272,843 matches
-
s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în limbajul științific și în cel oficial lucrurile sînt destul de clare: e preferat termenul aromân, care are, împreună cu derivații săi, avantajul lipsei de ambiguitate; continuă totuși să se folosească și compusul macedo-român, cu oarecare tradiție, dar e în genere respins macedonean, care poate trimite la realități etnice, geografice sau lingvistice diferite (chiar cu implicațiile politice nedorite). O prezentare detaliată a problemei se găsește chiar la începutul studiului "O minoritate
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
-ă cu sensul "aromânesc": "cunoscutul lăutar de muzică macedoneană, Gică Coadă, cel care i-a compus lui Gică Hagi un cîntec în limba sa maternă" (EZ 2454, 2000, 4; sublinierile, aici și în continuare, îmi aparțin). Mult mai des e folosită forma machedon :" Ce dacă a semnat Caramitru, păi ăsta-i azi ministru, mîine Hamlet, și poimîine Desdemona, și nu pățește nimic, că-i machedon deștept" (Academia Cațavencu = AC 49, 1997, 8); "Urmașul? Tot un machedon" (Jurnalul național = JN, 26 aprilie
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
la plăcerile sultanului".(Pentru a nu cădea în efectul pitoresc ieftin al reproducerii unui sistem ortografic latinist, care maschează de multe ori calitățile reale ale textului, am actualizat ortografia; dincolo de ea, rămîne însă o anume expresivitate involuntară a registrului popular-arhaic folosit de autori). Dicționarele noastre, care și-au impus de mai multă vreme principiul de a nu explica, de a nu da decît informații indirecte asupra evoluției sensurilor și de a furniza în secțiunea etimologică doar sursa imediată, omit narațiunea indispensabilă
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
îi invectivează dl Cernăianu pe doctorii de la Ober Döbling, Leidesdorf și Obersteimer sau pe botoșăneanul dr. dermatolog Iszak (toți trei evrei și - nu-i așa? - anume l-au tratat astfel pe bolnav) atunci în tratamentul luesului ajuns la demență se folosea mercurul, morfina și opiul. Erau ulcerațiile de la picioarele poetului de natură varicoasă? Nu se știe. În consecință, au fost considerate tot de natură luetică și tratate ca atare. De abia acum trei ani dr. Ovidiu Vuia, într-o carte, considera
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
spera într-o retragere de bun-simț a acestuia. Slabe speranțe! La astfel de oameni nu țin nici politețurile, nici apropourile. înșurubați în scaun ca-ntr-o capsulă de mac, ei acceptă să plece doar sub lovitura nemiloasă a coasei (am folosit, desigur, o metaforă!) N-aș merge atât de departe încât să spun că dl. Diaconescu a distrus P.N.Ț.C.D.-ul și Convenția Democrată de unul singur. Aceste embleme ale speranței românești până prin 1996-1997 purtau demult în sine germenele indeciziei
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
noi am cădea printre primele sale victime". Apoi Madgearu dă citire unui proiect de declarație a PNȚ către țară. Maniu e de acord, impresionat de opiniile expuse de Madgearu și proiectul său de declarație, îmbunătățit de Hudiță și Ghiță Pop (folosindu-se și de un proiect de declarație întocmit de Maniu). A fost comunicat partidului și, pe cît se putea, țării. A fost ultima declarație politică a lui Madgearu. Pentru că, la 27 noiembrie, e arestat de un comando legionar și asasinat
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
I. Roman și D. Ilana - Liubița Raichici nu calcă pentru prima oară pe tărîmul alunecos al poeziei, și acest lucru se vede imediat ce deschizi oricare dintre cele trei volume ale bănățenilor. Poetei i s-ar putea reproșa, de exemplu, că folosește un limbaj excesiv stilizat, care face cuvintele să nu se lege în imagini coerente (metaforizarea e, de altfel, caracteristică și pentru Iacob Roman); greu însă se poate descoperi vreo stîngăcie în construcția alambicatelor sale figuri de stil. Ce taină-i
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
cu alegătorii, fruntașii PDSR-ului îmbracă haine rupte în coate sau circulă cu mașini Dacia hodorogite. De fapt, și dl Iliescu și partidul său și-au început campania de recîștigare a voturilor pierdute încă din 1997. Și asta fără a folosi o strategie foarte savantă, ci speculînd fiecare greșeală de guvernare sau măsură nepopulară a actualei coaliții. Fără a se bizui pe presă ori pe simpla nemulțumire a alegătorilor, PDSR și dl Iliescu au știut să ajungă la locul și la
Ce mai zic sondajele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16760_a_18085]
-
este posibil. Absurdul invariabilului Deci asta-i opțiunea - o lume limitată la un program ideal al unui eu care trăiește prin repetare numai ființa sa, într-o eternitate fictivă. Gândirea se auto-limitează la acest program unic al supraviețuirii eului. Ea folosește un mod abstract, eliberat de lume care se substituie zonelor inaccesibile ale sensibilității. Astfel parcă înfățișarea lumii se schimbă și devine conformă dorinței, mai apărată de spaimele firești, rătăcire, incertitudine, dispariție. În fiecare clipă ne agățăm de o supraviețuire care
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
a modului sau de înțelegere. Un cititor nu poate sp facp abstracție de bogăția vieții lui atunci când se raportează la un text, un cititor empiric va căuta să înțelegă un text argumentându-și propriile idei făcând raportare la textul citit, folosindu-se de el, cumva vectorul de înțelegere este pornit dinspre cititor către autor. Ori un cititor model se va lăsa condus de text, va căuta să înțeleagă textul făcând abstracție de modalitățile lui de înțelegere, vectorul raportării va fi de la
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
o mare virtute narativa pentru cel care se străduiește să construiască lumi.” Cât de eliptica este o povestire trebuie apreciat după tipul de cititor căruia i se adresează. Un text poate fi asemuit cu o pădure, cum frumos spune Eco, folosind această metaforă a „pădurii narative”. Analizând multiplele valente ale acestei metafore, am putea spune că ceea ce ne încearcă la începutul unui text este o mare bucurie, pentru că am văzut pădurea, însă pe masura ce ne afundam în ea putem alege diferite drumuri
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
cititorul este constrâns de fiecare dată și la fiecare pas să facă o alegere șiș a respecte niște regului. Un cititor emipiric în care intrăm noi, cei care lecturam la o primă vedere, nu are nici o lege în ceea ce privește interpetarea și folosește textul că pe un pretext perntru propriile emoții și rațiuni care sunt în exteriorul textului sau textul i le poate provoca prin asocirea amintirilor. În mod întâmplător o secvență dintr-o carte te duce să te vezi pe tine când
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
când sufereai iar cand reiei cartea vei trăi aceleași stări de reamintire a ta ceea ce erai atunci cand citeai cu mult timp în urmă. Am putea vorbi de anumite limite ale interpretării în sensul că nu interpretez un text ci mă folosesc de el pentru propriile mele argumente. Pentru cititorul model există niște reguli ale jocului și cititorul model se pricepe să le joace că în jocul de șah. Autorul da instrucțiunile jocului iar cititorul sau model, prin semnalele pe care le
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
loc praf. Praf./ Praf ești și te vei întoarce în praf." (Femeia publică) De asemenea, poetul nu face economie la comparații, care formează lungi serii "sinonimice" (ca în poezia lui Mircea Cărtărescu). în poemele de dragoste, de pildă, el își folosește poezia ca pe o mitralieră, ciuruindu-și iubita cu metafore: " Tu ești papagalul meu boit cu multe culori, jumulit și cu pene triste când plec [...] ești boul meu moscat, care trăiește la poli/ și care se tolănește pe sentimentul meu
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
spectacol. Rolul actorului este să interpreteze cu discreție și decență un dialog real între poet și cititorul acestuia. Actorul trebuie să aibe modestia de a facilita dialogul dintre poet și publicul ascultător. De multe ori se face greșeala de a folosi poezia pentru a crea un spectacol psihologic de virtuozitate actoricească. Acest lucru omoară sensul major al dialogului, care este în primul rând cuvântul poetului. Timp de 25 de ani am fost consecvenți acestui principiu în spectacolele de poezie pe care
Eminescu la țărm de Pacific by Petra Vlah () [Corola-journal/Journalistic/16790_a_18115]
-
pe Antonescu și a acapara ei întreaga putere în stat, ci, dimpotrivă, generalul a declanșat o lovitură de stat, scoțînd armata împotriva legionarilor înarmați, totuși, pînă în dinți. Deși dl Răzvan Codrescu pare a fi codrenist și nu simist, se folosește de această stratagemă a lui Sima pentru a contribui la reabilitarea mișcării legionare, toată prezentată ca pură și eroică. Cît privește asasinarea lui N. Iorga și Virgil Madgearu, firește că dl Codrescu nu le consideră ca făptuite de legionari, ci
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
Rodica Zafiu Multe dintre expresiile populare folosite cu valoare de intensificare circulă ca determinanți stabili pentru anumite cuvinte (verbe, substantive, adjective, adverbe). Asocierea constantă se explică uneori etimologic, alteori doar prin uz. în cel de-al doilea caz, vorbitorul de azi poate avea surpriza de a găsi
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
îndoială atașamentul față de Nikki, iubitul asiatic, mai bine îmbrăcat decît prințul de Wales. Cu păreri ferme despre orice persoană sau situație din jurul lui, Ravelstein dezvoltă o antipatie față de Vela și prietenii acesteia, familia Grielescu, despre care presupune că s-ar folosi de Chick pentru a-și șterge cu buretele trecutul nazist. În final, Vela îl părăsește pe narator care, în ciuda noii perspective negative cu privire la relația lor, va purta în continuare cu el obsesia dezamăgirii și a eșecului. Imaginea femeii-vampă cu întreaga
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
Grielescu ucis nu se știe de către cine, într-o toaletă de bărbați de la aceeași universitate. Antipatia lui Ravelstein față de Vela și de Radu Grielescu izbucnește în replici veninoase la adresa celor doi, și în insistența pe ideea că Chick se lasă folosit de un fost nazist care ține să-și dreagă imaginea publică apărînd în compania unui scriitor evreu. Iată un dialog exemplificator: "- Și de ce n-aș cina cu Grielescu și soția sa? - N-am nici o obiecție atîta timp cît ești conștient
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
compania unui scriitor evreu. Iată un dialog exemplificator: "- Și de ce n-aș cina cu Grielescu și soția sa? - N-am nici o obiecție atîta timp cît ești conștient de realitate. - Și care ar fi în cazul de față realitatea? - Grielescu te folosește. În vechea lui țară, era fascist. Trebuie să șteargă asta cu buretele. Omul a fost hitlerist. - Ei, haide... - A negat vreodată faptul că a făcut parte din Garda de Fier? - Nu am vorbit niciodată despre asta. - Pentru că tu nu ai
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
este ipocritul lui farmec estic. Ești mult prea blînd cu oamenii, Chick, și nu în mod complet inocent. Știi prea bine că se preface. Există un pact tăcut între voi doi... Chiar trebuie să îți spun eu asta? [...] Ei te folosesc ca acoperire. Dacă ar fi fost după tine, nu ai fi ajuns niciodată atît de apropiat de acești dușmani ai evreilor. Dar erau prietenii Velei și ai acceptat să li te pui la dispoziție, dîndu-i lui Grielescu exact lucrul de
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
indică în general tipul de sursă al unei informații: percepție directă, inferență, comunicare din afară. "Evidențialele" sînt studiate mai sistematic de destul de puțină vreme, dar rezultatele obținute pînă acum permit deja comparații între limbi. De exemplu, la nivelul standard, româna folosește, ca și alte limbi, condiționalul, pentru a marca dubiul, nesiguranța, neasumarea unei informații primite: "în fapt, ar fi vorba de o remaniere mică" (România liberă = RL 2781, 1999, 28). în registrul popular se folosesc, în schimb, adverbe și locuțiuni, expresii
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
De exemplu, la nivelul standard, româna folosește, ca și alte limbi, condiționalul, pentru a marca dubiul, nesiguranța, neasumarea unei informații primite: "în fapt, ar fi vorba de o remaniere mică" (România liberă = RL 2781, 1999, 28). în registrul popular se folosesc, în schimb, adverbe și locuțiuni, expresii și propoziții clișeizate, a căror funcție e și mai clară: cică, chipurile, pasămite, vezi Doamne etc. Faptul că acestea apar destul de frecvent în presă nu are de ce să ne surprindă: am observat de mai
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Rodica Zafiu Nevoia pe care o resimt mulți vorbitori, mai ales tineri, de a se diferenția prin limbaj, prin refuzul de a folosi limba neutră, standard, considerată banală și uniformizatoare, se asociază de obicei cu tendința acelorași persoane de a urma moda grupului sau a generației. Opoziția față de constrîngerile normei generale și marcarea apartenenței la un grup anume (care duc și la dezvoltarea
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
cenzura se va desființa. Care a fost realitatea? Pentru noi, tinerii, sînt amănunte pe care nu le cunoaștem prea bine. Oficial, atribuțiile cenzurii au fost acordate editurii. În realitate cenzura a continuat să funcționeze. Încă un procedeu ipocrit și pervers folosit de atîtea ori în vechiul regim. Cum editorii erau în majoritatea lor și scriitori, ei fuseseră transformați în paznicii gîndirii colegilor de breaslă. Încă o performanță! Care a fost soarta cenzorilor după evenimentele din '89? Oricum, au avut o responsabilitate
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]