7,001 matches
-
scaderea efectelor comportamentale ale nicotinei. Mecamilamina produce blocada nicotinică ce determină suprimarea abilităŃii subiecŃilor umani sau animalelor de laborator de a discrimina între administrarea de nicotină și placebo. Pretratamentul cu mecamilamina, asociat cu consilierea de specialitate, reduce dorinŃa de a fuma, fiind demonstrată eficienŃa renunŃării la fumat la 50% dintre subiecŃi, în două săptămâni de la începerea tratamentului. Prin blocada nicotinică, mecamilamina precipită simptomele tipice sevrajului acut al tutunului, motiv pentru care, pentru eficienŃa terapeutică trebuie administrată înaintea renunŃării la fumat (357
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la intervenŃiile farmacologice. 1. Însușirea unor tehnici practice de rezolvare a situaŃiilor incitante la fumat (346) Terapia de aversiune implică asocierea fumatului cu imagini sau experienŃe neplăcute, care produc dezgust sau teamă. Terapia de saturaŃie implică creșterea numărului de Ńigări fumate până la atingerea aversiunii. Fumatul rapid reprezintă inhalarea fumului de Ńigară cu frecvenŃă crescută, la fiecare 6 secunde, până când aceasta produce o stare de rău fumătorului. Controlul stimulilor are la bază premiza că fumatul este declanșat de o largă varietate de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
declanșator. Diminuarea aportului de nicotină constă în fumatul unor Ńigări cu un conŃinut din ce în ce mai redus de nicotină, până la eliminarea completă. Aplicarea tehnicilor de relaxare are ca scop eliminarea tensiunii, stresului, anxietăŃii, elemente dovedite a sta la baza nevoii de a fuma. Fumatul controlat pleacă de la premiza că reducerea fumatului este asociată cu o scădere a riscurilor pentru sănătate. Fumatul controlat își propune să scadă riscurile, la persoanele care nu vor să renunŃe în totalitate la fumat, prin reducerea consumului de tutun
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
psihologic și comportamental, cu încurajarea pacientului de a opri definitiv fumatul Anticiparea situaŃiilor dificile apărute în timpul tratamentului și alegerea unor strategii acceptate de către pacient, personalizate, va oferi acestuia soluŃii pentru problemele legate de dificultatea de a rezista tentaŃiei de a fuma (335). Consiliere practică și suport în rezolvarea problemelor Exemple Recunoașterea situaŃiilor periculoase - identificare evenimente, stări interioare sau activităŃi care cresc riscul de recidivă la fumat. -stări afective negative, stress; -proximitatea altor fumători; -alcoolul; -apariŃia imboldului; -disponibilitatea Ńigărilor. Dezvoltarea abilităŃilor de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
situaŃiilor periculoase. -învăŃarea anticipării și evitării tentaŃiilor; -învăŃarea strategiilor cognitive pentru reducerea stărilor negative; -realizarea de schimbări ale stilului de viaŃă care reduc stresul și cresc calitatea vieŃii; -învăŃarea de activităŃi cognitive și comportamentale în scopul combaterii imboldului de a fuma (distragerea atenŃiei, eliminarea rutinei). Oferirea de informaŃii elementare despre fumat și realizarea cu succes a renunŃării la fumat. -faptul că o singură Ńigară fumată crește probabilitatea recidivei. -explicarea problemelor cauzate de sevrajul la tutun (apariŃia unui vârf al simptomatologiei în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
că o singură Ńigară fumată crește probabilitatea recidivei. -explicarea problemelor cauzate de sevrajul la tutun (apariŃia unui vârf al simptomatologiei în medie, la 1-2 săptămâni de la sistarea fumatului, care uneori poate persista și luni, perioadă caracterizată prin imboldul de a fuma). -explicarea naturii addictive a fumatului. Strategii de implementare Încurajarea pacientului pentru renunŃarea la fumat. -InformaŃi pacientul cu privire la existenŃa terapiei farmacologice a dependeŃei nicotinice. -InformaŃi asupra faptului că, peste jumătate dintre fumători renunŃă la un moment dat la fumat, forŃaŃi fiind
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
termen scurt și lung. Rezultatele pe termen scurt sunt evidente, dovezile demonstrând menŃinerea efectelor benefice la 50 de minute după exerciŃiul fizic. Activitatea fizică determină reducerea simptomelor sevrajului la tutun (depresie, iritabilitate, neliniște, scăderea concentrării) și a nevoii de a fuma. Pentru obŃinerea unor astfel de efecte, intensitatea exerciŃiilor fizice poate varia. Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a fuma. ExerciŃiile fizice moderate efectuate pe perioade îndelungate (15 minute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
iritabilitate, neliniște, scăderea concentrării) și a nevoii de a fuma. Pentru obŃinerea unor astfel de efecte, intensitatea exerciŃiilor fizice poate varia. Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a fuma. ExerciŃiile fizice moderate efectuate pe perioade îndelungate (15 minute la 24 37% din frecvenŃa cardiacă maximă) reduc nevoia de a fuma până la 50 de minute. Efectele sunt similare atât pentru perioadele scurte sau mai lungi de abstinenŃă la fumat, cât
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Activitatea fizică intensă (80% din VO2 maxim) sau mai puŃin intensă (exerciŃii izometrice) determină reduceri ale nevoii de a fuma. ExerciŃiile fizice moderate efectuate pe perioade îndelungate (15 minute la 24 37% din frecvenŃa cardiacă maximă) reduc nevoia de a fuma până la 50 de minute. Efectele sunt similare atât pentru perioadele scurte sau mai lungi de abstinenŃă la fumat, cât și pentru niveluri moderate sau înalte ale simptomelor sevrajului nicotinic. Este dovedit faptul că efectele favorabile imediate ale exerciŃiului fizic sunt
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de pe tricoul de campion:/ "U.S.A. Box 1929"// De pe acoperișul unei clădiri/ un înger/aruncă petarde: Poc! Poc! Poc!/ Pe piept are tatuată bomba atomică./ O parte a mulțimii aplaudă./ O parte hulește./ O parte își înnoadă șireturile./ O parte fumează pur și simplu,/ O parte consemnează/ reacția părților// Mii milioane de păianjeni/ veghează / panorama". Aceasta e, fără nici o îndoială, înfățișarea unui univers al îngemănărilor de contrarii; pe orizontala exteriorității (largi) și pe verticala interiorității (profunde) totul îi apare, astfel, poetului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
suburbiilor ameri cane, din anii cincizeci-șaizeci), introducîndu-l ulterior amicului ei treficant de stupefiante, negrul Skeeter. Acesta e un filozof empiric, dispus să-și convertească tumultoasa experiență de viață în înțelepciune epicureică. Prin el, Rabbit scapă de stereotipurile rasiale, începe să fumeze marijuana și descoperă istoria afro-americanilor, din care citește (cu voce tare) seara, înaintea unui public exotic, format din Nelson, Jill și Skeeter însuși. Tînărul traficant de droguri are umor și conferă tragediei rasiale americane sensul superior al unei arte a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența Index Cuvânt înainte - De ce schimbăm într-una canalele televizorului? - De ce citim presa de masă? - De ce mâncăm chipsuri când ne uităm la un film de groază? - De ce ne este frică de răspândirea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce aveți poftă de chipsuri când vă uitați la „Seven”? Angoasa și nevoia de grăsimi 60. De ce oamenii vorbesc atât de repede pe canalele radio sau TV de informație? Viteza vorbirii și aderarea la discurs 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența A fi telespectator astăzi: regresiunea spre afect Într-o zi, deschizând televizorul, găsim o emisiune și ne vine să exclamăm: „Cum pot să spună astfel de tâmpenii!” e dificil de spus
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
on compliance”, Human Communication Research, vol. 19(2), pp. 286-311. Lee, H.O., Boster, F.J. (1992), „Collectivism-individualism in perceptions of speech rate: a cross-cultural comparison”, Journal of Cross-Cultural Psychology, vol. 23, nr. 3, pp. 377-388. 61. De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența La începutul anilor 2000 a fost lansată o mare campanie pentru a sensibiliza publicul la efectele nocive ale tutunului. În anul 2004, spectatorul a fost expus unor clipuri șoc. Unii își
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
șoc. Unii își amintesc poate de o secvență filmată care arăta o cameră de apartament plină de țigări, apoi un hol blocat de țigări și o voce care explica că un copil care a trăit în acest apartament ar fi fumat (pasiv) mai mult de 20 de mii de țigări în primii șase ani de viață. O altă reclamă arăta portretele foto ale unui copil cu următorul slogan: „Încă nu vorbește, dar tușește foarte bine”. Alte reclame au mers și mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a nu se mai gândi la asta, într-atât îi este de frică să nu i se întâmple. Astfel se instalează o formă de negare: „Asta nu mi se poate întâmpla mie, doar celorlalți”, iar atitudinea de a continua să fumeze este un semn de sfidare. Cealaltă ipoteză numită și „a reacției”: în fața unei constrângeri prea mar, individul adoptă comportamentul contrar celui recomandat. Este cazul fumătorilor care fumează două pachete de țigări pe zi și descoperă într-o zi fotografiile înspăimântătoare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mi se poate întâmpla mie, doar celorlalți”, iar atitudinea de a continua să fumeze este un semn de sfidare. Cealaltă ipoteză numită și „a reacției”: în fața unei constrângeri prea mar, individul adoptă comportamentul contrar celui recomandat. Este cazul fumătorilor care fumează două pachete de țigări pe zi și descoperă într-o zi fotografiile înspăimântătoare ale cancerului de plămâni într-o revistă, și astfel le crește doza ca reacție la mesajul propus. Reacția poate fi adesea observată la persoanele care se simt
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
motorii sau senzoriale sau antecedente personale și heredocolaterale de atacuri ischemice tranzitorii, accident vascular cerebral; afectarea oculară: tulburări de vedere variind de la fosfene până la scotoame sau vedere "în ceață". date despre factorii de risc cardiovasculari asociați: dislipidemie sau diabet zaharat, fumat; depistarea unor simptome sugestive de HTA secundară. Elemente sugestive pentru HTA secundară obținute din anamneză: istoric familial de boală renală (rinichi polichistic) sau antecedente personale de boală renală sau istoric de infecții de tract urinar, disurie, colici renoureterale, abuz de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
este un factor de risc cardiovascular foarte important, iar decesul datorat fumatului poate surveni la orice vârstă. Riscul de deces este superior la subiecții care au inițiat fumatul înaintea vârstei de 15 ani, comparativ cu pacienții care au început să fumeze după această vârstă. Pe termen lung fumatul este responsabil de aproximativ 50% din decesele care puteau fi prevenite (3). Fumatul determină creșteri de scurtă durată ale valorilor TA și ale frecvenței cardiace, prin stimularea sistemului nervos central și periferic, având
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de origine maghiară ca și în cazul lui Cioran sau al altor apatrizi celebri, etichetele atîrnă strîmb și ineficient...) s-a stins din această viață, la 75 de ani, în 2011. Deja, de ceva vreme, se închisese practic în casă, fumînd incontinuu și refuzînd să mai citească, cu atît mai mult să scrie, renunțînd de bună voie la acest "act sinucigaș", cum definea ea scrisul, act pe care l-a purtat pe culmile ambiguității literare, tulbu rîndu-și și rătăcindu-și cititorii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
discursul presupune o organizare transfrastică. Acest lucru nu se referă doar la alcătuirea discursului, ci și la faptul că el mobilizează structuri de un alt ordin decât cele care sunt caracteristice frazei; în acest sens, Maingueneau dă exemplul interdicției " Nu fumați!", care este un discurs chiar dacă este alcătuit dintr-o singură frază. De asemenea, "în calitate de unități transfrastice, discursurile sunt supuse unor reguli de organizare în vigoare într-o comunitate determinată"256, astfel încât ansamblul regulilor întemeiază discursul și în cadrul lor el capătă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
avea deja tabieturile lui: se înfunda în colțul canapelei cu o plăcere nedisimulată, păstra pardesiul la îndemână pentru cazul în care s-ar fi văzut nevoit să-mi rejoace scena demnității ultragiate, bea dintr-o înghițitură câteva cafele fără zahăr, fuma, scotea la răstimpuri din buzunarul de la piept un carnet cu coperțile maronii mototolite, îl consulta sau nota câte ceva, și vorbea. Fără întrerupere, hohotind la răstimpuri, abia de reușeam să strecor câteva remarci de circumstanță. Nu mi-am dat seama decât
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
și cum ne-a implorat Gabriela și cât de mult ne-a promis însoțirea cu îngerii văzul feței lor nevăzute Am fost în Chelsea Hotel no 2... ...și mărturisesc am stat la o masă cu târfa lui Leonard Cohen am fumat iarbă până la ziuă âLady, unfold me> repeta acel frate virgin printre înjurături și bancuri obscene veneau spre urechile noastre sunetele castrate ale văduvoilor mării âAnd Jesus was a sailor> singurul punct de odihnă e creierul meu cli-po-ci-tor când iluminat, când
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
printr-un decor luxos. Au urmat rapid the Last Frontier, the Golden Nugget și the Pioneer Club, care ofereau, pe lângă jocuri și camere de hotel elegante, o temă (spiritul de aventură și frontiera) și un icon (un cowboy luminos, care fuma liniștit în noapte). Următorul cazinou, care pe lângă temă a introdus și spectacolul, stabilind un nou stil în Las Vegas, cu bărbați în frac și femei elegante, a fost Flamingo, construit în 1945 și aflat în proprietatea lui Bugsie Siegel. Deși
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
zile și vor vizita multe locuri frumoase. Pe bilete scrie că au locuri pe la mijlocul vagonului trei. Două doamne și-au așezat geamantanele pe culoar de nu mai aveai loc să treci. Și-au aprins țigările, deși în tren nu se fumează. Bineînțeles că era nevoie să meargă cu geamul deschis, dar era curent. Ce să facă? Să le spună să-l închidă? Scrie ce crezi că i-a plăcut Miei și ce nu i-a plăcut în această călătorie cu trenul
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]