4,656 matches
-
fost dilema în care se găsea, rezultată din multitudinea de variante ce le avea la îndemână: Iran, Turcia, România sau America? Ce înseamnă să trăiești și să studiezi în mai multe țări! În ceea ce privește veridicitatea poveștii lui... niciodată nu m-au frământat îndoielile! De ce să-mi bat capul cu probleme ce nu-mi aparțin?! Fără să vreau însă, comparându-mă cu el, și eu mă găsesc într-o dilemă a viitorului (economic, cel puțin), doar că la mine problema se pune exact
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Morariu, George Ioanițiu, George Lazăr, prof. I. Râșcanu, Mihail Manoilescu, Alexandru Topliceanu, Victor Slăvescu, N. Arcadian, Gh. Enescu, dr. Herva Stoica. Revista se vroia „ o tribună în cuprinsul căreia să se discute, în mod cu totul obiectiv, diferite probleme care frământă aceste domenii, fără o tendință politică”, Revista a fost mai mult economică decât culturală, deși avea rubrici cuprinzând recenzii, conferințe, articole despre școală. S-a scris despre rolul cooperației, noul regim industrial, conversiunea datoriilor agricole, controlul aprovizionărilor și lucrărilor publice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
între trecut și zilele pe care le trăim sînt mai izbitoare decît contrastul între condiția scriitorului în societatea burgheză și condiția scriitorului în epoca aceasta de construcție a socialismului. Lumea în care trăiește scriitorul de azi la noi e sănătoasă, frămîntată de lupta îndîrjită pentru construirea viitorului, de lupte necruțătoare cu canaliile trecutului (n.n. îngrozitor trecut în care părinții lui Eminescu îl adunau pe acesta de pe drumuri și-și permiteau să-l trimită la studii la Berlin și Viena, întors în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rapoarte și corapoarte urmează discuțiile în cadrul cărora un număr important de participanți vor lua cuvîntul. Ne vom referi la o mică parte dintre ei, spicuind cîteva "perle". Primul este Geo Bogza, de la care vom afla ce probleme de conștiință îl frămîntau în junețe: "În contradicție cu starea de spirit generală a unui mediu mic-burghez, cînd la 16 ani, la sunetul sirenei, vedeam că alți oameni intră în fabrică la ora 6 dimineața, iar eu eram liber să mă plimb, iar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și de Rin. Dar ce este în jurul Moscovei și la Soci, dincolo de gardurile verzi, faptul că ucigașii bărbaților și părinților noștri se plimbă pe străzile noastre și noi ne dăm la o parte să le facem loc asta nu ne frămîntă, nu ne atinge, asta înseamnă "să răscolim trecutul". Dacă cei optzeci și șase de mii de condamnați din Germania de Vest ar fi transformați în ruși la proporțiile respective, pentru țara noastră asta ar însemna un sfert de milion! Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în timp alături de idolii săi ? Putea el, prin aplauzele și iubirea publicului, să devină nemuritor, ca pe o scenă de operă ? Sau nu putea vedea clar cum își vinde sufletul pen- tru un simplu succes de câteva ceasuri ? S-a frământat ore în șir, plimbându-se ca o stafie prin miezul Bucureștiului. De pe Victoriei pe Elisabeta, apoi înapoi pe Lipscani, învârtindu- se în gol pe Șelari, pe Smârdan sau pe Stavropoleos. A fumat niște tutun și în parcul primăriei, vizavi de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pagină ? Mai contează ? — Contează, spun eu, pentru că e o părere publică, ce va fi citită de zeci, sute, poate chiar mii de oameni, gata, gata să mă cicălească, să mă judece, dacă le vor da motive. — Și cu ce vă frământă ? Lăsați-i să vă judece, dacă atâta vor și atâta pot. Eu unul nu amestec lucrurile, mai ales că multe, foarte multe dintre ele sunt interpretabile în societa- tea noastră plină de așa-ziși moraliști. Pe mine mă interesează fapta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
bine că v-am întâlnit, îi spune roman- cierul, după ce schimbaseră mai multe impresii, de mult voiam să vă cunosc, bine, nu numai pe dumneavoastră, ci și pe alți muzicieni, și să vă pun câteva întrebări. — Anume ? — Anume că, se frământă Eliade, n-am auzit niciodată de la dumneata, de exemplu, decât cântece de amor. Și-atât. Și am găsit că e un lucru curios. — Păi, eu numai dintr-acestea cânt, zâmbește mândru Cristi, amintindu-și de primele întâlniri cu Fernic de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
așa, ca om, dar mai ales pentru cariera pe care o aveți în față. O carieră și o voce care ar putea juca un rol important, dacă ați spune și altele decât de inimă roz ori albastră. Altele, care ne frământă cu adevărat în anii aceștia. Pentru că, vedeți dum- neavoastră, domnule Vasile, vreți ori nu vreți, oamenii ca noi reprezintă vocile tinere ale acestui neam pierdut și aiurit de însăși natura lui bolnăvicioasă. Și trebuie să ne asumăm asta. Pentru că cine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și în timp ce mă uitam la cele aproximativ două sute de mașini din parcare am văzut cum îmi ieșeau aburi din gură. Crezând că disting o pată albă cu trei șiruri mai încolo m-am îndreptat împleticindu-mă într-acolo, pantofii mei frământând pietrișul de sub picioare. Cum am trecut de un student care lustruia cu ceară un Volvo - în secunda aceea - a fost activată mașinăria vântului. Aerul înghețat a siderat campusul, pârlindu-l. Pături de frunze moarte acoperind împrejurimile au explodat în aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
primit răspuns la ultima scrisoare ce v-a trimis. Am Încercat amândoi să ne liniștim, punând totul pe seama preocupărilor Dvs. multiple, pe indisponibilitatea unui răgaz pentru a ne scrie. Ea Însă, care nici acum nu este complet restabilită, era mereu frământată din cauza tăcerii Dvs., cu atât mai mult cu cât după ultima discuție, o venire a Dvs. În București ar fi fost posibilă către luna iunie. Desigur că rândurile ce le așteaptă o vor liniști În această privință . Eu, În orice
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Mult stimate Domnule Dimitriu, Nu am mai primit nici un rând de la Dv. de atîta timp! De ce? Sunt În adevăr nerăbdătoare de a afla un rezultat cu privire la manuscrisul meu SERI LA ROTOPĂNEȘTI. În fiecare dimineață aștept poștașul, care nu vine... Mă frământă tot felul de gânduri. Aș Îndrăzni să vă mai rog ceva: Dacă aveți nevoie de sculptură, de vreun monument, gândiți-vă la Ada Medrea . Aștept cu nerăbdare un rapid răspuns. Cu toată considerația și prietenia, Ella Istratty </citation> citation author
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Stela” loc="București" data =”16 martie 1972”> Stimate Domnule Dimitriu, Mă conduc după dictonul francez: „Mieux vaut (plus) tard que jamais” și răspund dorințelor D-tale cu oarecare Întârziere. M-am ocupat, În limita timpului disponibil, de problemele care te frământă, În legătură cu zestrea muzeului nostru mult așteptat și am obținut de la Muzeul de literatură română, listele alăturate, privind creațiile celor doi Beldiceni. Mata extrage ce te interesează din ele, mai bine spus, ce-ți lipsește, fiindcă toate trebuie să le avem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fost mai mult ploaie și frig. Lume străină este și acum multă (...). Specialiștii cunosc cauzele timpului de anul acesta, dar noi ceilalți, dacă ne ridicăm În univers, ne Îngrozim chiar de existența noastră. Un haos În care plutim și ne frământăm cu fapte rele, mărunte. La Fălticeni am predat și Geografia. Mi-aduc aminte și astăzi de clipele când tocmai explicam elevelor despre univers și formarea planetei noastre. La un moment dat, observ copiii (...) cu ochii măriți, ca și mine probabil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voi spune și ce am mai cules În jurul acestui cerc. Nu știu dacă te interesează, dar eu voi găsi o plăcere să văd ce ai să spui mata, care ești culegătorul de date. Și pe la Casa de Cultură se mai frământă lucruri noi, dar nu prea caut să fiu În centrul sau chiar marginile acestor probleme. Eu voi vedea ce voi face cu pictura mea. De asemenea, am fost la Dl. Ciurea, Împreună cu colonelul Ciuntu , din Brașov. Am vorbit și de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mâini mamei și soției. Prietenie, Teodor Tatos 44 (Fălticeni, nedatată) Dragă Domnule Eugen, Azi m-am Întâlnit cu „Honny soit qui mal y pense”; are și el volumul meu, cu ceva scris de mine pe el - o dedicație. Mi-am frământat capul, știam că le-am fost răspuns atunci și am reconstituit ce le-am fost scris În ziarul „Informatorul” imediat. Mi-am reamintit, noaptea, În pat. Nu mă pot opri să nu-ți trimit și matale răspunsul de atunci. Georgică
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ușor. Dar dacă veniți cândva (...), vă rog din suflet să treceți și pe la mine, că am nevoie să vorbesc cu cineva care cunoaște toată situația lui (...). A mai făcut expoziție D-na Lila Țanu , am auzit că și Orac . Mă frământă gândul să mai fac și eu o expoziție, dar mă tem. De aceea am nevoie să mă sfătuiesc cu mata, să nu fac ceva de capul meu, când văd că are atâtea diplome și altele. Aș dori să veniți să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
episoade, sperând că oricum vei salva ceva, ulterior, din hardul memoriei tale, deci să absorbi plenar clipa prezentă, să intri în pielea personajului, evacuând reflexivitatea, făcând surfing pe valul inconștienței, sacrificându-l pe autorul retrospectiv. Această dilemă, recunosc, m-a frământat pe tot parcursul voiajului nostru. Se adună mereu alte și alte lucruri de scris, alte impresii care se suprapun peste cele anterioare, neconsemnate, aruncate vraf. Îmi imaginez astfel un „seism” mnemotehnic, în manieră SF, cu secvențe de la Madrid invadându-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nenumărate cronici și am parcurs, în sfârșit, pe jos sau în jeep, drumurile care au însemnat odinioară pentru un altul căi ale renunțării în lumea asta. Frații noștri mai mari știu din instinct, mai bine ca noi, ce anume ne frământă sau ne cheamă, și asta dincolo de metehnele care ne marchează. Nu sunt gazetar, nici ziarist de anchetă și încă și mai puțin specialist în problemele Orientului Apropiat. Creștin prin educație, nu am altă religie decât studiul religiilor. Dacă mi-au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în alta de asemenea. Iată de ce călătoria înspre capătul urii, întreprinsă de un drumeț aparținând în egală măsură ambelor maluri nu s-a putut efectua fără întreruperi. Îți poți păstra candoarea intactă, asta nu înseamnă abolirea condiției tale de mediolog frământat de dificila întrebare: oare cum s-a putut ajunge de la predica Fericirilor la călugării libanezi de astăzi cu automate Kalașnikov mereu la îndemână? De la ospitalierul Abraham la colonistul israelian care trage asupra vecinului său arab venit să culeagă măsline din
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și alții, Sadoveanu (atunci la cincizeci de ani) venea cu detalii șocante: "În general, la mine, elaborarea se face cu mare întârziere, după timp îndelungat. Sunt unii scriitori, și exemple sunt nenumărate, în al căror substrat anumite fapte nu se frământă atâta, nu sunt supuși, ca să zic așa, unor chinuri de elaborare; ci își pregătesc uneltele și pășesc îndată la așternerea pe hârtie a simțămintelor și zbuciumelor lor..." Dar marea literatură reclamă "sforțare îndelungă și trudă" căutări și angajare totală: "Flaubert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sebeș din pârăul Prigoanei. 12. Când s-a dus Loiz Broz să spuie o vorbă femeii cu care se avusese bine, tocmai la Maramureș. 13. Căpâlnarii și Lăzurenii lucrează la plăvii. 14. Dramele puhoaielor când vine Frumoasa mare și se frământă buștenii. 15. Vorbele și comenzile lucrătorilor la jipi și ce face caimanul la colibă filologie complicată. 16. Primăvara când încep a trece poienarii cu oile în sus. Muntele Pătru. Drum la Tărtărău și Novaci. 17. Despre lipan pescuit în Lorcum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mi te-aș pune-n sin, Și de drag te-aș sămăna Și de drag te-aș secera Și te-aș face stog în prag Și te-aș îmblăti de drag. Mi te-aș cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura Dorul mi l-aș stâmpăra. 12 dechemvrie [CARA-OMER vânătoare] La Cara-Omer, în Dobrogea, zi umedă, cu promoroacă în pădure. Extrem de rar se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Probabil acel Mamai sau Mamac care a invadat în Moldova în domnia lui Ștefan-Vodă cel Mare.) Aici au fost, timp de șase luni, lupte crâncene pentru stăpânirea poziției. Hitleriștii se țineau cu energie; fiecare centimetru patrat de pământ a fost frământat de artilerie. Combatanții au pierdut cele mai bune unități; trei milioane de oameni au căzut. Sângele a hrănit până la adâncime de un metru pământul. Pe aceea tristă și pustie înălțime, crește abundent pelinița amară și o buruiană cu o frunză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Necșulescu, iar cei patru președinți ai României, Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, au același final, adică ”escu”. Diferă numai perioadele când și-au exercitat mandatele, conjuncturile politice și regimurile instaurate în timpul lor. La început, când mă frământa ideea scrierii acestei broșuri, nu eram sigur că o voi scrie, mai ales datorită situației de acum a României, acerbelor confruntări politice și trufiei conducătorilor. Îmi dau seama, că scrierea acestei cărți va fi riscantă, mai ales prin încărcătura informațiilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]