5,090 matches
-
cel ce a dezvoltat și demonstrat pornind de la principii matematice teoria heliocentrică. El a fost urmat de gânditori ca Tycho Brahe, Kepler, Galileo Galilei. Dar pe lângă acești gânditori a căror sisteme a dus la reconsiderarea imaginii asupra cosmosului, au existat gânditori care au ajuta la dezvoltarea fizicii, fără a fi printre cei care au întemeiat astronomia ca știință: Leonardo da Vinci, Evangelista Toricelli, Paolo Sarpi ca totul să culmineze cu fizica lui Isaac Newton. La cele trei direcții amintite s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
iar istoricii 12 au avut tendința de a-i da dreptate punând la îndoială autenticitatea documentului. Procesul său are un singur capăt de acuzare acela al susținerii ideilor copernicane, iar întreaga dezbatere se realizează în jurul ideii că ceea ce a prezentat gânditorul italian era ex supssione sau ca reprezentând realitatea. De asemenea o altă problemă principală a fost aceea dacă filosoful a scris cu "rea intenție" opera sa, în sensul că, chiar dacă a fost anunțat să nu o publice, el a realizat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu a avut loc în aceeași zi, pentru că filosoful obținuse o modificare în ideea atenuării formulei de abjurare. Oricum pe formula de abjurare se află data de 22 iunie 1633. Acest proces al lui Galilei nu a trecut neobservat între gânditorii vremii, ci dimpotrivă a avut un ecou deosebit mai ales pentru că filosoful florentin a respectat toate rigorile cerute de biserică în ceea ce privește modalitatea a afirma un punct de vedere și tot a fost condamnat. De exemplu Descartes după acest proces devine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
drept început secolul la XVII-lea. Anul 1600 prin procesul lui Giordano Bruno a devenit unul dintre simbolurile cenzurii pentru întreaga epocă modernă. Aici începe o epocă după ce o alta s-a terminat. Renașterea pierde odată cu Bruno pe ultimul mare gânditor, dar modernitatea are deschis drumul spre o nouă reconstrucție a lumii. În același timp alte evenimente importante ale anului 1600 arată importanța acestui an. Galileo Galilei a scris Le Meccaniche, carte care integrează sistemul matematic în descrierea naturii și este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Principia Mathematica a lui Isaac Newton. Odată cu această lucrare imaginea asupra universului se modifică într-un mod ireversibil. Această schimbare de imagine a cosmosului, începută în secolul al XV-lea și-a atins scopul abia două secole mai târziu atunci când gânditorul englez a sintetizat și perfecționat-o. Totuși acest demers de modificare a concepției despre univers nu trebuie urmărit dintr-o singură direcție, ci din două diferite. În primul rând cea care introduce ideea de infinitate și de univers sau universuri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Arnauld, Pierre Nicole, Nicolas Malebranche. 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii Sfârșitul secolului al XVII-lea era pregătit pentru schimbarea totală de imagine în ceea ce privește metodologia științifică. Introducerea matematicii în relație cu dezvoltarea mecanicii sub impactul unor gânditori cum au fost Galileo Galilei și René Descartes, regândirea empirismului și a științelor experimentale sub influența lui Francis Bacon au pregătit universul științific pentru un pas radical în modificarea imaginii. Acest pas s-a concretizat în gândirea lui Isaac Newton
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
intre în conflict cu statul decât să se desolidarizeze de națiune. Problema raportului dintre Ortodoxie și naționalism a născut numeroase polemici în perioada interbelică, care au condus la o inflamare a spațiului intelectual. Ne rezumăm la discuția dintre Radu Dragnea, "gânditor de calitate și autor al unor substanțiale cercetări asupra culturii române" și Nae Ionescu, cu atât mai mult cu cât Profesorul de logică și metafizică de la Universitatea din București reușește să lămurească această chestiune printr-o argumentație solidă, axată pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
N. Popescu. Structura revistei este gândită în detaliu de Nae Ionescu, ea cuprinzând o paletă largă a problematicii creștine răsăritene și incluzând specialiști recunoscuți ai teologiei ortodoxe interbelice, foști profesori ai filosofului român, din perioada sejurului său doctoral din Germania, gânditori rafinați cu care acesta împărtășea afinități elective profunde, precum și discipoli ai săi. Primul număr al revistei care apare în primăvara anului 1928 (aprilie), este organizat pe secțiuni compozite de studii intitulate: La vie religieuse en Roumanie; La vie religieuse en
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spiritul, alterând posibilitatea de a lua contact cu realitatea. În perioada interbelică circulau o serie de asemenea topoi: "Biserica ne-a salvat naționalitatea"; "Statul uită că este un stat național și, ca atare, trebuie să proteguiască Biserica" etc. Konstantin Leontiev, gânditor rus, apropiat lui Dostoievski, retras definitiv la Mânăstirea Optina, remarca faptul că în Grecia modernă Ortodoxia este cu mult mai consistentă și mai ancorată în spațiul rural decât în mediul urban, dominat de un fel de raționalism superficial, în defavoarea vechii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spațiul rural decât în mediul urban, dominat de un fel de raționalism superficial, în defavoarea vechii tradiții culte teologice. Această observație se poate extinde asupra tuturor țărilor ortodoxe, cu excepția, poate, a Rusiei dinainte de Primul Război Mondial. Explicația acestui fapt constatat de gânditorul rus este una aparent simplă: dezvoltarea ideii moderne de stat și de națiune se află la originea acestei transformări. Nae Ionescu demontează falsitatea acestor formule-stereotip care nu provoacă decât grave deservicii clarificării conceptuale a termenilor de Biserică și națiune, mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei interbelice, preocupat de problematica ecleziologiei creștine. Potrivit gânditorului român, Biserica reprezintă spațiul sacru care definește profilul uman, practica liturgică fiind singura "scară către cer"1. Cu alte cuvinte, Ecclesia oferă identitate ontologică, substanță și devenire. Pendulând între calea Domnului (Bossuet) și cetatea lui Dumnezeu (Augustin), homo christianus aspiră
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul echivalează cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai bun înțeles, modernă Bisericii noastre ceva mai suferinde: armătura filosofică. Nu este oare o ironie că Biserica Răsăriteană, care a dat cel mai mare și mai strălucit cugetător de esență și origine religioasă, pe Origen, stă astăzi văduvită de gânditori și oarecum în marginile filosofiei? Și este asta din vina doctrinei ei, care nu ar fi propice unei speculații în ordinea rațională, sau numai datorită sălbăticirii noastre și înstrăinării de adevăratele izvoare ale cugetării, prin trecerea în cercul de influență
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la Clamart, lângă Paris. Participă la întâlnirile grupului "Esprit" (Emmanuel Mounier, Gabriel Marcel); la decadele de la Pontigny (Martin Buber, Jean Wahl, Léon Brunschvicg). La Clamart, Berdiaev găzduiește întâlniri regulate, cu discuții pe teme de teologie și mistică, ale unor importanți gânditori, scriitori francezi și străini: Jacques și Marissa Maritain, Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ, în "Logos". Revue internationale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a oprit în argumentarea prezenței elementelor de continuitate și stabilitate aflăm pe Leibniz și Vico. Leibniz (1646-1716), adevărat homo universalis, așa cum aflăm doar în Renaștere, din aceeași familie cu Da Vinci, Michelangelo, Goethe, a afirmat în Monadologia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dramatice și mai abrupte, care urmau să vină peste aproape două sute de ani și pe care le-am putea vedea din nou" (V.N.). În fața unui program liberal în plină expansiune, unul ce putea provoca efecte în direcții de nedorit, mulți gînditori din secolul XIX, fără a refuza progresul liberal, au propus, cum remarcă profesorul româno- american, îmbunătățirea și moderarea acestuia printr-un număr destul de mare de măsuri sociale menite a ajuta clasele muncitoare; practic, ei au fost printre primii inventatori ai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conclusus în care viața să merite cu adevărat trăită, loc care să ofere aici, pe pămînt, acea siguranță și seninătate care unii sau cei mai mulți dintre ei speră să le fie dăruite în Împărăția Supremă. Sînt trecuți în revistă scriitori, filosofi, gînditori atît din spațiul românesc, dar și universal care l-au marcat și l-au format intelectual și moral, între care Goethe a constituit etalonul și/ sau călăuza întregii sale activități. Lista autorilor ce-i locuiesc grădina este una extrem de bogată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aflăm în fața primei lucrări de doctorat dedicată poetului băcăuan, susținută nu în Țară, ci la Universitatea din Zürich ale căror cursuri le urmase, lucrare susținută sub conducerea profesorului Arnold Steiger. O primă cheie folosită la descifrarea universului bacovian este jurnalul gînditorului danez Søren Kierkegaard. Și unul și altul, deși la extremitățile Europei, sînt martiri ai existenței. În spatele liricii bacoviene și află, spune Svetlana Matta (mai tîrziu după căsătoria cu Andrei Paleologu, fratele lui Alexandru Paleologu, va semna Paleologu Matta), "un om
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unui intelectual revoluționar-democrat, cu orientări radicale până la sfârșitul vieții sale, prin concepția sa social-politică, prin tezele pe care le-a susținut cu privire la dezvoltarea economică și socialpolitică a țării, C. Stere s-a situat în rândul figurilor luminoase de patrioți și gânditori ai poporului român, care a militat pentru înfăptuirea unor transformări cu conținut social-democratic. Activitatea sa teoretică constituie o contribuție prețioasă la căutările de direcție în ceea ce privește progresul economic și social al României. ȘTIRBU, TEODOSIE (1899-1974) ECONOMIST Profesor universitar cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Burton's Gentleman's Magazine, în analiza imaginației, pe care o face cu acest prilej, el dezavuează "geniul rău la prozaicului" ("evil genius of mere matter-of-fact") și îi opune "misticul sau curentul subteran al sensului"59, prin care, după cum spune gânditorul german, "esențe incomprehensibile" devin "esențe supranaturale", divine 60. "Valea Usher", i.e., spațiul poetic, sugerează, așadar, Ion Barbu, continuând gândul lui Edgar Poe, este un tărâm al iluminării spirituale (epifaniei). Fractură abia vizibilă a zidurilor casei ("alfabetul alveolar și distrat al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
domeniul hristologiei, un reper în teologia ortodoxă rămâne opera “Iisus Hristos sau Restaurarea Omului”î Sibiu, 1943Ă, operă ce trasează perspectivele ortodoxe asupra Persoanei Fiului în paralelă, polemică uneori, cu teologi protestanți și catolici. Din parcurgerea întregii opere a marelui gânditor român ajungem la concluzia că trei mari Sfinți Părinți și-a. pus amprenta în mod decisiv asupra gândirii lui Dumitru Stăniloae: Sf.Maxim Mărturisitorul, Sf.Grigorie Palamas și Sf. Chiril al Alexandriei. Alături de traducerile din autorii amintiți, în cazul primilor
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
de la inceput), devenit vizibil prin spațiul amplu acordat studiului introductiv și, în special, analizei de text. Modul în care înțeleg eu interpretarea unor astfel de texte datorează mult metodei hermeneutice șui generis practicate de Eugeniu Coșeriu în cazul operelor marilor gânditori, de aceea din convingerea că un asemenea lucru va fi folositor și altora voi face mai jos o prezentare destul de detaliată a acesteia. Deși Coșeriu vorbește în mai multe locuri despre concepția să hermeneutica 4, cred că un capitol exemplar
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
să înțelegi din interior o teorie ș.a.m.d. Chiar și acolo unde ni se pare că avem de-a face cu niste contradicții, trebuie să ne asigurăm că am înțeles bine despre ce este vorba, fiindcă, de regulă, marii gânditori greșesc foarte rar. De altminteri, în studiul Formă y sustancia en los sonidos del lenguaje, cu referire la Cursul lui Saussure, Coșeriu exprimă o altă convingere personală (confirmată mai ales de analiză textelor aristotelice): "Credem, însă, ca întotdeauna trebuie să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu împărtășea ideologia pozitivista, care întorsese spatele moștenirii antichității grecești (vezi Coșeriu, 1992b, p. 6) disprețuind complet clasicitatea. Iar despre Spencer, la fel, nu avea o părere prea bună: În timpul pozitivismului s-a ajuns la aberația că celui mai mic gânditor, lui Herbert Spencer, i s-a dat numele de Filozoful, adică numele care i se dăduse celui mai mare dintre gânditori, lui Aristotel" (Coșeriu, 2001/2009, p. 132). Totuși, se cuvine să remarcam că o puternică reacție anti-pozitivistă se va
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la fel, nu avea o părere prea bună: În timpul pozitivismului s-a ajuns la aberația că celui mai mic gânditor, lui Herbert Spencer, i s-a dat numele de Filozoful, adică numele care i se dăduse celui mai mare dintre gânditori, lui Aristotel" (Coșeriu, 2001/2009, p. 132). Totuși, se cuvine să remarcam că o puternică reacție anti-pozitivistă se va manifesta abia în jurul anului 1900 (vezi Coșeriu, 2000b, pp. 35-54), adică în vremea în care Hașdeu își cam încheiase activitatea științifică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]