56,083 matches
-
prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
extrem de interesante - sociale, morale, politice, economice meritând o expunere mai mare. Ne vom opri asupra publicațiilor cu caracter muzical care se lansau după 1990, în speranța umplerii unui cert gol informațional existent. Inițiem astfel un demers în premieră de acest gen din presa noastră. Spre fanii frustrați ai rockului s-a îndreptat atenția editorilor, astfel că majoritatea acestor publicații se axează pe rock. METAL FAN. Format A 4, coperți color, pagini alb-negru cu mici inserții color, cu poster color la mijloc
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
Format A 4, coperți color, pagini alb-negru cu mici inserții color, cu poster color la mijloc. Subțirică, numai 12 pagini, scrise însă mărunt, tehnoredactare haotică, cum se întâmpla cu majoritatea publicațiilor în acei ani - revista a fost printre primele de gen, prin 1992. Nu au apărut multe numere, iar prețul în banii... vechi, era 100 de lei. Deși erau articole axate pe diverse stiluri de rock, accentul cădea pe ramura metalică, redactor-șef fiind Gabriel Paul Gomboș, un specialist al stilului
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
totul se învîrte în jurul imaginii. Celălalt tip de gîndire e cel algebric, un tip care, tocmai pentru că pune accentul pe calcule și pe formule în defavoarea imaginii, reprezintă ipostaza iconoclastă a gîndirii. Astăzi, omenirea se află într-o zodie iconoclastă, căci genul dominant de gîndire e cel algebric, și nu cel geometric. "Iconoduliei i se asociază, în matematică, preeminența geometriei, în timp ce iconoclastiei i se asociază preeminența algebrei. În știință, sunt două mari tipuri: tipul algebric și tipul geometric. Tipul geometric face figuri
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
a fost produs de Alex Cotoi și Sebastian Jacome și regizat de Khaled Mokhtar (Fonogram Studios, Griffon&Swans și deFilm). După „Thanks for Leaving” și colaborarea cu Trupa Zero pentru piesa „Inimă de Gheață”, piese cu care Alexandra a abordat genuri muzicale diferite față de cele cu care ne obișnuise, a venit rândul unui nou single, al doilea lansat de Alexandra în 2014. „Cherry pop” este o piesă pop- dance veselă cu ritmuri vibrante, cu un sound up-tempo ce conține elemente din
AMERICANA PARTY by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84171_a_85496]
-
Muzicieni români din diaspora (VII) Doru IONESCU DAN IONESCU (Thornhill, Canada). Considerat cel mai bun chitarist român de jazz în anii ‘80 - ‘90, originar din Timișoara, Dan a cântat practic cu mai toți marii instrumentiști români ai genului. L-a văzut la Sibiu pe marele Radu Goldiș, la sugestia tatălui său, și de atunci a fost vrăjit pe vecie de instrument. Pe care l-a cultivat în toate felurile posibile (reduse, la noi, în comunism, dar și după
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
care personajul se scufundă, insistent, cu propria mână (așa cum în desenele animate nu puțini eroi se salvează de la înec apucându-se zdravăn de guler), scriitura alertă și limpede a cărții autentifică, o dată în plus, un talent veritabil, egal distribuit pe genuri. Înăuntrul cărții, o lungă scrisoare pentru Pascal Bruckner; pe prima copertă, răspunsul, în reverențe jucăușe, al acestuia din urmă. Despre ce e vorba? Aparent, despre două povești de dragoste scufundate, narativ, una în cealaltă. Prima, puțin mai veche și mai
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
mai cunoscuți compozitori contemporani, care îndreaptă cultura publicului spre un alt fel de a scrie muzică, unul care atrage și creează, asemenea muzicii baroce, o dispoziție sufletească. Lucrarea se înscrie ca un strălucit exemplu al tehnicii minimaliste americane transpusă în genul concertant. Pentru a se reînscrie pe palierul violonistice deja clasice, Anna Țifu a interpretat și celebra piesă Tzigane de Ravel , cu mult temperament și siguranță tehnică. Anna Țifu este deja o violonistă formată, cu un potențial artistic extraordinar și o
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Cameră din Lausanne și Christian Zaccharias . Programul s-a deschis cu Simfonia concertantă pentru vioară și violă KV 364 , un opus pe cât de apreciat pe atât de dificil din mai multe puncte de vedere, fiind un model încă nedepășit al genului datorită tonalității, dimensiunii și încărcăturii emoționale. Excelentul violonist François Sochard , laureat al mai multor concursuri internaționale, discipol al celebrului Pierre Amoyal, unul dintre renumiții elevi ai lui Jascha Heifetz s-a remarcat tocmai prin caracteristicile acestei „filiații′′: sunet plin, de
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Blas , intonate cu mult dramatism de către excelentul compartiment al suflătorilor, urmate de intervențiile metalice ale coardelor, într-un consens timbral, care, deja a declanșat imaginația celor care cunosc mai puțin textul lui Victor Hugo. Chiar dacă producția mendelssohn-iană în sau pentru genul dramatic este una de tinerețe și puțin cunoscută, ea evidențiază un deosebit talent în trasarea portretelor sonore pe care le vizează. A urmat celebrul Concert pentru vioară în mi minor op.64 în interpretarea violonistului rus Boris Brovtsyn , aflat pentru
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Natsis, Dumitru Lupu, alături de cântece, de asemenea de mare succes, semnate de unii dintre interpreți, cum ar fi Marina Voica, Mihai Constantinescu, Adrian Dami- nescu, Daniel Iordăchioae. Cum spuneam și atunci, a fost o demonstrație de rezistență în timp a genului, atât de urgisit în mass-media, dar și o probă de recordare la actualitate, pentru că nu a fost vorba nicidecum doar de nostalgie - deși aveți ceva contra nostalgiei? Cine n- are trecut și istorie... A fost semnalul nașterii proiectului de
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
facem cu posturile publice, plătite din banii noștri? TVR mai retransmite, din când în când, câte un festival (a făcut-o, pe TVR2, cu festivalul “George Grigoriu” de la Brăila, sperăm s-o facă și în toamnă cu cealaltă bijuterie a genului, festivalul “Dan Spătaru” de la Medgidia), dar nu mai are nici o emisiune specializată, de divertisment, de actualitate artistică unde să poată fi promovat un eveniment. Iar ceea ce se petrece la Radio România (mai bine s-ar renunța la numele țării și
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
ce înseamnă să însoțești o confesiune, să fii parte, din umbră, a unei construcții efemere. Ceva din zborul lin către uitare a teatrului este prins în conturul unei fotografii care imprimă brusc ritmul ei, timpul ei, alte coordonate. Fără acest gen, artele spectacolului ar fi infinit mai sărace, mai fără probe, dacă vreți, ale trecerii prin spirit și destine. O fotografie coagulează un moment, o stare, o ipostază, o vîrstă. A fiecăruia, actor, regizor, fotograf, spectator. Devine nu doar un reper
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
salvată de la anonimat de inspirația celui care o privește. Ochiul acela poate să o transforme în istorie. Portretele cu scriitori ale lui Ion Cucu sînt o galerie de ipostaze salvate. Acum cîțiva ani, ca demult la Craiova, am observat același gen de travaliu în sala Teatrului Odeon. Cineva se plimba discret, de colo dincolo, supraveghind cu o liniște încordată spațiul scenei. Refăcînd, parcă, într-un discurs interior, anumite secvențe. Am urmărit, pe urmă, devoțiunea Mihaelei Marin, credința absolută în arta regizorului
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
și profesionalism de o viață, de maestrul Stelian Olariu, a creat un personaj colectiv prezent și implicat în desfășurarea dramatică a operei. La finele serii, artiștii au oferit autografe spectatorilor, în foaierul Operei. Salutăm inițiativa organizării unor spectacole-eveniment de acest gen care atrag publicul, fac săli pline și justifică statutul Operei Naționale București de prim teatru din țară.
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
Moculescu subliniază și el, indirect, calitatea piesei “Rise like a Phoenix”, vizând de asemenea orientarea greșită a juriilor de preselecție de la TVR: “La noi, piesa câștigătoare nu ar fi trecut de preselecție, s-ar fi spus că e veche! E genul “Tu ești primăvara mea” a lui Florin Bogardo sau “Un albastru infinit” a lui Marcel Dragomir”. Scriitorul Ștefan Mitroi notează în “Jurnalul Național”: “Epoca femeii cu barbă e abia la început. Dar va avea și ea un sfârșit, pentru a
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
imagine, așa încât nu o dată aspectul vizual a jucat un rol important. Pe vremuri, “șocul” (acum am râde de așa ceva!) era mult mai blând, de pildă când Sandie Shaw a cântat în picioarele goale sau când au triumfat puștoaice foarte tinere, gen Gigliola Cinquetti sau Mary Hopkin. Acum, dacă nu vii cu niște monștri fioroși (aduceți-vă aminte de rockerii din Finlanda), cel puțin, trebuie să ai o melodie frumoasă, o fată drăguță și o susținere geo-politică, cum a fost cazul, în
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean al tradiționalelor programe clasico- romantice ale stagiunilor, se manifesta acum față de muzica românească, după un deceniu și jumătate de incursiuni periodice în cele mai diverse genuri și stiluri de muzică românească. Noua serie a Festivalului Muzicii Românești Au trebuit să treacă douăzeci de ani pentru ca ideea - ce a continuat să existe în mintea multor muzicieni ieșeni - să prindă din nou viață. A fost cu certitudine nevoie
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
alăturarea dintre tradiție și nou; în spațiu, prin angrenarea muzicienilor români de- aproape și de departe. De asemenea, programele festivalului, în ultimele cinci ediții (din 2007, până în prezent) au concentrat în puține zile creație: consacrată și nouă, debuturi și reluări, genuri dintre cele mai diverse și interpretare: reprezentanți ai principalelor centre universitare românești și nu numai, studenți și maeștri deopotrivă, artiști români din Iași, din țară și de peste hotare. „Reluarea Festivalului Muzicii Românești este un motiv de bucurie pentru toți cei
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
creația lui Claudio Monteverdi, o dramă muzicală, replică sonoră a barocului arhitectonic. Ea constituie cea mai specifică întruchipare barocă a spiritului de inventivitate și virtuozitate, de artificialitate și sinteză, în care, ca și în arhitectură, se produce o metamorfozare a genurilor artistice, rupându-se limitele dintre sculptură, pictură, arhitectură, teatru și muzică. Pe de altă parte, stilul concertant al muzicii instrumentale se plămădește tot în aceeași perioadă și în aceeași arie culturală mediteraneană. Însăși terminologia muzicală aflată și astăzi în vigoare
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
trecerea de la construcția de fugă la cea de sonată. Procesul durează câteva decenii și presupune adoptarea unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată, o expresie a bunei cuviințe mai presus de forță, abandonarea aspectului prolix, stufos. Se cere un nou gen de melodie, un alt fel de textură, simplificarea conținuturilor. În zorii noii epoci, muzica era chemată să ofere cu claritate și adecvare un conținut elegant, grațios și delicat, mai degrabă decât furia furtunoasă a pasiunilor dezlănțuite. Stilul galant apare în
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
adesea tematizându-și programul componistic pe coordonatele unor serii deschise, referite unor clase de compoziție denumite prin termeni proprii - Phonologos I-VI, Suono tempo, Proportions I-II (lucrări camerale în diferite combinații instrumentale); Modalis I-III (piese concertante, solist-orchestră) - sau prin genuri consacrate: simfonie I-V; cantată I-II; solo (peste 20 de titluri); muzică electronică (o lucrare); muzică de scenă (opera de cameră “Urmuzica”, op.44, 1998). Toate aceste repere de efașafodaj ideatic, după cum S. Lerescu însuși declara într-o anchetă
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
la chanson), italian (la canzone), maghiar sau rus, și cum au demonstrat cu brio minunatele Recitaluri ale tinerilor noștri artiști îndrumați de Mariana Nicolesco, căreia îi datorăm și acest florilegiu comparativ care a statornicit o nouă conștiință de sine a genului, reașezat în statutul de mare artă. Definiția magistrală dată liedului de Mariana Nicolesco: «Îngemănare a poeziei cu muzica, acesta e scurt ca sonetul și implică o linie muzicală ca în belcanto. Cuvântul e suveran, cuvântul purtător de sens în cel
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]
-
public numeros și impresionant, a televiziunilor și a presei, s-a desfășurat o epopee a muzicilor militare reunite într-o desfășurare de forțe aflate sub bagheta - organizatorică și regizorală a - colonelului Petrea Gogu, „inițiatorul și managerul singurului festival internațional de gen din România”. Cultura în acest oraș a fost o vocație, amintindu-ne de instituții ale trecutului (precum Filarmonica) sau cele ale prezentului: Teatrul „M. Filotti”, Muzeul de Istorie, casele memoriale „P. Istrati”, „Nică Petre”, „Perpessicius”, la care se adaugă numele
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
vieții. Concertul e numai o exhibiție. E static deci. O exhibiție de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de Vasile Tomescu în timpul vieții compozitorului, ar fi vorba
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]