5,270 matches
-
a corului se afla o frescă din timpurile renașterii, care poartă data 1500. Dupa reformă frescele au fost tencuite si din nou descoperite, fiind astfel mult deteriorate. Pe aceeași parte este inscrisă si data 1694. Sub frescă se află piatra funerară în stil baroc a pastorului Lucas Colb din 1753. O alta piatră funerară se află in fața altarului, sub treptele altarului, și anume pentru pastorii Georgius Deidricius, Martinus Albrich și Johann Arbenius. Altarul datează din secolul al XVIII-lea.
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
Dupa reformă frescele au fost tencuite si din nou descoperite, fiind astfel mult deteriorate. Pe aceeași parte este inscrisă si data 1694. Sub frescă se află piatra funerară în stil baroc a pastorului Lucas Colb din 1753. O alta piatră funerară se află in fața altarului, sub treptele altarului, și anume pentru pastorii Georgius Deidricius, Martinus Albrich și Johann Arbenius. Altarul datează din secolul al XVIII-lea.
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
interes național, aflat în localitatea componentă Posada. În rest, alte douăzeci și trei de obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul dintre ele este clasificat ca monument memorial sau funerar: o cruce de pomenire, din piatră, datând din 1741, aflată la marginea șoselei spre Sinaia, în localitatea Posada. Celelalte sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul urban (mijlocul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); casele cu parter comercial Al.
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
dimensiunea temporară și se baza pe documente istorice. Lucrarea a fost tradusă în latină în secolul V de către Rufinus din Aquileia. Eusebiu a mai scris și o lucrare biografică cu caracter apologetic a împăratului-Vita Constantini, care are ca nucleu elogiul funerar rostit în 337. În secolul V au fost realizate Istorii Ecleziastice, iar genul cronicii universale s-a menținut până insecolul XII, precum cronică lui Ioan Malalas din secolul VI. Procopius din Cezareea a fost un alt mare reprezentant. Consilier al
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
au remarcat că edictul nu era semnat personal de rege. Vasari menționează că în ultimele zile, simțindu-și sfârșitul aproape, Leonardo a chemat un preot pentru a se spovedi și împărtăși. Conform dorinței sale, 60 de cerșetori au însoțit cortegiul funerar. Fiecare din aceștia a fost răsplătit cu o sumă de bani stabilită în prealabil de Leonardo. Principalul moștenitor și executorul testamentar al artistului a fost contele Melzi, care i-a fost alături până în ultima clipă. Lui i-au rămas picturile
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
și cele sintetice, prin care se stabilește tabla descendenților. Uneltele genealogiei sunt, în special, registrele de stare civilă, registrele parohiale, testamente, pomelnice, acte de înnobilare sau de punere în posesie, acte judecătorești, registre de ranguri nobiliare, foi de zestre, inscripții funerare, pisanii etc. Această știință își are rădăcinile probabil undeva în preistorie, unde legăturile de rudenie și descendența din strămoși comuni sau din totem fundamentau societatea și relațiile între membrii ei. În protoistorie și în perioada veche, odată cu apariția scrisului, genelogia
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
Sfinții Voievozi” (1824) din Cândești; conacul Cândeștilor din același sat (secolul al XVII-lea); biserica „Sfântul Ioan” (1841), cu zidul ei de incintă, din satul Săsenii Noi; și biserica „Buna Vestire” (1714-1715) din satul Vernești. Două sunt clasificate ca monumente funerare sau memoriale crucea dintre vii (1724) de lângă biserica „Sfântul Ioan Blagoslovul” din Săsenii Noi și crucea de piatră din secolul al XIX-lea de pe DJ205 de la Zorești. Între cele nouă situri arheologice de interes local din comună, se remarcă crama
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
a redevenit subunitate administrativă a județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Siriu inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument de interes local este cimitirul eroilor din Primul Război Mondial din satul Gura Siriului, ansamblu-monument memorial sau funerar, alcătuit din monumentul eroilor (statuia ostașului) și 34 de cruci de piatră cu un osuar.
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
cofetari, turtari. În afară de aceste exemple, au fost oferite și altele de către Franz Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar mori pe apă
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu. Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv 1897, și una aflată mai aproape de biserica din cimitir, datând din 1876.
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
din comuna Ciocănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este , datând din 1862, și clasificată ca monument de arhitectură. Celelalte două sunt două cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare: una datată 1830 și aflată vis-à-vis de stadion în curtea lui Dobre Petra și alta, din 1742, se află în cartierul Mărgineni, în fața casei moștenitorilor lui Ion Raiu. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Andolina, comuna Ciocănești, județul Călărași, a
Comuna Ciocănești, Călărași () [Corola-website/Science/301107_a_302436]
-
Orăști; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1833) din satul Pădurișu; biserica „Sfântul Nicolae” (1796) aflată la 2 km nord de satul Pițigaia; și biserica „Sfântul Dumitru și Sfântul Nicolae” (1841) din satul Postăvari. Celelalte două monumente, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, sunt două cruci de piatră: una datând din secolul al XVIII-lea, aflată la 2 km sud de satul Frumușani pe un drum de pământ ce duce către Vărăști; și o alta aflată pe proprietatea lui Popa Gheorghe din Pasărea
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
fost desființată și inclusă în comuna Jegălia. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Două obiective din comuna Jegălia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași, ambele fiind clasificate ca monumente funerare sau memoriale și ambele aflându-se în satul Jegălia. Este vorba despre crucea de piatră datând din 1826 și aflată în curtea lui Mihai Tinca; și despre crucea de hotar datând din secolul al XIX-lea și aflată în curtea
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
unei așezări din secolele al XIII-lea-al XI-lea î.e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (secolul al XIX-lea) din Coslogeni și (1805) din Dichiseni. Restul de trei obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare și se află în Coslogeni: o cruce de piatră din secolul al XVIII-lea aflată pe strada ce duce la școală din șoseaua națională; și două cruci de hotar (secolul al XIX-lea) de la schitul Coslogeni și crucea din fața curții
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
cultura Boian) și una din epoca bronzului târziu. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din satul Bogata; și biserica „Sfântul Nicolae” (1937-1938) din centrul satului Rasa. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare: obeliscul soldaților ruși căzuți în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 ridicat în 1896 în curtea bisericii „Sfântul Nicolae” din Bogata; și o cruce de piatră aflată în curtea bisericii din Rasa.
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
Un al patrulea obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură: schitul Codreni, datând de la 1678, cuprinzând biserica „Schimbarea la Față”, chiliile, turnul-clopotniță și zidul de incintă, ansamblu distrus odată cu formarea acumulării Mostiștea. În fine, al cincilea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este crucea de hotar din centrul satului Coțofanca, datând din secolul al XIX-lea, aflată la intersecția dintre DJ303 cu drumul ce duce către biserică.
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
Gherghelăul Mare”, ce cuprinde trei așezări similare. Un obiectiv este clasificat ca monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea, aflată în dreptul satului Siliștea, între satele Dănești și Lupșanu, pe malul Argovei. Celelalte două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: din Războiul Ruso-Turc din 1806-1812, denumit „Malul Bătăliei”, aflat la vest de satul Lunca; și din satul Ostrovu, datând din 1651.
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
de jos fiind vișinie- și se remarcă îndeosebi elementele decorative ale colțurilor, imitând coloane semiîngropate. În interior, deasupra intrării, pisania pictată la anul 1984 consemnează: Dincolo de strada bisericii, chiar lângă șosea, din vechiul cimitir al Bucului se mai păstrează monumente funerare de piatră, datând, unele dintre ele, chiar dinaintea mijlocului secolului al XIX-lea, respectiv de la anii 1836 și 1840. În cimitirul nou al așezării, aflat în partea de nord-vest a satului, un monument al eroilor nu mai păstrează vreo inscripție
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
actuală. Două obiective din comuna Perieți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură ferma agricolă din satul Perieți, datând din 1936. Celălalt este clasificat ca monument funerar sau memorial crucea de piatră de pe strada Poienii, nr. 103 din satul Stejaru, datând din 1822.
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
cu satele Gura Ialomiței și Luciu, a fost reînființată în 2005. În comuna Gura Ialomiței se află Crucea Înaltă, ridicată de Matei Basarab în 1639, aflată la 200 m de DN2A, la marginea unei păduri; crucea este clasificată drept monument funerar sau memorial de interes național. În rest, în comună mai există alte patru obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice aflate în zona satului Luciu (dintre care
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
constituie grupul de patru cruci de piatră denumite „La Patru Frați”, aflate la sud-vest de satul Valea Măcrișului și la nord-est de satul Broșteni. Acest monument datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea și este clasificat drept monument funerar sau memorial.
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
1981, comuna a revenit la județul Ialomița. În comuna Ion Roată se află curtea familiei Zappa, monument istoric de arhitectură de interes național, ce cuprinde curtea familiei, un fragment din zidul de incintă și cavoul familiei (ultimul clasificat ca monument funerar sau memorial); ansamblul datează din 1857. Un alt monument de arhitectură de interes național din același sat este biserica „Sfântul Nicolae”, care datează din 1854. În rest, în comună mai există trei alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
Alte trei obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură (1875); (1809) din cimitirul din Mircești; precum și (1865) a poetului Vasile Alecsandri. Tot în Mircești se află și mausoleul lui Vasile Alecsandri, construit în 1925-1927 și clasificat că monument memorial sau funerar, parte a complexului casei memoriale.
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
din Vălenii; (1813) din satul Jigoreni; și ansamblul conacului Petre P. Carp din Țibănești, ansamblu alcătuit din conacul propriu-zis (secolul al XIX-lea), biserica „Adormirea Tuturor Sfinților” (1819) și mausoleul familiei Carp (monument din 1819 clasificat ca monument memorial sau funerar). În anul 2014, comuna Țibănești era cea mai săracă din județul Iași.
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
ferată până la municipiul Lugoj este de 25 km, iar de orașul Făget 15 km. Urme de locuire atestă locuirea milenară a zonei. Pe teritoriul satului a fost descoperit între 1966 - 1967, un tumul în care au fost găsite patru urne funerare cu obiecte de ceramică datând din epoca fierului. Prima atestare documentară a satului datează din 1598. La ultimul recensământ, populația rezultă majoritar ortodoxă (302 persoane sau 81%), cu o minoritate de baptiști (55 persoane) și penticostali (18 persoane).
Susani, Timiș () [Corola-website/Science/301399_a_302728]