile familiale care exercită acte de comerț și celelalte persoane fizice care au calitatea de comerciant, în "Registrul jurnal de încasări și plăti", pe un rînd distinct "Sume încasate reprezentînd timbrul literar" (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice) poziții care se centralizează lunar, în vederea determinării sumelor care urmează a fi virate uniunilor și organizațiilor de creatori; - instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat, din mijloace extrabugetare, organizațiile de creatori, precum și alte organizații - în creditul
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
evidențiază în contabilitate disponibilitățile bănești, veniturile și cheltuielile potrivit Legii nr. 35/1994 , cu ajutorul următoarelor conturi: 119 "Disponibil din fonduri cu destinație specială"; 337 "Fonduri cu destinație specială" - analitic 337.40 "Fondul special din aplicarea timbrului literar" (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), după caz; 421 "Cheltuieli din fonduri cu destinație specială" - analitic 421.40 "Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului literar (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), după caz. 3. Planul de conturi pentru organizațiile
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
analitic 337.40 "Fondul special din aplicarea timbrului literar" (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), după caz; 421 "Cheltuieli din fonduri cu destinație specială" - analitic 421.40 "Cheltuieli din Fondul special din aplicarea timbrului literar (cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice), după caz. 3. Planul de conturi pentru organizațiile obștești și instrucțiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 315/1985, cu modificările ulterioare, se completează corespunzător cu conturile menționate la pct. 2. Conținutul
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
pct. 2. Conținutul și funcțiunea conturilor nou-introduse șunt prezentate în anexa nr. 7. Anexă nr. 8 cuprinde monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni economico-financiare. 4. Raportarea veniturilor și a cheltuielilor privind execuția bugetului timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice se face distinct cu ajutorul anexei la darea de seamă contabilă pentru organizațiile obștești, potrivit normelor elaborate de Ministerul Finanțelor. Capitolul 3 Dispoziții finale 1. Denumirea, contul și banca organizațiilor de creatori care, pana la data elaborării
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
Sergiu Nicolaescu Societatea Creatorilor de Film Președinte, Mircea Daneliuc Uniunea Artiștilor Plastici din România Președinte, Nicolae Aurel Alexi Anexă 1 TIMBRUL LITERAR 1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul literar se determina prin aplicarea procentului de 2% la prețul de vînzare al unei cărți și se adaugă acestui preț. 2. Timbrul literar se percepe pentru cărțile beletristice (lucrări de proza, critică literară, versuri, piese
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
condițiile ultimului alineat de la pct. 6 vor fi utilizate conform protocolului încheiat între uniunile de creație legal constituite. Anexă 2 TIMBRUL CINEMATOGRAFIC 1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. b) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul cinematografic se determina prin aplicarea procentului de 2% la prețul unui bilet și se adaugă acestui preț. Timbrul cinematografic se percepe pentru spectacolele cinematografice și video organizate în țară. 2. Unitățile plătitoare Toate unitățile patrimoniale
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
nr. 35/1994 și comunicate de către producătorul filmelor românești, distribuitorului, iar pentru filmele străine, cele stabilite de distribuitor. Anexă 3 TIMBRUL TEATRAL 1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul teatral se determina prin aplicarea procentului de 5% la prețul unui bilet și se adaugă acestui preț. Timbrul teatral se percepe pentru spectacolele din țară ale teatrelor profesioniste, trupelor și companiilor particulare, instituțiilor și asociațiilor
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
Credit Bank, Agenția sectorului 2, București; - Alte organizații de creatori legal constituite conform prevederilor Decretului-lege nr. 27/1990. Anexă 4 TIMBRUL MUZICAL 1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. d) din Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul muzical se determina prin aplicarea procentului de 5% la prețul unui bilet și de 2% la prețul fiecărui disc, fiecărei tipărituri, casete video și audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decît cele folclorice, si se
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
teatral, muzical, folcloric și al artelor plastice, timbrul muzical se determina prin aplicarea procentului de 5% la prețul unui bilet și de 2% la prețul fiecărui disc, fiecărei tipărituri, casete video și audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decît cele folclorice, si se adaugă acestor prețuri. Timbrul muzical se percepe pentru toate spectacolele muzicale realizate în țară (inclusiv pentru spectacolele din cabarete, baruri și restaurante cu intrare pe bază de bilet), precum și pentru înregistrările muzicale, cu excepția celor folclorice. 2. Unitățile plătitoare
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
altele decît cele folclorice, si se adaugă acestor prețuri. Timbrul muzical se percepe pentru toate spectacolele muzicale realizate în țară (inclusiv pentru spectacolele din cabarete, baruri și restaurante cu intrare pe bază de bilet), precum și pentru înregistrările muzicale, cu excepția celor folclorice. 2. Unitățile plătitoare Toate unitățile patrimoniale, persoane fizice sau juridice, cu capital de stat sau privat, care realizează spectacole sau înregistrări muzicale în țară, altele decît cele folclorice, șunt obligate să determine valoarea timbrului muzical și să o imprime, distinct
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]